Noi, români...
De la China pân'la Rin
De geto-daci pământu'i plin.
De la Vistula'n Grekia
Este scumpa mea Dakia.
Mulți au fost, puțini mai sunt,
Căci destinul lor e crunt.
Au venit năvălitori
Ca și hoardele de ciori.
Peste daci s'au așezat,
Pânea toată le'a mâncat.
Aurul lor l'au luat,
Iar nația le'a furat.
Urmașii geților de azi,
Noi, români, ca niște brazi,
Ne împuținăm mereu,
Căci n'avem un Deceneu...
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Citate similare
Mi-i dor de Eminescu
Mi-i dor de Eminescu
Și de al lui vers sublim,
Care este ca un soare
De dragoste și lumină plin.
Mi-i dor de floarea albastră,
De luceafarul sfânt.
Dor o să-mi fie de Eminescu
Până la mormânt!
Și după moarte poate ne vom întâlni
Și unul altuia
Versuri frumoase ne vom citi,
Așa cum fac eu în fiecare zi!
Căci, da, poetul a murit,
Dar versul lui v-a trăi până la infinit,
Căci a fost scris
De un suflet care toată viața a iubit!
poezie de Vladimir Potlog (18 mai 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
De unde sunt?
Eu sunt de acolo de unde
străbunul meu e Decebal,
bunicul este Eminescu,
în codrii cântă un caval,
Balada lui Porumbescu.
Ceasul de daci e inventat
stă acolo, într-o poiană,
mulți de atunci au venit
să vadă frumoasa țară
și timpul cum e împărțit.
Avem un Mureș, și un Olt,
avem și-un Jiu, și-un Prut,
cu apele lor vin de-nălbesc
pământul care este sfânt
românii mult îl mai iubesc!
poezie de Ion Răduț din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel aniversar - Mihai Eminescu - 169 de ani de la nașterea poetului național
A fost Eminescu un far
Cernând peste plai cu lumină,
Venit într-un miez de gerar
În splendida lui Bucovină;
Luceafăr cu suflet de jar
Vibrând peste bolta senină -
A fost Eminescu un far
Cernând peste plai cu lumină.
Cu versuri sfințite de har,
Cu doina-ngânată-n surdină,
Făcu un popor milenar
Mai mândru de-a sa rădăcină.
A fost Eminescu un far.
rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâns de Românie
Mustește sângele pe glie. Tu, țară, ca un munte cazi,
Căci scumpa noastră Românie, rămâne-ndată fără brazi.
Se sting izvoarele sub lacrimi, bisericile plâng și dor,
Căci ne-au luat de la icoane și mântuirea pruncilor.
Ne-au risipit în umilință, ei nu mai au nimic al lor,
Ne-au luat și neam și port, credință, nu mai avem nici sărbători.
Plecat genunchi, cu umilință, din ochii noștri plâng ninsori.
Să plângi cu litere strămoșii și tricolorul fluturând!
Căci România-i numai una și sfântă pe acest pământ.
Unește-ți grânele cu brazii și apele cu libertatea,
Românii frați cu toți românii, spre a putea învinge moartea.
Unește litera cu gândul, soarbe din apa de izvor,
Udă cu sângele-ți pământul și dă-l să bea urmașilor.
Frământă pâinea cu cenușa eroilor ce au luptat.
Liberi să fiți! Nu fiți povară! Nimic din cer nu a picat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai Eminescu: Trăiască nația!
Un amic: Trăiască nația!
Mihai Eminescu: Sus cu dânsa!
replici
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă Românie
În ceruri este-o Românie mare!
Acolo-i Horea, Cloșca și Crișan,
Acolo e Vadim și Păunescu
Și Eminescu nostru milenar.
Acolo-i Iancu, Ștefan al Moldovei
Și Cuza și istoria prin care
Noi știm vorbi și plânge românește...
Și țara-aceea nu ni-i de vânzare!
Acolo-n înălțimi sălășluiește
Și vulturul dreptății și-al tăriei...
Acolo se vorbește românește
Și dorm pe veci eroii României.
Acolo sunt doar râuri de lumină,
Câmpii de grâne, brațe secerate
Și îngeri ce s-au ridicat din tină
Și au zburat spre dincolo de moarte.
Acolo-s brazi! Acolo strălucește
Cenușa unor suflete-ntrupată
În stele. Și acolo se ivește
Spre veșnicie, România toată.
Acolo-i portul, legea și destinul,
Cântec de leagăn, dulce cânt de dor,
Acolo ne e apa și ni-i vinul,
Vocea de aur a strămoșilor.
Acolo ni-i pământul peste care
Biruitori, sub umbră de stejar,
Au luat bunicii binecuvântare...
Acolo-s brazi de jad și sori de jar.
Se scurg din cer spre nația română
Luceferi, înțelepți și temerari,
Acolo este patria română
Reîntrupată-n stele, oameni mari!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă Românie
În ceruri este-o Românie mare!
Acolo-i Horea, Cloșca și Crișan,
Acolo e Vadim și Păunescu
Și Eminescu nostru milenar.
Acolo-i Iancu, Ștefan al Moldovei
Și Cuza și istoria prin care
Noi știm vorbi și plânge românește...
Și țara-aceea nu ni-i de vânzare!
Acolo-n înălțimi sălășluiește
Și vulturul dreptății și-al tăriei...
Acolo se vorbește românește
Și dorm pe veci eroii României.
Acolo sunt doar râuri de lumină,
Câmpii de grâne, brațe secerate
Și îngeri ce s-au ridicat din tină
Și au zburat spre dincolo de moarte.
Acolo-s brazi! Acolo strălucește
Cenușa unor suflete-ntrupată
În stele. Și acolo se ivește
Spre veșnicie, România toată.
Acolo-i portul, legea și destinul,
Cântec de leagăn, dulce cânt de dor,
Acolo ne e apa și ni-i vinul,
Vocea de aur a strămoșilor.
Acolo ni-i pământul peste care
Biruitori, sub umbră de stejar,
Au luat bunicii binecuvântare...
Acolo-s brazi de jad și sori de jar.
Se scurg din cer spre nația română
Luceferi, înțelepți și temerari,
Acolo este patria română
Reîntrupată-n stele, oameni mari!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noi...
La noi, și dascălii-s înjunghiați
De scelerați, în ziua mare,
Copiii noștri mor în chinuri, torturați
Și nimeni nu ne dă crezare.
Ministrul nu știe românește,
Iar demnitarii dorm prea liniștiți
Și cetățeanul flămânzește,
Căci ne consideră niște tâmpiți.
La noi, hoția e în floare,
Corupția se simte peste tot,
Iar legile admit prea tare
Realitatea neputinței lor.
La noi, se dă frumos din coate,
Prostia iese la iveală,
Am vrea să meargă ca pe roate,
Dar nu se poate fără școală.
Confrații noștri dorm pe-afară,
În Europa sunt extrem de buni,
Căci omenia se măsoară
Puțin mai nobil, chiar de sunt români.
Suntem pierduți pentru vecie,
Într-un hățiș destul de-ngrozitor
Și n-om schimba o Românie,
Căci nu avem un bun conducător.
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog cu Eminescu...
Am venit aici să-ți spun,
Dumnezeu, azi nu-i român.
Dacă-ai știi cât îmi lipsești
În izvoare românești...
Lacul Tău a fost furat,
Teiul falnic s-a uscat.
Codrul Tău pe care-l știi,
A rămas în nostalgii.
Mă-nfior și simt cum tremuri
În vâltoarea ăstor vremuri,
Tu, luceafăr neînțeles,
La mijloc de codru des!...
**
aș vrea să plâng, să mă jelesc
dar jalea mea e-n tine
tu plângi - neputincios privesc -
de ce doar tu, străine?...
străin îmi ești și frate-ți sunt
eu sunt aici, neomenesc,
dar strig din amorțit mormânt,
să știe neamul românesc;
mărunți haini, ai mei ciocoi,
nu vor a ști ce-nseamnă sfânt...
au luat și pielea de pe voi
și sunteți jalnici pe pământ..
**
Eroii mei, uitați străbuni,
S-a stins și doina din români!...
Sara-i goală, sună-n în mine,
Mihai plânge la Rovine...
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulți lucrează, dar puțini gândesc.
citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Nobil
La scară l-au întins, pe ticălos,
Să-l bată, căci a fost nelegiuit,
Căci a mințit, și a furat, și dracul știe
Ce răutăți și crime a săvârșit.
Dar el se împotrivea mereu, strigând:
"Să nu v-atingeți voi de trupul meu!
Căci n-aveți dreptul ăsta, după lege...
Sunt nobil eu!"
Ați auzit, voi, duhuri strămoșești,
Acest cuvânt, această provocare?
De-acum nici n-ar mai trebui bătut,
Ci dus d-a dreptul la spânzurătoare!
poezie clasică de Sandor Petofi din Poezii alese (1897), traducere de Șt.O. Iosif
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
România
Avem Carpați și mare,
Podișuri și câmpii:
O țară minunată
Și fluvii de prostii.
Aveam păduri pe coaste
Și grâne pe ogor,
Acum avem doar cioturi
Și iarbă pe răzor.
Aveam conducători
Ce drepți stăteau în față,
Acum avem doar "lideri"
Ce râd pe sub mustață.
Aveam respect pe lume,
Respect pentru vecini,
Acum avem doar fițe
Și ne cam dăm "străini",
Străini ce-au fost afară
Și nu mai știu română,
Că au lucrat departe
Un an sau chiar o lună.
Și noi am fost odată
Ce nu mai suntem azi.
Atunci ce putem cere
De la niște bieți brazi?!
Al căror rol pe lume
Este să crească înalți,
Pe când al nostru este
Să ne avem ca frați.
Căci frații nu se-njură,
Nu se lovesc în spate,
Ci merg mână în mână
'nainte spre dreptate.
poezie de Nadia-Cosmina Prigoană
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima ne-o româniți!
La mulți ani, românătate!
De prin cele patru zări,
Cei plecați așa departe,
Cei de peste mări și țări.
La mulți ani, românătate!
Înecați de dor și jale;
Am dat scumpa libertate,
Unde-i Horia să se scoale!
La mulți ani, românătate!
Osândiți până la moarte;
De la fiică scumpă, frate...
Nu mai este libertate!
La mulți ani, românătate!
Cei cu inima română
De pământ legați și poate...
Mai iubesc glia străbună.
La mulți ani, români departe
Care-o muști pe nedreptate;
Ai ales să -nduri de toate,
Și-ai lăsat părinți și frate.
La mulți ani, românătate!
Limba să ți -o prețuiești,
Să o lași la fii(ce) poate...
Și tradiții românești.
La mulți ani, români uniți,
Mila, pacea și -ndurarea
Cei ce le-au rămas onoarea,
Inima ne-o româniți!
La mulți ani, români din lume,
Cei care-s demult plecați
Să -și refacă un renume
Dar de alții -s certați!
La mulți ani, români...
Unde scrie România
Pentru -o cauză mai bună
Dați români mână cu mână.
La mulți ani, uitați mânia,
Noi suntem toți România,
Și cred mai presus de toate..
Vom fi frați până la moarte!
poezie de Elena Buldum (30 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eminescu
El este firescul
Luceafăr al poeziei.
Este Eminescu
Lumina României.
Eminescu va fi
Pentru noi făclia.
Versul lui va dăinui,
Cât va fi România.
Cum soarele își pune
Lumina peste astre,
Eminescu rămâne
În inimile noastre.
Cântecul și poezia,
Eminescu ni le-a dat.
Stăpâni peste România,
Dumnezeu ne-a așezat.
În "țara" lui "de glorii",
În "țara" lui "de dor",
Înscriem noi istorii,
Sub mândrul tricolor.
poezie de Dumitru Delcă (16 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Lutul Sufletului
Am pus un zâmbet pe-o floare
Au trecut mulți ani, el s-a uscat
Astăzi sădesc semințe, nu ale mele
M-am înstrăinat, de mine
O căramidă roșie din trupul meu s-a dărâmat
I s-a furat lutul, înainte de-a arde
astăzi este fărâme
a rămas moartă-n mine
Știu numai de una, căci pe urmă am uitat
Oare câte mi s-au furat?
Așa am rămas fără trupul minții
Eu?
Suntem noi toți!
Mă uit la televizor
iar
copacul îl văd cu rădăcinile întoarse
Aerul este oare pământ?
Putem fi înmormântați direct în cer?
Mi-a fost omorât păcatul
Nu al meu! Ci al celor care nu tresar
nopțile când nu au vise
Da! Nu au vise, căci nu sunt ca mine
Cu cărămizi nearse, pentru că mi s-a furat
Lutul Sufletului
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
DESTINUL E ÎN TOATE CELE CARE SUNT-Rubaiat
Destinul e în toate cele care sunt,
Iar uneori lovește omenirea crunt
Și nu e mod ca să-l oprim din drumul lui,
Căci suntem firișoare de nisip mărunt.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce și dragă Veronică, doresc ca amorul unui nenorocit ca mine să nu fi aruncat o umbră în viața ta senină, în sufletul tău plin de veselie precât e plin de un gingaș și nesfârșit amor. Iubește-mă și iartă-mi păcatele, căci tu ești Dumnezeul la care mă închin.
Mihai Eminescu în Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle (31 octombrie 1879)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
1 Decembrie
E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec și în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiți din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulți ani români!
Încearcă să te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăți că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea și omenia,
La mulți ani români, la mulți ani România!
Să duceți cu mândrie flamura tricoloră,
Să nu uitați vreodată de a unirii horă,
Căci țara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulți ani, români!
Oricât ai fi trădată, hulită și săracă,
Tu neamu-ți tragi din voievozi ce capul nu-și pleacă,
Când ești lovită, știi să-ți arăți mânia,
La mulți ani români, la mulți ani, România!
poezie de Leliana Rădulescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 Decembrie
E zi de sărbătoare, prilej de bucurie,
În cântec și în ie se-mbracă mândra glie;
Se-aude-n cer chemarea: fiți din nou stăpâni!
La multi ani România, la mulți ani români!
Încearcă să te frângă, cu ura lor tenace,
Dar tu le-arăți că sângele, apă nu se face!
Aici domnesc iubirea, cinstea și omenia,
La mulți ani români, la mulți ani România!
Să duceți cu mândrie flamura tricoloră,
Să nu uitați vreodată de a unirii horă,
Căci țara nu se lasă pradă la păgâni,
La multi ani, Romania, la mulți ani, români!
Oricât ai fi trădată, hulită și săracă,
Tu neamu-ți tragi din voievozi ce capul nu-și pleacă,
Când ești lovită, știi să-ți arăți mânia,
La mulți ani români, la mulți ani, România!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu e cu noi
De ar fi pământul pustiit de vânt
Sau inundat de ploi,
Și soarele s-ar ascunde pe veci după nori
Să nu ne temem de întuneric
Căci Eminescu e cu noi.
De-ar fi să ne scoată plopii din rădăcină
Sau de ni s-ar parea viața o ruină,
Să nu cedăm, să nu dăm inapoi
Căci Eminescu e cu noi.
De-ar fi să ne omoare tot cea mai rămas sfânt în noi
Cum se omoară soldații în război!
Să nu ne temem de dânșii
Căci Eminescu e cu noi.
Căci versul lui e o lumină lină
Care din cer a coborât
E ca o mană divină
Pentru cei care l-au iubit și îl iubesc la infinit.
poezie de Vladimir Potlog (25 ianuarie 2011)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!