Ștefan: Nu plânge, mamă! Când eram mic, la Borzești, bunicul, fie iertat, îmi spunea: "Furtuna nu depinde de noi, Ștefăniță! Ea vine din pustie și acolo se va întoarce! Însă stejarii adevărați rămân în picioare!"
replici din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Citate similare
Doamna Oltea: Doamne, ești mult mai mult decât un om! Tu ești păstor de oameni! Ștefan cel Mare și Sfânt!
Ștefan: E greu să fii mare și sfânt, deopotrivă! Mai ales în politică! Te rog, mamă, nu mă strivi sub legende! Vreau să trăiesc! Sunt fiul tău! Ștefan cel Viu!
replici din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Doamna Oltea: Nu așa, măria ta! Scrie numele tău de domn întru veșnicie!
Ștefan (zâmbind amar): Bine, mamă! Mai scriu un rând! (Scrie.) Sunt un pumn de pământ. (Rar.) Am luptat, am iubit, am visat! Io Ștefan cel Mare și Sfânt! (Cade cortina.)
replicile de final din piesa de teatru Ștefan cel Viu, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ștefan: Un stâlp de foc este legea mea! Regatul fumegă! Sunt voievodul unei țări de cenușă, mamă!
replică din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Ștefan: Țara are de ales! În foc sau în lanțuri! O ardem noi, sau o ard dușmanii, jefuind-o! Numai codrii de nepătruns i-am cruțat, pe unde nici vântul nu răzbește. Am iertat pădurea, singurul nostru aliat de nădejde.
replică din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
În Rai e toamnă, mamă?
În Rai e toamnă, mamă?
Trimite-mi, de poți, vești,
Cum se vede pământul,
... Acolo unde ești?
Te văd îmbrobodită,
Pe prispa casei stând,
Așa făceai adesea,
Priveai frunza căzând.
Oftai fără vreo vorbă,
Basmaua ți-o legai,
Și rătăcită-n gânduri,
Cuminte, lăcrimai.
Purtai galoșii tatii',
Și-o bundiță din lână,
Veche de mulți ani,
Măicuța mea bătrână.
O chibzuită-n toate,
Așa ai fost mereu,
M-ai învățat măsura,
Valoarea unui leu...
Să nu am burta goală,
Flămândă rămâneai,
Când mă vedeai sătul,
Atunci te săturai...
Văduvă, sărmană,
Și cu un prunc la sân,
Te-ai luptat cu viața,
Orfan să nu rămân.
Însă ea nu iartă,
Pe niciunul din noi,
Vine... bătrânețea,
Să-și ia timpu-napoi.
Acum am înțeles,
De ce erai, tu, tristă,
Când toamna apărea,
Pustie, pesimistă...
Te gândeai, măicuță,
C-așa pleacă și omul,
... Într-o zi, ca frunza,
Își lasă-n urmă pomul.
Iar pomul ce-ai sădit,
Cu taica-l meu odat'
Vă rămâne singur,
Cu ramu-i aplecat..
Dreptate aveai, mamă,
V-aș învia cu-arginți,
Că-n fiecare toamnă,
Rămân fără părinți...
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu plânge, mamă...
Nu plânge, mamă, pentru mine,
Nu plânge, zău nu are rost,
Sunt val ce strigă ziua lumii
Și noaptea uitå de ninsori
Nu plânge, mamă, nu e bine,
O lacrimă de-a ta, e mult
Mai bine lasă-mă pe mine
Să-mi duc necazul început!
Nu plânge, mamă, trece toamna
Și frunzele se pierd pe drum,
Simt rodul dragostei în mine
Ce-ascunde amintiri de mult!
Nu plânge, mamă, n-am så mor,
Când vântul bate dinspre nord
Și sufletul mi-e înghețat
De dorul mare ce îl am!
Nu plânge, mamă, lasă așa...
Sau hai să plângem împreună,
Ne ștergem lacrimile-n zori
Și până-n seară se usucă!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna Oltea: Ridicăm o nouă biserică, doamne?
Ștefan: Trebuie, mamă! O mână de țărână! Asta sunt eu fără Dumnezeu!
replici din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rondelul lui Ștefan
Și plânge Ștefan la Cetate
Pentru Moldova lui iubită
Ce-a fost abuziv despărțită,
Iar mii de familii separate.
Destine-ntregi rapid curmate
Și mândra sa țară asuprită.
Și plânge Ștefan la Cetate
Pentru Moldova lui iubită
A apărat-o pân' la moarte
N-a fost de rivali cotropită.
Noi nu i-am păstrat-o unită
Tot sperăm la o dreptate
Și plânge Ștefan la Cetate.
rondel de Alina-Georgiana Drosu (21 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamă
Foaie verde, flori de mirt, mamă,
La Covid m-am convertit, mamă,
Că vor mamă să mă ducă,
În Italia la muncă, mamă.
Doamne, cât îmi e de greu, mamă,
Plânge portofelul meu, mamă,
Nu mai am nici mărunțiș,
Mi-e gândul la măritiș, mamă.
Lasă mamă că nu mori, mamă,
Iei Covid de sărbători, mamă,
Și le dai pe card la toți,
Fată dragă, cât mai poți, mamă.
Bani în cont ai cu lopata, mamă,
Fiindcă ești fata lui tata, mamă.
Și-apoi tot te-ai mărita
Cu Covid, de ziua ta, mamă.
Nașa Carantina știe, mamă,
De folos ce-are să-ți fie, mamă.
Stai aici și nu pleca,
Acolo n-ai ce căta, fato!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicul și nepoții
Pe când spunea bunicul, cu emfază,
Cum barza îi aduce pe cei mici,
Un nepoțel precoce i-o retează:
"Păi, astea sunt povești... pentru bunici!"
epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramiști retușați și încondeiați de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși (evită răspunsul): Arta ei e sublimă... Vine când o chemi, apoi se duce... (Oftează. Muzica trece în surdină.) Arta mea trebuie să stea mereu în picioare...
Alex: (notează):... mereu în picioare...
Brâncuși: Când o aud, mă apucă un dor de țară... De amărâții mei de olteni... De apa tânguitoare a Jaleșului...
replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Bunicul meu îmi spunea odată că există două categorii de oameni: cei care muncesc și cei care culeg laurii pentru munca celor dintâi. El îmi spunea că ar trebui să încerc să fac parte din prima grupă; cică acolo este concurența mult prea mică.
citat din Indira Gandhi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ștefan cel Viu (Valea Albă)
scenariu de teatru, dramă istorică într-un act
Această lucrare a fost pusă la dispoziție de autor.
carte de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Textul original este scris în limba română.
Bunicul
Avea bunicul o pălărie frumoasă
mi-a dăruit și mie una la fel
mergea la muncă în gradină ori pe câmp
își așeza pălăria jos să nu o murdăreasca
eram mereu împreună, îl imitam
îi plăcea să mă îmbrace la fel cu el
fapt care s-a și întâmplat
copil cum eram, nu știam că-i bolnav
și într-o zi a murit
nici asta nu am priceput dintr-o dată
așa că îmi tot așezam pălăria pe cap
și întrebam unde-i bunicul?
De atunci am rămas doar cu pălăria
în ea se ascunde bunicul
astăzi ca să fim împreună
nu numai în amintire,
o port la muncă în gradină
o așez jos lângă flori
și sap.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (5 mai 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om plecat în pelerinaj e convins că de acolo se va întoarce mai bun, se întoarce însă doar mai plin de sine.
aforism de Victor Rechițian
Adăugat de Victor Rechițian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ștefan: Pârjolite sunt frumoasele noastre livezi! Fumuri înalte se ridică pe plaiuri. Vitele au apucat munții. Fântânile s-au umplut cu noroi. Cu potcoavele lor înroșite, caii de foc calcă în picioare pășunile. S-a împlinit voia lui Dumnezeu! Flacără din flacără, lumină din lumină!
replică din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cu bunicul
În serile cu lună plină
Cu bunicul stau la poartă,
Sau, admirăm din grădină
Senina boltă-înstelată.
Aproape-n fiecare seară
Îl întrebam pe bunicul,
Unde e Steaua Polară,
Unde este răsăritul.
Răspundea-întrebării mele,
Arătându-mi cu răbdare,
Din puzderia de stele,
Pe cea mai strălucitoare.
Spunea că ea luminează
Mintea celui ce se pierde.
Că-n viață-l orientează
Să rămână mereu verde.
Bunicul m-a învățat
Că steaua e ghidul vieții.
După ea, eu m-am ghidat
Ca să trec prin valul ceții.
poezie de Dumitru Delcă (25 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Răcniți în surdină. Să nu treziți din somn leii adevărați.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rondelul furtunii
Se-negrește orizontul,
Negerșit vine furtuna,
Scânteiază fulgere întruna,
La pământ s-apleacă plopul.
El prevestește că-i potopul,
Frunze-i pică câte una,
Se-negrește orizontul,
Negreșit vine furtuna.
Furtuna vine ca diluviu,
E rupere de nori, urgie,
Se umflă balta în câmpie
și râul pare ca un fluviu...
Se-negrește orizontul.
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stejarii (de la Nistru pân' la Tisa)
Nu uitați de rădăcini,
De acolo vine seva;
Și-aveți grijă de tulpini,
Să nu crească către Neva!
epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!