Coșmar
noapte cu lună
raze de gheață
aruncă-n pridvor
câinele urlă
și liniștea străpunge
sfâșietor
fantasme și umbre
zânele nopții
își joacă dansul domol
de singurătate și neputință
mi-e sufletul gol
poezie din Ranita , umbra mea, volum de poezie, Editura Singur, Targoviste, 2011
Adăugat de George Ioniță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Urlă câinele
lup în cușca jandarmilor
reținut ilegal peste noapte
de noapte stă până spre dimineață
cheamă soarele să încălzească
orașul chircit de somn urlă
alături de frații lui din pădure
deranjează colecția de purici toamnă -
iarnă parazito hematofagă
de talie prea mică pentru ochii
care nu poartă ochelari
urlă câinele și caută luna
din priviri să fie în trend
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre
Umbre dansează în jurul meu;
Mi-e inima plină de umbre.
De umbre mi-e sufletul plin
Și chiar eu... sunt una din umbre.
Alunecă mute. Plutesc peste tot
Cu priviri încruntate, cernute prin mine.
Mă ceartă în gând și cu mâna de mort
Ma îndeamnă s-adorm. Mă acoperă bine.
Nu mai pot să mă mișc și mi-e frig.
Fluieră vântu-a pustiu și suspine.
Peste jarul plăpând aburii reci
Desenează doar gropi și ruine.
Mi-e inima gheață și sufletul vânt.
Mi-e trupul deșert. Tâmpla-mi arde tăciune.
Rugăciuni și blesteme în urechi strecurând,
Ca veninul de șarpe în sânge curgând
Îndoiala în suflet rămâne.
poezie de Viorel Mitea (1 noiembrie 2007)
Adăugat de Viorel Mitea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea razelor de lună
Raze moi de lună, șoapte-n lin descânt,
Fie-a voastră cale nopții să-i rămână
Drum ascuns iubirii, calea spre Pământ
Dinspre veșnicia - timpului stăpână.
Raze diafane, fire de lumină
Strecurate-n taina stropilor de nor,
Fie-vă izvoare patul de hodină,
Frunzele-nverzite leagănul de dor.
Raze reci de lună, raze argintii,
Mai șoptiți-mi, iară, cântul vostru sfânt,
Faceți ca, prin ape, pietre sidefii
Să rețină-n ele notele-n cuvânt
Și să pot, în versuri, totul să adun
În poemul nopții razelor de lună
Ca să mă ajute oamenii să-mbun
Într-o lume care pare să apună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea razelor de lună
Raze moi de lună, șoapte-n lin descânt,
Fie-a voastră cale nopții să-i rămână
Drum ascuns iubirii, calea spre Pământ
Dinspre veșnicia - timpului stăpână.
Raze diafane, fire de lumină
Strecurate-n taina stropilor de nor,
Fie-vă izvoare patul de hodină,
Frunzele-nverzite leagănul de dor.
Raze reci de lună, raze argintii,
Mai șoptiți-mi, iară, cântul vostru sfânt,
Faceți ca, prin ape, pietre sidefii
Să rețină-n ele notele-n cuvânt
Și să pot, în versuri, totul să adun
În poemul nopții razelor de lună
Ca să mă ajute oamenii să-mbun
Într-o lume care pare să apună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mie dor de-acasă...
Mi-e dor de iarba crudă, din poteci,
Pe care mi-am pășit copilăria,
De iernile sălbatice... și reci,
De crângu'-n care cântă ciocărlia.
Mi-e dor de tine mamă... și de voi,
Mi-e dor de teiul frunzărind în geamuri,
De lacrima căzută... dintre ploi,
Mi-e dor de vânt, de umbre și de ramuri.
Mie dor de teama sărăciei crunte
De care am fugit așa departe,
Azi, piatra ei, s-a transformat in munte,
Stă mamă, între noi... și ne desparte.
Aici, departe, mamă, sângerez...
Mi-e sufletul... arzândă vâlvătaie
N-am timp, în noapte, nici să mai visez,
În zi, n-am timp să mai ascult o ploaie.
Aici, singurătatea-i peste tot,
Mă strâng nespus cătușele tăcerii,
Am obosit... și mamă, nu mai pot
O stavilă și-un frâu să-i pun durerii.
Mi-e dor de-acasă, mamă... tare dor,
De pâinea care sta cu noi, la masă,
Mușcata înflorită, din pridvor...
Mi-e tare dor, mi-e dor... mi-e dor de-acasă.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
De vezi că iar...
De vezi că iar se face seară
Pe malul mării ce-l călcăm,
În aerul domol de vară,
La pas amoru-l confesăm.
Și strâns ținându-ne în brațe
În foșnetul ambiental
A cerului sfere ne-nhațe
Întru spectacolul astral.
Și-om admira frumoasa lună
Cum se ridică liniștit,
Pe-al nopții cer ca o stăpână
A stelelor ce-au răsărit,
Deasupra mării tremurânde
Scăldând un gingaș licăriș
Ce va dansa în joc de unde
Pe-al valurilor unduiș.
Și în lumini ce vor străbate
Al nopții văl pulsând pe cer
În slava nopții fermecate
Dulceața gurii am să-ți cer.
Iară pe gură-mi, tu, stăpână,
După ce gura îmi vei da,
Sub raze galbene de lună,
Vei deveni ușor, așa...!
poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoșani (24 septembrie 2022)
Adăugat de George Ciprian Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansul iubirii
Dansează cu mine, iubire,
Plutește în brațele mele,
În visuri, în ceruri, în stele,
Împrăștie-n jur fericire.
Dansează pe stropii de ploaie,
Pe razele moi de sub lună,
Dansează, cu mine-mpreună,
În dansul ce inimi înmoaie.
Că-i blues ori o samba nebună
Sirtaki, merengue, lambada,
Cu tine în brațe, e bună,
Și-mi pare că-ți cânt serenada
Ce-n liniștea nopții răsună,
În drepturi iubirea să pună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopote!
Bat clopotele nopții
Se aud zarurile vieții
Și jocul la ruletă.
O dansatoare dansează la bară
Dansul câștigului și speranței,
Viața aleargă-n noapte
După liniștea somnului,
Se strecoară pe gaura cheii
Suflând picătura vieții în ea.
Zăngănesc lacătele
A închis și deschis,
Poarta nopții sau a vieții.
Bat clopotele, se aud ceasurile
Bimbangul sosește
Și orologiul ne trezește.
Când Bimbangul nopții sosește
"Sunt aici trimis de Dumnezeu
Să mai curăț lumea
Ca să fie mai bună,
Să stea pe o rază de vise."
Bat clopotele în noapte
Și orologiul sună.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țipătul buhei
Străpunge ca un pumnal
Liniștea nopții
haiku de Mihail Mataringa (25 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e seară
Mi-e seară sufletul, mi-e seară
Și-aș vrea să-l dau din piept afară,
Să nu-i mai fie niciunui
Umil, milă de mila lui.
Mi-e noapte sufletul, să știi,
Cad stelele peste stihii
Și beznă vreau să fie când
Murind, le vei privi căzând.
Mi-e noapte-n suflet, însă tu
Te temi de noapte, iar eu nu.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre... sumbre...
Umbre... umbre... umbre...
Și toate apar
Înfipte cu har...
Umbre...
Umbre... umbre... umbre...
Fără morminte,
Merg doar în ginte,
Umbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Căi cu altare,
Păsări călare,
Sumbre...
Sumbre... sumbre... sumbre...
Păgânele punți
Ce trec peste frunți
Sumbre...
Umbre... sumbre... umbre...
De-atâtea culori
Pustii și fiori
Sumbre...
Sumbre... umbre... sumbre...
Raze slinoase,
Lumea își coase
Umbre...
Frânturi dintr-un zmeu
Înăuntru-l meu
Și-am să mai beu,
Umbre... sumbre...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 noiembrie 2005)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul
într-o noapte
un străin ne-a bătut la poartă
eram copil
era toamnă abia împlinisem patru ani
ai mei i-au dat să mănânce ceva
pâine cu brânză și ceapă
apoi l-au culcat cu mine în pat
în camera mea
o cameră mică cu tavanul jos
fără lampă
doar o candelă aprinsă mereu
privită de afară ți se părea că
fereastra era în flăcări
umbre alungite bântuiau dudul
din fața casei lângă fântână
câinele a început să urle
sfâșietor la lună
și toată noaptea nu am putut să dorm
i-am privit somnul
cum zgâlțâia patul și casa
și întunericul nopții
mă înfricoșa
când s-a făcut dimineață
străinul i-a luat lui tata căruța
și caii și pe mine sub braț
de atunci nu mai știu nimic
despre ai mei
nici despre mine
ochii mi-au ars în plâns
până am orbit
anii s-au scurs precum clipele
până m-am stins
abia atunci a venit un înger
m-a luat de mână și m-a dus
înapoi acasă la părinții mei
era liniște și fain
ca și cum aș fi ajuns în rai
mult mai târziu am aflat
că mi-a fost dat străinul
și că rostul lui a fost
să scrie pe sufletul meu nimicuri
cu litere reci cum a scris și Nichita
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele lătrând,
Trosnetul ulucilor -
Sub lună umbre.
haiku de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra
ai plecat femeie să cânți în corul de îngeri
drumurile sunt astăzi pustii
nu e lună pe cer, nu e soare
cuvântul plânge pe drumuri târzii
e întuneric, în mine, în jur
de unde vin și unde curg înspumate ape
mai trec în zbor râzleț
șir lung de gânduri amputate
cuvintele au dispărut pe rând
cui azi să cânt balade într-o noapte
frumoasa mea cu ochi fierbinți
tu ai plecat în cor de șoapte
locuiesc cu mine, cu timpul și durerea
cad umbre adânci și mă plâng
mă așteaptă nesfârșitul
eu am rămas aici, să cânt la lăută, sfârșitul
o barcă alunecă agonic pe ape
în dansul înserării peste pleoape
cresc imagini himeric pe cer
ce să cer, ce să sper
aș pleca, dar cum să zbor
cu aripi arse de-al meu dor
mi-e sufletul zbucium etern
și durerea mi-e soartă
legat de țărm
nu plâng, nu gem și nu blestem
sunt doar o umbră sau o rană
prin care mă încheg în apă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Miezonoptică
E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine
Mi-e trupul mănăstire părăsită
Și-n loc de sânge parcă vântul vineri
Bătând în piept o toacă răgușită.
E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine
Mi-e sufletul călugăr de pripas,
La miezul nopții fără să se-nchine
Mi-a poposit în trup și mi-a rămas.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna plină
A furat lumină de la soare.
Globul ei arămiu
imită zeul vieții,
strălucește pe cerul nopții
printre astre,
rotindu-se neobosit
în jurul planetei albastre
în faza ei de lună plină.
Se oferă privirii
în toată splendoarea.
Contururi șterse,
reliefuri nedefinite
îi atenuează paloarea.
Cărări ascunse,
drumuri neumblate,
împodobesc minunea rotundă.
Perdeaua de raze
îmbrățișează discret
întunericul rece al nopții.
Somnul noctambulilor e agitat,
dispare...
Insomniacii își pierd timpul
în dezmăț și în chefuri,
până în zorii albi ai dimineții.
Luna blondă, rotundă,
aruncă spre pământ
priviri curioase,
iscoditoare,
după ce străpunge
cu săgeți ascuțite de aur
pânza veșmântului nopții
căzute în visare.
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți albe
Ar trebui să-i mulțumesc,
Nu să-i port pică insomniei,
Când alții dorm, eu mă trezesc,
Și vamă dau melancoliei.
Tot mă frământă gânduri sumbre,
Arzându-mi sufletul de tot,
Mă uit pe geam la negre umbre,
Aș vrea să dorm, dar nu mai pot.
Și scoici mărunte-adun cunună
Pe malul mării gol, pustiu;
Privesc un val bătut de lună,
Învolburat și auriu.
Iar plopii zvelți de lângă stânci,
Înalți soldați scoși la paradă,
Pe apă lasă umbre lungi,
Iar jarul lunii stă să cadă.
Reflexiile triste, sumbre,
Ce mi-au fost chin în astă noapte,
S-au spulberat ca niște umbre,
Când valurile-mi cântă-n șoapte.
Iar universul de splendoare
Mă-nlănțuie, mă copleșește
Și insomniei sunt datoare,
Că-n miezul nopții mă trezește.
poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel spuzit cu licurici
În bezna nopții fără lună
La stână tolănit pe prici
Regina nopții va să-mi vină
Pe cer spuzit cu licurici.
Aud cum laptele se-adună
În ugerele moi și mici
În bezna nopții fără lună
La stână tolănit pe prici.
Sunt ceasuri de când: Noapte Bună!
Mi-a fost șoptit de-un muritor
Pe când arar talanga sună
Cerând s-apară alt decor...
Din bezna nopții fără lună.
rondel de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună
Noapte bună!
Să visezi că ești pe lună...
Să ai somnul lin, lin, lin,
Să ai gura de pelin
Să te beau ca pe un vin
Să mă-mbăt de sâni și sfârcuri,
Să te beau până-n adâncuri...
Sărutându-ți tălpile,
Mângâindu-ți gleznele,
Pipăindu-ți coapsele,
Îți înlătur spaimele.
Pieptănându-ți buclele
Împăcându-ți tâmplele
Te îmbăi cu zânele.
Și te gust și te frământ
Din călcâie până-n gând
Și te beau și te iubesc
Somnul să ți-l ocrotesc
Te ung cu ulei de pin
Și ard fructe de mălin
Să ai somnul lin, lin, lin...
Să visezi că ești pe lună,
Noapte bună!
poezie de Nicușor Dărăbană din Nechibzuitele iubiri (2005)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor...
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor,
Torcând, molcom, ca in pisoi,
Și te-aș iubi pân' mai apoi,
Și-aș curge lin, ca un izvor...
Cu unda, trupul să-ți măsor,
De luni, iubito, până joi,
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor
Să numărăm din doi în doi,
În dulcea înserare din pridvor,
În pași de dans, în ritm vioi,
Să te îndoi, să mă desdoi,
La modul corespunzător...
Mi-e somn, mi-e lene și mi-e dor!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!