Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mustrarea României

Vă plângeți că e rău, că-i sărăcie,
Că sunteți robi aici la voi în țară
În ochi aveți doar ură și mânie
Pe umeri vă apăsă o povară.

Și mă vorbiți de rău, mă învinuiți,
Vreți să plecați în alte țări străine
Sperând că poate-o să vă îmbogățiți
Și astfel o s-o duceți mult mai bine.

Dar eu v-am dat câmpii cu solul bun,
Să le arați și să le cultivați,
Însă voi stați cu mâinile în sân
Și spuneți că n-aveți ce să mâncați.

V-am dat și aur, și argint, și fier,
Sare, cărbuni și ape minerale,
Dar voi priviți pasiv cum toate pier
Și de-aia buzunarele sunt goale.

V-am dat păduri cu arbori minunați,
Brazi și molizi, fagi mândri și stejari,
Nici nu vă pasă că sunt toți tăiați
Și că vi-i fură o bandă de tâlhari.

V-am dat și râuri să vă răcoriți,
Cu apă dulce, bună de băut,
Și rând pe rând acum le murdăriți,
Fiindcă atât de mult ați decăzut.

Câte popoare sunt, și mari și mici,
Ce și-ar dori să aibă așa o țară!
Dar voi distrugeți tot ce-aveți aici
Și admirați ce-au alții pe afară.

poezie de (16 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cum plătiți, așa plătesc

Când la mine v-am chemat
și v-am așezat la masă,
Cât am avut la toți v-am dat
N-am făcut ură de rasă.
Acuma,
voi aveți masă bogată.
De mine, nici că vă pasă.
Dacă mă mai nasc odată,
nu vă mai invit la masă.
Nu mai iau viața în glumă.
Mai profund am să gândesc.
Spună lumea ce-o să spună;
Cum plătiți, așa plătesc.

poezie de (mai 2020)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Constantin Chelaru

Rugăminte

La țară într-o căsuță
Stă și plânge o măicuță.
E bătrână, nu mai poate
Să-și ducă povara-n spate.

După ani cu bucurii
E uitată de copii.
A muncit și zi și noapte
S-ăibă copiii de toate.

Fir-ați voi să fiți, copii,
Cu-ale voastre bucurii,
Ați uitat că v-am făcut
Și cu trudă v-am crescut.

V-am dat viață, v-am pus nume,
Iar acum uitați de mine.
Pentru ce m-am chinuit
Pe voi, de v-am înstărit?!

Acum sunt dată uitării,
Sunt în pragul disperării.
Mai veniți, copii, acasă,
Să vă văd pe lângă masă!

Să vă strâng la pieptul meu,
mi- e muică tare greu...
Maică, veniți cu nepoții,
Ei sunt bucuria vieții!

Nu-i cunosc, nu i-am văzut,
După ei acuma plâng.
Veniți cu ei să mă vadă,
Să-i văd și eu prin ogradă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E timpul să plecați...

E timpul să plecați, cât nu e prea târziu,
Pân' n-o simți săracul că-i jupuit de viu.
I-ați inșelat credința vânzându-vă pe-un leu,
Nu forțați norocul... ferească Dumnezeu...

Cu toată bunătatea din sufletu-i flămând,
E și el ca și voi, tot muritor de rând...
Și el are răbdare... și-același Dumnezeu,
Dar nu-ntreceti măsura punându-i greu pe greu.

E timpul să plecați, v-am suportat destul.
De-atâtea vorbe goale poporul e sătul.
Se-aude din morminte blestemul lui Brucan,
A expirat sorocul... și-a expirat în van.

Ați stat la cârma țării de douăzeci de ani,
Ne-ați luat pământuri, case, ne-ați jecmănit de bani.
De fiecare dată venind cu gura mare
vreți o altă viată, că vă doriți schimbare...

Schimbare v-ați dorit, schimbare vrem și noi,
Schimbare nu înseamnă... tot voi, în loc de voi.
Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură,
Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură.

Uitați-vă în jur, place ce-ați făcut?
De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut,
Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie,
Sunteți mai râu ca chelul de-i trebuia tichie.

Cu paznici pe la porți, de cine vă e teamă?
Cine mai credeți voi că vă mai ia în seamă?
Nu sunteți Dumnezei, nici zeii din Olimp,
Dar nu întindeți coarda... plecați cât mai e timp.

Ieșiți și voi puțin prin lumea aia bună,
Ca simțiți și voi cum euro se-adună.
În lumea aia-a voastră, cea plină de rahat,
La care ne-ați vândut și ne-ați îngenuncheat.

În care obligați ne ducem sărăcia
Ca voi să puneți ghiara ușor pe România.
Ne mor copii acasă din dorul de părinți,
Iar voi ne vindeți tara, ca Iuda-n, doi arginți.

De-o jumătat' de viată vă tot plătim simbrie,
Cealaltă jumătate ne-ați dat-o-n datorie,
Și-n timp ce noi plătim... voi huzuriți ca zbirii,
Ați dus sărmana tară la limita pieirii.

E timpul să plecați, lăsați-ne pe noi...
Destinul prost fie... dar nu făcut de voi.
Voi știți locuiți doar în afară legii,
adunați prin furt averi și privilegii.

V-am acceptat prea mult, ce ironi-a sorții,
Pe voi, ce-ați luat... și revoluția și morții.
Doar nu cumva vreți istoriei eroi,
S-ar rușina, sunt sigur, istoria cu voi.

Iar voi, clevetitorii, pe screen sau cu condeie,
Ce-ați tot suflat în foc, când ei v-au dat scânteie,
Treziți-, e timpul, cu toți, această tară
S-o scoatem din rușine, din ură și ocară.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Sofocle

* * *

Copile, unde sunteți voi? Veniți încoace,
Apropiați-vă de aceste mâini... frățești,
Care-au orbit, așa cum îl vedeți acum,
Scânteietorii ochi de-alt' dată-ai tatălui.
Pe-atunci, copile, făr' văd și făr' știu
V-am zămislit pe voi în ceea ce m-am născut.
plâng cu lacrimi, căci nu vă mai pot vedea,
Gândindu-mă la ce viață de amaruri
Va trebui de-acum să duceți printre oameni
...................
Pe voi, copile, dac-ați pricepe de pe-acuma
Eu mult v-aș sfătui: rugați-vă acum
orișiunde veți trăi s-aveți un trai
Mai bun decât al tatălui ce v-a dat naștere...

poezie clasică de din Oedip Rege (429 î.Hr.)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Mihai: Ah, deci, asta te-a deranjat atât de mult, că i-ai văzut împreună, la masă, la restaurant.
Lucian: Nu, doar asta, nu... Dacă ar fi fost doar atât, tot nu m-ar fi de-ranjat atât de mult, însă la un moment dat, ea l-a îmbrățișat și l-a sărutat! Chiar acolo, la restaurant! De față cu mine, poate special ca s-o văd eu, sau... nici nu știu de ce. Și am reacționat cum n-ar fi trebuit!
Mihai: L-a... sărutat?! Lia?! Pe... Sid?!
Lucian: Da... La naiba! Chiar l-a sărutat... Nici acum nu-mi vine cred într-adevăr a făcut asta! Curată nebunie! Mă tot întreb de ce, dar nu înțeleg...
Mihai: Luci, calm, te rog!
Lucian: Sunt foarte calm, Mihai. Sau voi fi, de îndată... Lasă-, -mi revin imediat... Pentru că nu mai vreau să mă gândesc la nimic! Toate astea sunt lipsite de orice sens. Și v-am promis solemn, vouă și-n primul rând chiar mie, că nu voi mai face nimic prostește și am de gând -mi țin cuvântul dat, așa că, gata! Rămân indiferent la orice; nu mă mai interesează! Nimic! Sau așa ar trebui, să nu mă intereseze, deloc. Nu știu în ce măsură reușesc, însă străduiesc, serios...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Recurs la deznădejde

Îmi pare rău dar nu e primăvară
v-am spus și voi nu m-ați crezut
de-aceea m-am retras la țară
biet clopot surdomut

V-am spus și voi nu m-ați crezut
trântorii își fac averi de miere
mută viitorul în trecut
paguba li-i singura avere

Când trântorii își fac averi de miere
din sărăcia voastră ordinară
voi mai aveți o șansă și-o putere
să-i dați din vețnicie afară

Păcat doar moartea învață
cum să pășiți nemuritori din viață

poezie de
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Veniți, popoare!

Veniți, popoare, veniți!
Așa vorbește Dumnezeu:
V-am dat ce-aveam mai bun în cerul Meu,
ce-aveam mai bun,
ce-aveam mai scump,
ce-aveam mai drag.

Voi erați ca niște oi a' nimănui.
Fiecare își vedea de drumul lui.
El povara tuturor a purtat.

Nu puteam să vă mai iert, nu puteam.
Altă cale pentru voi nu aveam.
L-am jertfit pe Fiul Meu, l-am jertfit.

Voi nu puteți știți cu ce durere
l-am părăsit pe drumul spre Calvar.

Veniți, popoare, veniți!
Așa vorbește Domnul Dumnezeu:
V-am dat ce-aveam mai bun în cerul Meu.
V-am dat pe Fiul Meu,
pe singurul Meu Fiu! pe singurul Meu Fiu!

Iată, două mii de ani au trecut.
Solii Mei pămîntu-ntreg l-au străbătut.
Azi e cea din urmă zi cînd chem.
Iată-n ceruri Fiul Meu preaiubit
stă cu trîmbița în mîini pregătit,
în adînc o gură neagră s-a deschis.

Veniți, popoare, veniți!

Așa vorbește Domnul Dumnezeu:
Cuvîntul ultim e cuvîntul Meu.
Veniți în ceasul cel din urmă,
azi, veniți!

Veniți, popoare, veniți!

poezie clasică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Târziu

Când v-am rugat să-i ocrotim,
Când v-am rugat a nu-i uita,
N-ați auzit și mi-ați răspuns
Că-i o problemă foarte grea.

Și-am fost ridicol stăruind
Și-am încercat să vă mai spun
Și noi m-ați învinovățit
Și m-ați considerat nebun.

Și eu v-am zis că nu e timp,
suntem niște pasageri,
Și voi ați construit minciuni,
Mai multe astăzi decât ieri.

Și-acum de ce vă bucurați
De arta celor ce-au murit,
Când voi i-ați condamnat pe ei
La trai pe muchie de cuțit?

O locuință v-am cerut,
S-o dăm artiștilor pribegi,
Și jaful vostru mi-a răspuns
Cu literele unei legi.

Acum, e gata casa lor
Și v-ați putea și voi mândri
dați o casă celor morți,
Deși ei v-au cerut-o, vii.

Târziu răspuns și ipocrit,
Artiștii au ajuns pământ,
E gata casa vieții lor,
Dar locatarii nu mai sunt.

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Valeriu Butulescu

Don Siempre: Să nu uitați! Totdeauna legea miroase mai frumos decât hoția! Acum însă v-am prins! V-am încercuit! Sunteți atât de plați, atât de mici, că nu puteți sări nici măcar peste o linie! Vânturi statornice am făcut din voi...

replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de (2005)
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mihaela Banu

Români în țări străine ( după Bătrâni de Octavian Goga )

De ce-am plecat în lume noi,
De ce această-angoasă?!
Că am sperat ca măcar voi
Să vă simțiți acasă.

Dacă destinul ne-am schimbat
Prin țări de neam străine
Și v-am lăsat cu bunii-n sat,
Gândeam c-am făcut bine.

Pentru câțiva bănuți în plus,
Trudiți din zori în seară,
Din viața noastra v-am exclus,
Ca pe noi, mama-țară.

Noi plini de griji, voi întristați,
Pășim pe căi răzlețe;
Voi, viitoru-adulmecați,
Noi, către bătrânețe.

.......................................

De mult timp ne-am fi înturnat,
Dar țara nu e gata.
Și plânge-amar mama pe chat,
Iar în surdină, tata.

poezie de din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Durerea femeiască

V-am tot iertat, v-am tot acoperit,
Și, să mai amânăm, nu-i înțelept,
Ar fi, recunoaștem, în sfârșit,
Femeia, n-are, totuși, nici un drept.

Muncim, ca niște sclave, zi de zi,
Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu,
Și condamnarea de-a ne urâți,
Chiar voi, ce ne iubiți, ne-o dați, mereu.

Stăm în picioare, încă de cu zori,
Și vă mirați că nu mai sunt subțiri,
Dar voi, care credeți tot feciori,
De ce nu arătați ca niște miri?

Pe unde ne dați dreptul de-a munci,
Lucrăm istovitor, cu voi în rând,
Din când în când, în burți ne dați copii,
Iar voi plecați la altele, râzând,

Când suferiți, ne cereți lângă voi,
Ori -mbătați, ori ați trudit prea mult,
plângem, când vă duceți la război,
Sau când speriați, la vreun consult.

Eroic v-am iubit nelegitim,
Și legitim, eroic v-am iubit,
Ne bateți, ne-nșelați și noi o știm,
Ba, alteori, intrăm în circuit.

Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Vă fură amintirile de ieri,
Își vor plăti plăcerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiași plăceri.

Și, uneori, păcătuim curat,
Crezând, prin lacrimi mari, de ochi atei,
însuși Dumnezeu este bărbat
Și nu le înțelege pe femei.

Dar, vai, a fost odată prea frumos,
Ca-n filmele de dragoste a fost,
Și-acum, ne omorâm sârguincios
Și zilnic ne distrugem fără rost.

Ne-nvinge viața fără orizont
Și voi ne-nvingeți, într-un mod câinesc,
Trăim ca niște văduve de front
Și mâinile mereu ni se aspresc.

Acum, când auziți acest reproș,
Priviți, fără privire, înapoi,
Încuvințați din cap, mărinimoși,
Și credeți că nu-i vorba despre voi.

Și, totuși, e vorba despre toți
Sunteți la fel de răi și de flămânzi,
Durerea femeiască pentru soți,
E-un credit fără giruri și dobânzi.

Vă e urât cu noi, vă e urât,
Și ne-ați ucide, dragilor bărbați,
Așa că vă rugăm numai atât:
Puteți ne jigniți, ne-njurați,
Dar faceți-o cu tonul coborât
Și pân-adorm copiii, așteptați.

poezie celebră de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 6 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Să nu uitați de mine...

Am pus în voi iubirea și grija de părinte.
Am ocolit tot răul, scoțându-l din cuvinte
Să nu vă-ntine viața, să nu-i simțiți durerea.
În voi mi-a fost speranța și voi mi-ați fost averea.

La tot ce v-ați dorit m-am aplecat s-ascult
Și-am încercat puținul -l fac fie mult.
Cu peticul din coate am alungat nevoi.
V-am apărat cu trupu-mi de vânturi și de ploi.

V-am împărțit averea ce bob cu bob am strâns
Și v-am zâmbit și-atunci când sufletu-mi a plâns.
Am pus în voi speranța singur n-o să fiu,
Dar ați plecat... și-n juru-mi s-a adunat pustiu.

Să nu uitați de mine... atâta cât mai sunt.
Eu nu-mi doresc prea multe, mi-ajunge un cuvânt
știu ce e cu voi, știu că sunteți bine...
Și bucuria voastră ține și pe mine.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Cornelia Georgescu

Nick: Bineînțeles are tot ce-i trebuie pentru a arăta ca un urs adevărat, doar așa arată un urs, nu?! Dar acesta-i unul inofensiv, v-am mai spus...
Lucian: Nick, animalele au, în general, un comporatament imprevizibil; niciodată nu poți știi la ce să te aștepți din partea lor, mai ales în asemenea situații.
Nick: Chestia asta o fi valabilă acolo, la voi, pe Terra. Aici, aceste animale au un comportament foarte, foarte previzibil; adică, mai exact, sunt absolut inofensive! De câte ori să vă tot repet ca să mă înțelegeți? rog să vă puneți imediat armele la locul lor, înainte de a face vreo prostie! N-am știut că aveți arme la voi sau intenționați să le folosiți. Dacă știam, nu vă mai aduceam aici, în pădure. Însă eu am avut multă încredere în voi, dar se pare că am greșit. comportați cum nici nu mi-aș fi închipuit că ați fi capabili. Dar e timpul să aveți și voi încredere în mine și vă asigur că nu veți greși. rog din nou, puneți- armele la locul lor cât mai repede, altfel mă voi supăra rău de tot! Demonstrați-mi că n-am greșit în privința voastră!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de (2009)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Retrospectiva unui tată

V-am privit ca pe-o icoană
Dragii mei copii, dar voi,
M-ați lăsat cu ochii-n lacrimi,
Suferință și nevoi...

V-am crescut ca pe o floare...
Sunt un tată fericit!
Acum sufletul doare
Fiindcă voi m-ați părăsit.

Ca un fulg de păpădie,
Crescând mari v-ați înălțat
Și-ați uitat de tatăl vostru...
Unde, unde ați plecat?!

Eu v-am pus la rădăcină
Rug de neam și de cuvânt,
Păsări albe de lumină,
Dragostea și Duhul Sfânt.

Aripa acum mi-e frântă
Mi-a rămas doar Dumnezeu
Și încrederea mâine
Veți veghea la patul meu.

Sunt biserica prin care,
Clopote slujiți, în faptă...
Pruncii mei din depărtare,
Nu uitați c-aveți un tată!

poezie de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Analfabeților

V-am spus că sunt un om periculos
Și nu mi-ați luat avertismentu-n seamă.
V-am spus s-aveți pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare și de teamă.

V-am spus fac teribil de urât
De sunt călcat puțin pe libertate.
V-am spus ca sunt oșteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.

V-am spus să vă astâmpărați și voi,
Cenzori capricioși ai vremii mele,
C-o să vă coste scump măruntul moft,
De a ne face nouă zile grele.

V-am spus puneți mâna munciți.
Să nu mai tot pândiți zeloși din umbră,
V-am spus că n-o să placa nimănui
Pornirea voastră, tulbure și sumbră.

V-am spus vremurile s-au schimbat
Și că situația e mai complexă,
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexă.

Și lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre și mimind tumulturi
Cu aroganți și trindavi doctoranzi,
Cu papagali care țin loc de vulturi.

V-am spus și am puterea să mai spun
Ca nu încape muntele în seră
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Și de la căprioară la panteră.

V-am spus să nu-l fetișizați pe Marx,
Să nu-i păstrați în spirt învațătura
Și voi într-una fără -l cițiti
Îl pomeniți până doare gura.

V-am spus bătălia pentru om
Nu iartă astăzi nici o dezertare
Și voi v-ați decorat voi între voi
Când lupta este în desfășurare.

V-am spus muzica nu-i un microb
Care amenință civilizații
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care să-i placa dați-i.

V-am spus, concetățeni analfabeți,
Și luați aminte și să țineți minte.
Dar nu știam ca v-ați născut și surzi
Și scoateți arma când vedeți cuvinte.

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Vladimir Potlog

Nu mă plângeți

Nu mă plângeți voi pe mine,
Plângeți-vă voi, pe voi!
Căci nu voi aveți nevoie de mine,
Ci eu am nevoie de voi.

Nu râdeți voi de mine,
Râdeți–vă voi, de voi!
Câci nu sunt eu slab de înger,
Slabi de înger sunteți voi.

Nu fiți cu două fețe
Și strigați -l iubiți pe Dumnezeu,
Dar îl huliți când vreți,
La bine și la rău.

Căci este o vorbă,
Spusă de Domnul Sfânt,
-l iubim pe Tatăl lui cu adevărat
De când ne naștem și pănă la mormânt.

poezie de (18 noiembrie 2009)
Adăugat de Vladimir PotlogSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

V-am spus (după Adrian Păunescu)

V-am spus de la-nceput că vă iubesc
Și sufăr pentru relele din fire
Dar nu pot, numele să vi-l hulesc
Ci doar să-mi schimb muțenia-n uimire!

V-am spus , nu mă-nchin periculos
Dar nu mi-ați luat închinăciunea-n seamă!
Vorbele-mi bune le suciți pe dos
Și-atunci -ntreb: de voi să-mi fie teamă?!

V-am spus și pot, la nesfârșit, spun
Everestul e pitic în mine
Și relele din voi, în mine-apun,
Când schimb durerea, în iubiri carmine!

V-am spus și mai continui să vă spun:
V-aud ca pe un zumzet de albine
Și chiar de mă ucideți, punte pun
Între Greșeală, Iertăciune, Bine!

poezie de , după Adrian Păunescu (2 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Denigratorilor lui Eminescu

Din ce lumi voi ați venit
Și aici v-ați pripășit?
Pentru ce-ați venit la noi
Și-aruncați tot cu noroi?
Unde vreți voi să ajungeți?
Nația vreți să o distrugeți?
numiți voi literați
Și pe toți îi criticați;
Filozofi vă mai ziceți,
Cine credeți că sunteți?
Eminescu pentru voi
E de lada cu gunoi.
Din cultură-l aruncați.
Locul lui vreți să-i luați?
V-a avântați la fruntea sa,
Laurii pentru a-i lua.
Voi degeaba încercați
Locul lui n-o să-l luați!
El făcu odinioară
Limba noastră o comoară.
Cu el doctorat v-ați dat,
L-ați luat, v-ați lăudat.
Puneți mâna și munciți,
Nu la locul lui râvniți!
Pe aici ca voi au fost
Ce-ncercata fără rost.
Locul lui ei l-au râvnit.
Rând pe rând s-au prăpădit.
Nume noi ei și-au luat.
Dar cultura i-a uitat.

El e nufăr în cultură,
Iară voi doar un pelin!
Voi vărsați venin pe gură
Și vreți locul lui divin?!
Icoană este pentru noi,
Iar voi, doar un gunoi.
Cu sau fără de folos,
Creierii el și i-a stors.
A lăsat drept moștenire
Opera-i spre-a sa cinstire.
De la voi ce-o să rămână?
Doar o mână de țărână!
La români i-o vorbă mare:
Fiecare dă ce are!

Trădători de neam și țară,
Pentr-un ban primit de-afară.
Sunteți pata pe vecie
În cultura României!
Va veni timpul odată,
istoria nu iartă!
De plătit voi veți plăti,
Chiar și morți dacă veți fi.

poezie de din Memoria clipei (2015)
Adăugat de Adrian TimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iertați-mă, prieteni!

Iertați-, prieteni! V-am ascuns
trecutul meu de foc și spadă
Și n-am lăsat ca se vadă
cu câte lăncii m-ați străpuns.

Iertați-, prieteni! V-am mințit
când arătam că nu mă doare,
Ca voi să presărați și sare
pe lama rece de cuțit.

Iertați-, prieteni! V-am trădat,
n-am ascultat de sfatul vostru
Și am hrănit sub chip de monstru
copilul slab și- abandonat...

Iertați-, prieteni! N-am uitat
că voi ați fost și zei și dumnezei
Și- amprenta ghearelor de lei
de pe obrazul meu brăzdat.

În ciobul de oglindă, cu toții suntem goi,
Iertați-, prieteni! Iertați ați fost și voi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Printre stele mii, comete

Voi când o să-mi duceți dorul
Eu de mult mi-oi fi luat zborul,
Printre stele mii, comete,
- Unde moartea m-o trimete!

Voi când o să-mi simțiți lipsa,
De mult timp voi eclipsa,
Pamântu'-ntreg cu zborul meu,
Pe voi ce v-am iubit mereu.

Toate, una câte una, amintirea,
-mi păstrați vie ca și iubirea,
Eu pe fiecare v-am iubit
Până-n ziua când m-am prăpădit.

O eternitate pribeag printre stele,
Suflet încărcat de patimi grele,
Și de o iubire sățioasă,
La momentul ei cea mai frumoasă.

poezie de (18 martie 2015)
Adăugat de Răzvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook