ADUȘI SUNTEM ÎN ASTĂ LUME
Aduși suntem în astă lume
Cu reguli scrise și cutume
Și vom pleca în altă parte,
Când zeități o să ne-ndrume.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rondelul celui ce s-a dus
S-a dus în altă lume,
Unde-s oamenii egali.
Acolo nu mai sunt cutume,
Nici prieteni și rivali.
Ca el poart-același nume,
Trei copii ai lui, legali.
S-a dus în altă lume,
Unde-s oamenii egali.
S-a dus și a lăsat renume
Urmașilor săi loiali,
Binecrescuți și sociali,
Dar nu poate să-i îndrume,
Că s-a dus în altă lume.
rondel de Ioan Friciu (28 august 2015)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Străini
Străini suntem la noi în țară
În casă curte sau pe stradă
Suntem străini și pe afară
Ca într-un cântec de baladă
Străini suntem și între noi
Prin astă lume anonimi
Suntem străini doi câte doi
Rătăcitori dar și nostimi
Străini suntem debusolați
Pe drumul vieții pe trasee
Suntem străini și printre frați
Aicea prin Calea Lactee
Străini suntem din tată-n fiu
Căci așa ne-ar fi menirea
Suntem străini ca prin pustiu
Și foarte schimbători cu firea
Străini suntem de când ne știm
Aici și-n alte universuri
Suntem străini și când iubim
În rime albe sau în versuri.
poezie de David Boia (18 februarie 2016)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul meu ești tu, iubita mea...
Un suflet vine în astă lume
O părăsește fără a spune când și unde
Provine dintr-un infinit imaterial
Și merge-ntr-altul ce pare ireal
Am crede că ne aparține
De când ne naștem, până dispărem
E doar o simplă închipuire
Dar continuăm să tot sperăm
Sufletul ce îl primim în dar
Este al nostru, cu titlu temporar
În ziua când închidem a vieții meditație
El va pleca, într-o cu totul altă destinație
Să nu uităm de el în astă viață
Va fi în lumea care vine doar o prefață
Să nu îi dăm motive de îndoială
Să nu-l lăsăm nicicând să moară
În zborul lui spre alte zări
Noi suntem simpli pasageri
Nu căutați să-l deturnați
Încrederea în sine să i-o luați.
Vine o zi când vom pleca cum am venit
Fără nimic din tot ce am primit
Ce ai putea să iei din astă viață
De mergi prin câmpuri verzi cu soarele în față
Atunci ești fericit cu adevărat
Și chiar de mai avem de așteptat
Un singur lucru eu te rog, nu mă uita
Sufletul meu ești tu, iubita mea
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga unei copile
Pentru pâinea de pe masă,
Doamne-Doamne, mulțumesc,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copilași flămânzesc.
Pentru hainele-mi puține,
Rochițe, pantalonași,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copii umblă golași.
Pentru patul vechi și tare,
Zgomotos și prea înalt,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copii dorm pe asfalt.
Pentru ghetuțele-mi roase,
Rău mă strâng și Tu m-asculți,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copilași sunt desculți.
Pentru mami, pentru tati,
Ține-i sănătoși, fă-i sfinți,
Fiindcă știu că-n astă lume,
Mulți copii nu au părinți.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Singuri
Ce singuri suntem
Într-o lume ce pare
Că-ntre Rai și blestem,
Nu mai are răbdare.
Cu ochii sluțiți
Urmărind doar înaltul,
Noi trecem grăbiți;
Niște umbre de altul!
Nimic nu ne-atinge
Și-ntoarcem privirea
Când o floare se stinge
Noi visând nemurirea
Prea multe orgolii
Pentr-o viață de om!
Uităm că-n fotolii
Sărit-am din pom...
Și nu-i astă lume
A ta, ori a mea
Călcând pe un nume
Ucidem o stea!
Ce singuri suntem
Într-o lume ce pare
Că-ntre Rai și blestem,
Omenia dispare.
poezie de Stefan Băiatu din ziarul" Viața Liberă" Galați (23 septembrie 2006)
Adăugat de Stefan Băiatu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii planetei
Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieți amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...
Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăiește...
Sunt mult prea multe crime
Iar viața prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viața ne-ncălzește...
Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Și nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viața este mută...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Promovarea în Țara lui Invers
Ierarhia azi o urcă
Numai cei ce "se descurcă":
Cei aduși pe căi penale
Și cei ce-s "aduși de șale".
pamflet de George Budoi din În Țara lui Invers: aforisme, epigrame, pamflete și satire (22 mai 2022)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi suntem
Noi suntem toți așa precum e zis
În stânci de piatră și pe vechi izvoade:
Avem strămoși, o limbă și un scris
Și un trecut de viitor ne leagă.
Să ne cunoaștem drumul înainte -
Pe urme de istorie pășim,
Prin tainicele șiruri de cuvinte
Cu drag de Țară și popor trăim.
Noi suntem ai istoriei copii,
Purtăm cu toții românescul nume,
Așternem clipe dragi pentru vecii
Și-un vis ne ține demni pe astă lume.
poezie de Crina Popescu din Gânduri din gânduri
Adăugat de Amurg

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpuri
Trec anii peste noi și peste lume,
Părem coborâtori din alt timpuri,
Cu alte obiceiuri și tipicuri
Ce altora le par că sunt doar glume,
Dar celor mai bătrâni le par nimicuri
Că se conduc ș-acum după cutume,
Iar unii ș-au făcut înalt renume,
Că au uzat din plin de șiretlicuri.
Clepsidra e ticsită cu nisipuri
Scurgându-se, ca vremea s-o însume,
Spre infinit o viață trece-n picuri
Si cade-n valuri dantelate-n spume.
Va fi o entitate să ne-ndrume
Cui să lăsăm credințele antume?
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎN ASTĂ ZI ANIVERSEZ A ȘAPTEZECI ȘI UNA PRIMĂVARĂ
În astă zi aniversez a șaptezeci și una primăvară.
În anii ce-au trecut, un înger alb de rău mă apărară
Și mulțumiri aduc divinului ce lumea dirijează,
Rugând s-aducă zile-n care soarele să mai răsară.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În dorul meu
În dorul meu de răzbunare
Să am un braț de fier
Eu aș sdrobi far' de-ndurare
Ca trăsnetul din cer.
Tot ce în astă lume mică
Măreț mi s-a părut
Și-n astă viață de nimică
Etern eu am crezut.
Și-atuncia când tu o ruină
Vei fi în fața mea,
Eu nici măcar a ta țărână
Nu voi putea ierta.
poezie celebră de Veronica Micle din Convorbiri literare (1881)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul trecerii prin lume
Cine suntem și unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim,
Dar nu putem ca să pricepem
Al veții sens ce ni-l urzim...
Ce e lumea nu-nțelegem,
Nici pe Pământ cum răsărim,
Cine suntem și unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim.
Noi suntem tentați să credem
Că-n acest loc doar poposim,
Apoi spre viitor să trecem
Luați în zbor... de Heruvim.
Cine suntem și unde mergem?
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistului și scriitorului inginer Mircea Ursei, fost șef de serviciu și de fabrică
După câte se aude,
Subalternii dumitale,
Unii sunt aduși de rude,
Alții sunt aduși de șale.
epigramă de Ștefan Tropcea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascult
Orice-mi vei spune astă seară,
Și oricât ar durea de mult,
Nu voi fugi ca astă vară,
Ci am să stau și-am să ascult.
Oricare îți va fi răspunsul,
Și-orice privire îmi vei da,
De-ai pomeni chiar și de dânsul,
Am să ascult, nu voi pleca.
Oricât de jalnic o să-ți pară
Discursul meu timid, bătrân,
Nu o să fac ca astă vară,
Am să ascult, o să rămân.
Orice cuvinte o să se zbată,
De ochii mei, sufletul meu,
Cu inimioară sfâșiată,
Am să ascult chiar de e greu.
Chiar de nu-mi pari ca astă vară,
Eu te iubesc la fel de mult,
Și-orice-mi vei spune astă seară,
Nu voi fugi, ci-am să ascult...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
N MULȚIMEA CEA DE LUME FREMĂTÂNDĂ
În mulțimea cea de lume fremătândă
E o parte care este mai flămândă,
Iar o parte din aceasta e în stare
A fura și stă ascunsă-n dos, la pândă.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
OARE CINE A PUTUT SĂ TE ALINTE(Rubaiat)
Oare cine a putut să te alinte
Cu îmbrățișări și cu alean fierbinte?
Oare cine te-a adus pe astă lume?
De icoana ei mereu adu-ți aminte!
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te zbate a câștiga
Cu atâta pasiune,
Ceea ce nu poți păstra
Nici măcar în astă lume!
catren de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de doreldaniel55

Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume
Astă lume e machiată,
Dar mai e și deocheată.
distih de David Boia (24 aprilie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tragica lume
suntem oameni de paie, printre gunoaie
suntem buni de plată
pentru oalele sparte ale unor nebuni
ziși și stăpâni
noi bieți iobagi, buni de muncit și chinuit
și de plătit oale sparte
pe aici, prin altă parte
iubirea și puterea nu le poți controla
le poți dirija
și ei ne dirijează, zi de zi
cu trăinicia lucrului bine făcut
nu vezi, nu simți miasmele din jur
în mine plâng dureri
le pot cu mine zi de zi
o viață chinuită
într-o tragică lume
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem diferiți, dar vrem să fim egali. Suntem imperfecți și pesemne vrem o lume perfectă. Construim o lume dreaptă și neplăcută sau o lume mai puțin justă, dar plăcută? Cum va fi echilibrul? Admirăm măștile perfecțiunii până ne decidem și plătim la sfârșit? Și totuși care e prețul...
Roberto Kuzmanovic în Cu tine capăt glas (iunie 2017)
Adăugat de Cititor

Comentează! | Votează! | Copiază!