Timpuri
Trec anii peste noi și peste lume,
Părem coborâtori din alt timpuri,
Cu alte obiceiuri și tipicuri
Ce altora le par că sunt doar glume,
Dar celor mai bătrâni le par nimicuri
Că se conduc ș-acum după cutume,
Iar unii ș-au făcut înalt renume,
Că au uzat din plin de șiretlicuri.
Clepsidra e ticsită cu nisipuri
Scurgându-se, ca vremea s-o însume,
Spre infinit o viață trece-n picuri
Si cade-n valuri dantelate-n spume.
Va fi o entitate să ne-ndrume
Cui să lăsăm credințele antume?
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.