Brâncuşi: Pasărea aceasta îşi simte marginile. Pentru ea, lumea devine strâmtă. Cerul, o colivie din ce în ce mai mică.

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi)

scenariu de teatru, dramă într-un act

• Descarcă/citeşte în format PDF (Portable Document Format)

Această lucrare a fost pusă la dispoziţie de autor.

carte de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Primăvara mea e departe. Şi totuşi, pasărea aceasta mie îmi cântă... Tot ce am iubit am lăsat: casă, pământ, femeie... Le-am părăsit pentru nişte himere din lemn şi piatră... Şi Dumnezeu m-a pedepsit... Mi-a dat să mă târăsc, precum şarpele... Cumplită caznă, pentru cel ce visa să zboare...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

John (mirat): Brâncuşi mort? Nu se poate!
Brâncuşi: Nu Brâncuşi, mă! V-am spus! Acela este nemuritor, dă-l dracului! Eu vorbesc de bietul Costache...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea din Colivie

Pasărea liberă saltă
pe aripi de vânt trăind momentul
şi pluteşte în aval
până se termina curentul
îşi înmoaie aripile
în razele portocalii ale soarelui
şi îndrăzneşte să revendice cerul.
Dar o pasăre care pândeşte
din colivia ei îngustă
rareori poate vedea prin
zăbrelele furiei ce o gustă
aripile îi sunt tăiate şi
picioarele legate
îi rămâne doar vocea să cânte.
Pasărea din colivie cântă
cu un tril înspăimântător
despre lucruri necunoscute încă
cuprinsă de dor
iar melodia i se aude
pe dealul îndepărtat în ecou
pentru că pasărea închisă
cântă despre libertate.
Pasărea liberă se gândeşte la o altă adiere de vânt
la vânturi uşoare, favorabile, printre copacii suspinând
şi la viermi graşi aşteptând-o pe iarba zorilor luminoşi
şi numeşte al ei tot cerul frumos.
Dar o pasăre în colivie stă pe mormântul viselor
umbra ei strigă într-un ţipăt de coşmar mistuitor
aripile îi sunt tăiate şi picioarele legate
îi rămâne doar vocea să cânte.
Pasărea din colivie cântă
cu un tril înspăimântător
despre lucruri necunoscute încă
cuprinsă de dor
iar melodia i se aude
pe dealul îndepărtat în ecou
pentru că pasărea închisă
cântă despre libertate.

poezie clasică de Maya Angelou, traducere de Marius Alexandru
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea din colivie

Pasărea liberă dansează
pe aripile vântului
până ce suflul se opreşte
şi îşi înmoaie aripile
în razele aurii de soare
şi-ndrăzneşte să revendice întreg cerul.

Dar pasărea ce-o iscodeşte
din strâmta-i colivie
abia de vede printre
zăbrele de furie
aripile-i sunt tăiate şi
picioarele legate
aşa că deschide ciocul larg să cânte.

Pasărea captivă cântă
un tril sfâşietor
despre doruri ascunse
dar mult râvnite
şi cântu-i se aude
departe peste deal
pentru că ea cântă
despre libertate.

Pasărea liberă visează la o altă boare
de vânturi calde suspinând prin
ramuri
şi larve grase aşteptând-o pe răzor
şi ea stăpână pe cerul întreg.

Dar pasărea din colivie e ţintuită pe-o tombă de vise
umbra ei ţipă speriată ca după un îngrozitor coşmar
aripile-i sunt tăiate şi
picioarele legate
aşa că deschide ciocul larg să cânte.

Pasărea captivă cântă
un tril sfâşietor
despre doruri ascunse
dar mult râvnite
şi cântu-i se aude
departe peste deal
pentru că ea cântă
despre libertate.

poezie celebră de Maya Angelou (1994), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între marginile mele, lumea mea fără de margini.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului, Psalmi ţigăneşti
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: O năzuinţă adevărată nu poate fi decât verticală! Aceasta este chemare a cerului, nu pasăre...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Brâncuşi nu-i acasă, prietene! Eu sunt Costache, paracliserul bisericii ortodoxe din strada Jean de Beauves, numărul 9 bis... (Apăsat.) Să nu mai aud de Brâncuşi! L-am părăsit... A umblat în pielea mea optzeci de ani! Acuma e prea greu! Nu-l mai pot duce...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (încruntat): Alex! Ce tot bolboroseşti tu acolo?
Alex: J'ai dit que vous etez magnifique...
Brâncuşi: Nu pricep! Vorbeşte, mă omule, româneşte...
Alex: Sunteţi magnific...
Brâncuşi: Poftim?
Natalia: Sunteţi minunat...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

In unele clipe ideale, sunt pasărea maiastră a lui Brâncuşi.
Mi-e gâtul ca un cast lunecuş
pentru mâinile tale.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Gata! Sunt bătrân! Materia aceasta e prea tare pentru mine... Dar nu renunţ... Voi lucra în tei. Lemnul se sculptează uşor, pentru că seamănă cu omul. Are sufletul cald... Şi n-are viaţă lungă... Avea dreptate Alexandru Graur. Sunt un începător... (Îşi priveşte lucrările.) Am semnat un început de lume...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru papagalul născut în colivie, libertatea este o deziluzie.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: La Târgu Jiu au tras cu tractorul de Coloana Infinitului...
Brâncuşi: Zvonuri. Nu cred! N-au cum să o răstoarne! Postamentul Coloanei este întreaga Oltenie...
Mihai: O vor da jos! Vă spun eu! Pentru ei Coloana nu înseamnă nimic! Artă pentru artă. Un moft mic burghez... O vor da la topit...
Brâncuşi: Minţi, domnule avocat! Vrei să amărăşti zilele unui om bătrân... Coloana este nemuritoare...
Mihai: Nu e suficient de înaltă!
Brâncuşi: Gorjul nu va avea niciodată ceva mai înalt!

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Populus (disperat): Tată!
Poporan (patetic): Populus! Fiul meu iubit...
Populus: Cine te-a închis în celula aceasta strâmtă, tăticule?
Poporan: Tirania, fiule!
Populus: Tată! Dar tirania a fost abolită!
Poporan: E doar o iluzie, copilul meu... Priveşte atent în jur... E doar o iluzie...
Populus (privind atent în jur): Bine, dar nu văd nimic...
Poporan: Tirania se ascunde în miezul fiecărui lucru...
Populus: Papa! De ce stai, ca un papagal, în colivie? Suntem la guvernare!
Poporan: Acesta e locul meu de penitenţă, copile! (Grav). Viaţa de martir înseamnă o continuă suferinţă...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Din lutul Gorjului am fost eu întrupat... Hobiţa mi-a dat seva vieţii. Să ţineţi minte ce vă spun acum! Statuia lui Brâncuşi s-a turnat la Bucureşti şi s-a şlefuit la Paris! Dar modelul ei s-a cioplit la Craiova...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Mulţumesc, dragii mei... Alex! Mai pune o strachină pe masă...
Alex: Dar suntem cinci! Pentru cine, maestre?
Brâncuşi: Aşa e bine. Să fie şi o strachină goală... Cine ştie... Poate pentru duhul meu călăuzitor, care e mereu în preajmă... Poate pentru un alt pribeag flămând, care va să vină...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o limită inferioară a naivităţii, sub care aceasta devine irevocabil prostie.

aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

VI

Pasărea îmblânzită se afla în colivie; pasărea sălbatică era în pădure.
Soarta a făcut să se întâlnească.
Pasărea sălbatică strigă: "Vino, iubito, să zburăm în codru."
Pasărea îmblânzită murmură: "Vino aici, să trăim alături în colivie."
"Printre aceste gratii unde aş avea loc să-mi întind aripile?" spuse pasărea liberă.
"Vai! strigă prizoniera. Nu ştiu unde m-aş putea aşeza pe bolta cerească."

"Draga mea, vino să îngânăm melodiile pădurii."
"Rămâi lângă mine! Te voi învăţa o muzică savantă."
Pasărea pădurii răspunse: "Nu, nu! Cântecele nu se pot învăţa niciodată."
Pasărea din colivie grăi: "Vai, eu nu cunosc cântecele pădurii."

Le este sete de iubire, dar niciodată nu vor putea zbura aripă lângă aripă.
Prin gratiile coliviei ele se privesc, dar zadarnică li-i dorinţa de a se cunoaşte.
Ele bat din aripi şi cântă: "Vino mai aproape, dragostea mea!"
Pasărea liberă strigă: "Nu pot, mi-e teamă de uşa închisă a coliviei tale."
"Vai, spuse captiva, aripile-mi sunt neputincioase şi moarte."

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913), traducere de George Popa
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoluţiile anticomuniste din Est. Milioane de canari scăpaţi din colivie. Ce festin grandios pentru felinele occidentale!

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg. Cerul devine sângeriu, când Soarele se coboară la nivelul privirii noastre.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!