Corectăm

ce-am scris ieri alaltăieri
atunci aveam alte idei
alte
ambiţii alte boli tot periculoase
poate mai grave decât coronavirusul
vecina lasă maşina pe avarie
lângă bicicleta mea
asta
o mai corectez şi gata
am timp să-mi fac ilu
zii ce-am scris rămâne scris (?!)
pantofii ţăcăne domol, noi amânăm răspunsurile

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem timp

Avem timp pentru toate. Să dormim,
să alergăm în dreapta şi în stânga,
să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,
să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
avem timp să citim şi să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii
şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiţii şi boli,
să învinovăţim destinul şi amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările,
să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp pentru puţină tandreţe.
Când să facem şi asta murim.

poezie celebră de Octavian Paler din Scrisori imaginare
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă scald

într-o lacrimă de fată frumoasă
şi după aceea o să-mi fac
timp să corectez ce-am scris
aseară în vis cu pana de lebădă
mă scald în versuri şi răscolesc
iluzii încinse în jarul sufletului
am timp să jertfesc somnul
pentru o îmbrăţişare tandră
mă scald în celebritatea
care-mi vine până la brâu
dar n-am ajuns să regret
tot ce-am scris în ultima
fărâmă de vis consumat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

scriu poezii de iubire
uitându-mă
în ochii tăi albaştri
şi nu corectez
ce-am scris

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsul ei

Tu, dragul meu, mi-ai scris şi ai riscat,
iar eu, citind, îmi dau, acum doar, seama
că amândoi, din timpul de-altădat',
simţim la fel, dar vezi şi tu că teama

a fost aceea care, între noi,
nu a lăsat iubirea să se-arate.
Ţi-am scris şi eu, dorind ca amândoi
să-i facem adevărului dreptate,

să nu mai ocolim un lucru clar:
noi suntem, împreună, bucurie,
şi ne simţim atât de bine chiar
atunci când, plini de noi şi cu trufie,

ne lăudăm cu alte cuceriri,
prin viaţa agitată ce-am trăit-o.
Am suferit şi eu, să nu te miri,
dar tot ce-am scris, am rupt şi n-am grăit-o.

De-acum, săruturi lungi vor pedepsi
şi trupurile noastre însetate,
şi buzele ce n-au putut vorbi,
căci nu-i târziu şi... asta-i! Vezi, se poate!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cartea Ta

În cartea Ta, ai scris şi despre mine
Cu slove mari sau mici, ori de tipar—
Eu nu ştiu, Doamne, însă ştiu prea bine
Că tot ce-ai scris, e drept şi se cuvine
Să-mi pui în faţă-al vieţii calendar.

În cartea Ta, sunt fapte cât şi vorbe,
Şi lucruri ce-am lăsat, şi ce-am iubit,
Ce-am dat uitării, ce-am ţinut ca normă—
În cartea Ta, stau toate tipărit.

Acolo-n carte-i poate-un rând neterminat...
Adesea-ncep dar, nu duc pân' la capăt,
Sau poate unul gol... Aş fi putut să fac
Dar n-am făcut, sau am făcut din treacăt.

Tu bine ştii ce-i Doamne-n cartea Ta,
Tot ce-am făcut şi spus ai scris îndată
Şi dacă e vreun rând neterminat—
Acoperă cu dragoste şi iartă.

poezie de Mihai Ghidora (3 ianuarie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieri am scris ce este bun, poate astăzi, astăzi scriem ce-i bun, poate mâine, mâine pentru poimâine, iar în final, cândva, tot ce-am scris va fi banal, vechi şi depăşit! Şi totuşi fără vechiturile astea, nu putem exista.

Viorel Muha (februarie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici una din afirmaţiile pe care le găsim într-un roman nu poate fi luată izolat, fiecare dintre ele se află prinsă într-o confruntare complexă şi contradictorie cu alte afirmaţii, alte situaţii, alte gesturi, alte idei, alte evenimente. Doar o lectură lentă, de două ori, de mai multe ori repetată, va pune în evidenţă toate raporturile ironice din interiorul romanului, fără de care romanul va rămâne de neînţeles.

Milan Kundera în Testamente trădate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris

Am scris şi epigrame bune,
Dar şi proaste deseori,
Râd când editoru-mi spune
- Pe "asta" ai mai scris-o... de trei ori.

epigramă de Vasile Iuşan din Europarlamentare (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-am scris eu, ca scriitor, la lumina zilei a fost scris în colaborare cu noaptea...

citat celebru din Tudor Muşatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Libertatea lacrimilor mele te atrage
Nu mai cere nimic, eu am închis telefonul
Fără internet sunt mai liberă în simgurătatea mea
Cu netul ascult alte poveşti triste
Alte vieţii pierdute
Sau alte compromisuri într-o lumea reală şi fără vis
Unde nu poţi zbura sau rămâne atins de iubirea nelimitată
Eu aleg libertatea mea,.. Tu pe-a ta.
Stelele au Apus de mult..
Iubirea s-a scris... Speranţa s-a risipit
Iubire...

poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt încă şi alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, mi se pare că nici în lumea aceasta n-ar încăpea cărţile ce s-ar fi scris.

în Sfânta Evanghelie după Ioan, după Sfântul Ioan Evanghelistul
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi fi pământ

Nu mă-ntreba dacă mă tem
În viaţa asta de ceva
O moarte am şi nu mai mult
De ce să mă mai tem de ea?

Cât timp mai sunt cu tine-aici
De vrei, mă poţi privi de "sus"
Şi mă poţi critica acum
Pentru ce-am scris sau ce am spus

Nu face asta-n ziua când
Eu, înarmată, până-n dinţi
Doar cu nimic din ce-am avut
Voi căuta drum către sfinţi

Am îndrăznit să nu accept
Ce alţii au tot vrut să fiu
Venind, plecam spre nică ieri
Când prea devreme-a fost târziu

Tot ce-am iubit şi am visat
Lăsat-am în al meu cuvânt
Suflet şi trup am fost cândva
Sub pasul tău voi fi pământ...

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele sufletului

Ce este scris în minte se poate şterge,
Ce-i scris în suflet nu se şterge niciodată...

Mi-ai scris în suflet aşa o dragoste vie,
Mă doare mult, mă doare să ştiu că eu te iubesc şi tu mă urăşti...

Ce-ai scris aici în suflet nu se mai poate şterge.
Şi totuşi, dacă nu se poate şterge, sper să-mi dea Dumnezeu voie măcar să scriu peste cu o altă culoare...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu te iubeşte şi te va ajuta să treci peste toate, iar atunci când timpul îţi va cicatriza rănile sufletului şi când inima ta va recăpăta iar forţă, îţi va trimite o altă iubire, alţi prieteni, alte şanse, alte drumuri, alte bucurii, alte mângâieri, alte vise...

citat din Irina Binder
Adăugat de Mary Corlan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă rog trămiteţi povestea Moş Nichifor, pentru ca s-o dau la tipar. "Junimea'" din Iaşi, într-o şedinţă a sa, pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasă - după obiceiul ei - a votat să se tipărească; poate mai mult pentru încurajare. Sau mai ştiu eu... poate ca şi pentru: P. A. Călescu... D-voastră cred că veţi fi râs şi de mine şi de dânsa, şi cu drept cuvânt: pentru că este o copilărie, scrisă de un om mai mult bătrân decât tânăr; da' bine, da' rău, D-zeu ştie. Eu atâta ştiu numai, că am scris lung, pentru că n-am avut timp să scriu scurt. Dar ce am scris, şi cum am scris, am scris...

Ion Creangă în Scrisoare către Titu Maiorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot, e-o apă, de ploaie

... că doar ce-am scris din nou de ploaie
şi mă întreb; ce-atâta apă
se duce adânc să spele morţi,
ce se-nfiltrează printre filtre?!
... şi beau din ei stând în odaie;
de aceea minţi tot timp ne sapă,
ne redeschide alte porţi,
să primim vizite, părinte...

... şi peştii stau tăcuţi la fund,
perpetuându-se-n neştire,
ingurgitând din mâl cu oase
de când e lumea cea străbună;
din mări ce-au fost cândva pământ
printre corali de-o mânăstire,
meduze de femei frumoase
şi valuri ca o supă-n spumă...

... iar cerul, ce-am făcut lăcaş,
o fi din picuri plutitori
de suflete înnourate
se gravitând, neputând zbor
mai sus... nu şi-au făcut făgaş
şi pică iar pe muritori
în păr şi buze încleştate...
... Ne consumăm îngrozitor!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesor la examen

Copil fiind, am pregătit întrebările pentru un examen.
Testul era atât de simplu
că nu aveam cum să nu-l trec.

Întrebare 1: Descrieţi gustul Lunii.

Are gustul Creaţiei, am scris,
are aroma luminilor stelare.

Întrebare 2: Care este culoarea Iubirii?

Iubirea are culoarea apei găsite
de un om însetat, rătăcit în deşert, am scris.

Întrebare 3: De ce se topesc fulgii de nea?

Am scris: pentru că ei cad
pe limba caldă a lui Dumnezeu.

Mai erau acolo şi alte întrebări,
la fel de simple.

Am descris suferinţa lui Adam
când a fost alungat din Paradis.
Am mai consemnat care este, exact, greutatea
unui vis de elefant.

Totuşi, astăzi, mulţi ani de atunci,
pentru a-mi asigura traiul de zi cu zi mătur străzile
sau fac curat în toaletele
hotelelor obeze.

De ce? Pentru că niciodată n-am reuşit
să-mi trec examenele.
De ce? Well, permiteţi-mi un test.

Întrebare 1: Cât de bogată este
imaginaţia unui copil?
Întrebare 2: Cât de îngust este sufletul
examinatorului?

poezie de Brian Patten, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

bicicletă

Bicicleta este cel mai civilizat vehicul cunoscut de om. Alte forme de transport se dezvoltă până devin de coşmar. Doar bicicleta rămâne curată la inimă.

definiţie clasică de Iris Murdoch în Roşul şi verdele
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în scris

Cred în scris – în nimic altceva; numai în scris.
Un om poate trăi ca un vierme, dar scrie ca un zeu.

A fost o vreme când secretul era cunoscut, dar a fost uitat;
lumea este alcătuită din fragmente dezintegrate,
un haos incoerent şi întunecat, susţinut doar de scris.

poezie de Imre Kertész, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din când în când am

Din când în când am idei fericite,
Idei devenite brusc fericite – laolaltă cu alte idei
Şi cuvinte printre care ele se mişcă liber, natural...

După ce scriu, citesc...
Ce m-a făcut să scriu asta?
Pe unde-am umblat pentru a afla asemenea lucruri?
De unde mi-a venit? E mai frumos decâ aş fi putut spune eu...
Am fost în lume, cel mai adesea, condeiul şi călimara
Cu care cineva a scris coerent literele pe care le-am înşirat aici?

poezie clasică de Fernando Pessoa din volumul de versuri Poeziile lui Álvaro de Campos (1934), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!