Tatăl în oglindă

În ultima vreme când privesc în oglindă... nu sunt sigur pe cine văd.
Azi l-am văzut pe tata... îmi zâmbea, aşa cum o făcea mereu.

E-adevărat, nu-mi pusesem, ochelarii... iar lumina nu era slabă.
Dar, pentru un moment, m-am simţit grozav... i-am zâmbit şi eu.

poezie de Jim Yerman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus, în inima mea

Ieri, când priveam soarele,
(tare mult îmi place răsăritul său!),
m-a bătut pe umăr
una cu o coasă,
îmbrăcată în negru,
(ciudat, zic, pe căldura asta, în negru?)
mi-a zâmbit sardonic
şi i-am retezat-o scurt,
într-o oltenească naturală:
"tu ce vrei, fă!"
"bă, zice, ai grijă,
toti treceţi pe la mine,
cu voia dar mai ales
fără voia voastră!".

Am privit uşor
în stânga
lângă inimă
şi l-am văzut pe Iisus,
îmi zâmbea părinteşte
şi-am simţit că nu sunt singur,
m-a cuprins o siguranţă totală!

După care, s-a dus,
cum, cine?
aia cu coasa!

Iisus a rămas lângă mine,
în veci, ca să zic aşa.

poezie de Ion Ţoanţă din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut nişte zile şi nopţi de coşmar. M-am tot întrebat cu ce nu sunt eu mai bună ca nevastă-sa şi de ce nu a avut curaj să rămână cu mine. Ultima oară l-am văzut pe Mircea la pizzerie, eram cu Epaminonda, iar el cu una slabă ca o râmă.

începutul de la Nopţile amanţilor de Corina Ozon (2015)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu, vis sau realitate

m-a privit în ochi şi
mi-a numărat bătăile de inimă
ca şi cum aş fi pierdut câteva
semnificaţia gestului
făcea parte
dintr-un
scenariu ascuns ochilor
privirea sa mută mă trecea
dintr-un gând într-altul
traversând pustietatea din mine
am avut impresia că am murit
era prima oară când
m-am văzut
alergând prin copilărie
pe un drum către ceea ce am fost
l-am văzut pe tata punând
ţigle pe casă
mama întindea rufele la uscat
fratele cel mic
îmi fura din bomboanele
puse sub pernă
Dumnezeu
cocoţat pe un nor
îmi vorbea din priviri
eu îmi ţineam inima în mână
şi zâmbeam

sunt sigur că am fost eu
dialogam cu mine
cu tata cu mama
cu fratele cel mic
şi cu Dumnezeu

sunt eu
mi-e dor de atunci
mi-e dor de mine
mi-e dor de ai mei
mi-e dor de voi
mi-e dor de Dumnezeu
trist
îmi pândesc amintirea
timp în care
citesc pe silabe iubirea şi
neputinţa de a mai fi
ceea ce am fost...

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am 54 de ani
adunaţi cu oarecare migală
dar niciodată
nu ştiu pe unde îi pun

când am nevoie de ei
răscolesc sertarele minţii
cu ochelarii pe nas
şi bombăn morocănos

dacă sunt norocos
uneori găsesc câte 20, 25
dar niciodată mai mulţi

şi tu
iubito mă minţi
din gentileţe
că nu i-ai văzut nicăieri
că poate i-am dus la remat

am totuşi 50 de ani
dar habar n-am
la ce i-aş putea folosi

poate să-i pun într-un cont
pentru că ăştia de la bănci
îţi dau mai puţin decât pui...

am 54 de ani
ştiu sigur că îi am
dar pe unde i-am pus?

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu când văd, când simt un lucru, nu tăgăduiesc ce am văzut sau simţit, sub motiv că nu-i găsesc explicaţia: îmi zic că este, deoarece l-am văzut sau simţit, dar cauzele lui scapă raţionamentului meu.

Hortensia Papadat-Bengescu în Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al meu străin

Când m-am născut am ţipat dinăuntrul tău
Şi mi-am auzit ecoul la mine în piept
Ciripind ca o pasăre ce-şi lua pentru prima dată zborul,
Am tras aer în piept şi ţi-am simţit plămânii cum se dilată primindu-l,
Am clipit şi tu mi-ai deschis ochii,
Mi-am deschis braţele şi le-am simţit pe ale tale primindu-mă,
M-am înecat în irişii tăi privindu-i pe ai mei în oglindă,
Am tras aer în piept şi te-am simţit.
Erai tu, eram eu, eram unul şi acelaşi,
Două feţe ale aceleiaşi monede.
Mi-am atins chipul şi parcă nu era al meu
Sau era al meu şi al altcuiva,
Cuiva străin făcând parte din mine,
Cuiva căruia i-am purtat cămaşa înainte ca prima ţesătură să-mi atingă pielea,
Cuiva căruia i-am simţit gustul înainte să simt viaţa,
Cuiva căruia i-am dus dorul înainte să-l fi cunoscut,
Cuiva căruia i-am atins inima înainte să-i ating pielea,
Cuiva al meu, cuiva străin, cuiva al meu.

poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

În pat la Gina

Respir uşurat de când muguri de pin sirop am ingerat,
Dar bine m-am simţit şi cu Calmotusin, căci am expetorat;
Însă în pat la Gina, m-am simţit minunat!
Sunt sigur că siropul de Paltagină n-a fost expirat.

epigramă de Emilia Ţeţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu i-am văzut pe Tudor Arghezi şi Ion Barbu şi îmi pare că l-am întrezărit şi pe George Bacovia (cu fiul său Gabriel am fost prieten) şi nu-mi vine să cred. Esti o legendă tu însuţi când ai văzut miracole.

citat celebru din Fănuş Neagu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul vieţii

O viaţă am agonisit
Anii tineri sau tot dus
Viaţa mult mi-a oferit
Drumul vieţi e un curs

De anii bătrîneţii mei
Eu m-am ascuns
Ştiam că ei sunt grei
Într o zi ei m-au ajuns

Chipul era îmbătrânit
L-am văzut în oglindă
Ridat obosit m-a privit
Singur eram în tindă

O haină îmbătrânită
Tânără era strălucea
O inimă acum rănită
Din oglindă mă privea

Copii sunt la casa lor
Eu să-i ajut aş vrea
Nu au tip de un muritor
Viaţa pentru ei e grea

Dor îmi este de feciori
Nu ştiu să-i găsesc
Vor veni că mă iubesc
Îi astept mereu în zori

Piciorul care alerga
Acum se miscă greu
Mâna ce te mângâia
Îmi tremură mereu

Prieten mi e toiagul
Cu el călătoresc
Lumină să trec pragul
Lumânare tot găsesc

Lumina din loc efemer
Cu stele mici lucitoare
Atât eu timpule îţi cer
Pregătit sunt de plecare

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a doua venire

mereu mi s-au împlinit presimţirile.
vă vorbeşte un om născut acum o sută de ani
ce speră mereu iubirea să-i facă o rană urâtă
pentru a se întoarce acasă.

nu-mi doream nimic altceva
decât să fiu un copil greu de minţit;
aşadar m-am umflat de plâns.

nici măcar nu puteam să spun că mi-e frică.
sufeream cumplit după apă,
iar apa spumega în scoarţa copacilor desfiguraţi de durerea
pe care doar o secetă lungă sau focul ţi le poate produce.

i-am spus unui preot catolic:
mama ţine în cameră tabloul cu tata.
lumina din stradă,
lumina maşinilor ce virează îi schimbă privirea.
uneori este rea,
alteori pare a unui om resemnat cu faptul
că lumea lui e mult prea departe,

deci nu-mi vorbiţi despre iad.

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NU L-am văzut, nu L-am auzit, dar L-am simţit întotdeauna lângă mine, când am avut nevoie de EL!

aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul Te iubesc

Primul Te iubesc,
L-am primit când eram in braţele mamei.
Sânul lăsând urme de lapte
Mă mângâia în tăcerea din noapte.
Apoi l-am simţit în pasul dintâi
Şi în dulce sărut.
Îmi era căpătâi...
Am crescut, am găsit alinare
În mângâierea bunicii şi în raza de soare.
M-am privit în tăcere-n oglindă
Şi la şapte ani am văzut
O altă iubire şi un alt început.
Abecedarul mi-a zâmbit
Cu litere de miere şi note de-argint.
Mai târziu tu mi-ai spus Te iubesc
Când mi-ai dat întâiul sărut
Şi trandafirul ce l-am pus într-o carte.
Amintiri îngropate...
Acum vă iubesc, dragii mei prunci!
Vă văd alergând pe alee cu nuci...
E timpul iubirii de-nalt
Şi mă duc,
Zbor liber spre cer, atingere lină.
Copil, frate şi tată, mă duc,
Mă cheamă esenţa divină.
Te iubesc, suflet! Tu eşti ultimul gând
Ce mi-a rămas ca făclie,
Luminând şi cer şi pământ.
Iubirea e-n mame şi prunci,
În stele, în copaci şi în floare,
În cutele mamei din palme, adânci,
În lacrimi amare...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt...

Ea a spus:
"Arată-le cine eşti
Fără să reciţi,
Arată-le cum gândeşti.
Vreau să-mi promiţi".

Eu sunt cel cu vise mari,
Cel ce nu vă va uita,
Cel ce vrea senzaţii tari,
Cel ce vrea a vă schimba.

Eu sunt cel lăudaros,
Cel crezut un narcisist,
Un egoist, un mincinos,
Cel văzut oportunist.

Eu sunt cel ce-o iubeşte
Speriat de posibilul refuz,
Iar ea nici nu banuieşte.
Eu sunt cel confuz.

Eu sunt cel frustrat,
Cel ce caută mereu,
Cel neintegrat
Şi neschimbat. Sunt eu.

Eu sunt cel ce se ascunde,
Ce evită sentimente
Şi când unul îl patrunde,
Îl înşiră-n versuri lente.

Eu sunt cel actor mereu,
Cel cu mască peste mască,
Cel ciudat, înţeles greu,
Cel speriat să vă cunoască.

Sunt cel cu ochi secătuiţi
Ce-n trecut mereu plângea,
Cel de-acum, cu ochi lipsiţi,
Nici de-ar vrea n-ar mai putea.

Eu sunt cel cu zâmbet fals,
Eu sunt cel cu zâmbet pur,
Sunt rostit de vagi cuvinte
Şi văzut de lume-n jur.

Eu am spus:
"Nu! Nu pot! Voi ajunge uitat.
Nu vor să asculte ce am de zis."
Ea mi-a zâmbit... apoi a plecat,
Iar eu am rămas... şi i-am promis.

...

Ea a ştiut.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Isus, prima mea lumină

În prima zi a vieţii mele
Pe Isus Hristos l-am întâlnit.
M-a îndemnat să nu fac rele,
Cu blândeţe multă mi-a zâmbit.

A fost prima mea lumină
Primită de la Dumnezeu.
Am văzut giulgiul, hermină,
Ce-învăluia trupşorul său.

Mi-a deschis drum luminos,
În viaţă ca să-l urmez.
Să-i fiu ucenic sfios,
La rându-mi să luminez.

M-am apropiat de cruce
Şi privind la chipul său,
Am jurat, când mă voi duce,
Să-l port în suflet mereu.

Iar când viaţa-îmi va fi cruntă,
Să-l am aproape zi de zi.
Să-i urmez credinţa sfântă,
De a ierta, de a iubi.

Toate-acestea, vă spun sigur,
De la Isus le-am aflat,
În biserică, desigur,
În genunchi când m-am rugat.

De trăim frumos pe lume
Lui Isus îi datorăm.
Cu El avem zile bune,
De la El multe-învăţăm.

Ca un bun mântuitor
Mi-a luat din suflet jalea.
Nu vreau să-i rămân dator.
Cu credinţă-i urmez Calea.

Credinţa îmi e comoara
Care îmi ţine lumina.
Maica Maria, Fecioara
Îmi infloreşte grădina.

poezie de Dumitru Delcă (5 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haley: Nu, ţi-am spus. Nathan nu ştie. Of, Doamne, ce mă fac, Luke? Sunt aşa... Urăsc să stau departe de el. Mă gândesc mereu la el. Ieri eram în mijlocul unui test la istorie şi pur şi simplu m-am blocat pe Nathan. Poate nu o să fim împreună pentru tot restul vieţilor noastre, dar pe moment sunt îndrăgostită pentru prima oară. Dacă peste 20 de ani mă uit la tatuajul ăsta şi-mi aduc aminte cum m-am simţit azi, cred că voi fi împăcată cu gândul.

replică din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cineva mi-a furat apusul
Îl pusesem la uscat pe linia orizontului
Se jilăvise de roua înserării şi
L-am simţit cumva rece când
Mi l-am înfăşurat după umeri
Aşa că m-am învelit în umbre
Urme
Nu prea ţineau de cald dar erau
Tot ce aveam
Cineva mi-a furat apusul
Nu-i nimic
Dacă i-a fost de trebuinţă...
Doar să ştie că văpaia din el
A rămas în ferestre
Dacă te uiţi bine ai să-l vezi
După borangicul unui păianjen
Înceţoşându-i tremurul luminii
Într-o lampă aprinsă mereu
*
Miroase a petrol şi-a gutui
A realitate şi vis
Cineva mi-a furat apusul
Se înnoptează
Am să dau lampa
Mai tare

poezie de Mihaela Poduţ Ienuţaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în Dumnezeu pentru că nu l-am văzut, dar l-am simţit.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când l-am văzut pentru prima dată, m-am topit. Era blond cu ochii albaştri, arăta foarte bine. M-am îndrăgostit la prima vedere şi am avut norocul ca şi el să mă placă. Am fost doi ani împreună, timp în care l-am testat în toate felurile posibile pentru a mă asigura că fac cea mai bună alegere, apoi l-am luat de soţ. Nu îmi pare rău, am făcut cel mai bun lucru.

citat din Rodica Popescu Bitănescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna Bloome: La 29 de ani am avut un accident de maşină şi am murit. Nu, nu-mi amintesc vreun tunel. Nu am văzut vreo rudă moartă sau vreun înger. Nimic de genul ăsta. Doar că atunci când m-am trezit, totul era altfel. Eu eram altfel. L-am întrebat pe doctor şi mi-a zis că nu e ceva neobişnuit pentru cei care au văzut moartea cu ochii. Şi, la scurt timp după asta, am început să am vise care se adevereau. Şi viziuni ciudate. Era ca şi cum aş fi auzit gândurile oamenilor. Nu ştiu motivul, dar m-am hotărât că, atâta vreme cât aveam abilitatea asta bizară, puteam la fel de bine s-o folosesc ca să ajut oamenii.
Will: Şi să primeşti bani pentru asta. Să-i ajuţi pe oameni contra unui preţ.
Doamna Bloome: Da, oameni ca tine. E oare din cauza tragediei? Adică din cauza asta eşti atât de furios şi de încăpăţânat. Ai avut parte de-o tragedie.
Will: Cine nu a avut parte de aşa ceva?

replici din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că iubirea e atunci când, după ce ai stins lumina la baie şi ţi-ai văzut ochii obosiţi în oglindă, alţi ochi îi privesc pe ai tăi de undeva din întunericul apropiat. Şi eşti împăcat cu asta şi nu mai tânjeşti după nimic altceva. Poate că iubirea e când nu-ţi mai eşti ţie în oglindă.

Tudor Chirilă în Exerciţii de echilibru
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!