Ovidiu Cristian Dinică

Peisaj cotidian

liniștea stăpânește strada,
în mijlocul aerului pictat cu creta
bazinul de corpuri atrage sarea,
chipuri impregnate cu nesomn merg pe pleoape
ca și cum ar merge pe valurile de nisip
ale plajei nichelate cu viruși,
doar apa poate salva trupuri,
pielea se descuamează în fâșii
ca o trecere pietonală
lipsită de semafoare, blocată
în așteptare,
rămân amprente de sare pe umerii goi
străzi lăcrimează,
câinii nu-și mai cunosc stăpânii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ovidiu Cristian Dinică

Fericire

a face dragoste cu o femeie urâtă
ce și-a pierdut abilitatea
de a urca în copacii de pe umerii tăi
și care cu ultimul strop de bucurie rămas
vrea să te iubească pe tine,
un zeu fals,
imită diminețile de toamnă
în care doar soarele alungă tristețea,
esti pe colțul de rai
unde sfinții își plimbă câinii,
ei știu că fiecare femeie este frumoasă
pentru că-ți aparțin.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Mama

mi-e dor de normalitatea
ta mamă!
nu te recunosc în ființa
blocată în gânduri
ce-și numără spaimele,
traversează noaptea trează
înghițind capsule
să uite că stelele nu se pot
număra,
eu cred
că poți uita de sfinți
dar niciodată
o inimă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Poetul

poetul un copil mare
rătăcit între manuscrisele
pe care se află
într-o dezordine absolută
litere din alfabetul
creat
dintr-un alt alfabet
al unei limbii
cunoscute doar lui
niciodată liniștea
nu-l învinge
astfel încât
poate auzi rostogolirea
lucrurilor grave
în cer

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

în liniștea planetei
oamenii sunt o rana vie,
ea a dat totul și mai mult
noi nu am oferit nimic
i-am luat dreptul la existenta

gogyohka de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Împărații

este singurul oraș ce are
împărați la fiecare capăt,
la capătul sudic cezarul
cu sânge rece taie și spânzură
chiar și timpul îl agață în cârligul pentru carne
la capătul opus sub un maldăr de cărți
ce-i cotropesc teritoriu
un alt crai pune infinitul în fracții,
în diminețile reci
când nu are cu cine să se certe
judecă blând melancoliile,
stăpânii se respectă, nu se văd, nu-și vorbesc
stau de strajă nelinistilor creatoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Un fel de a fi

ca un val pe o mare înfuriată

pătrund în arenă

din somn trezit

asemeni unui soldat cu capul descoperit

ce nu-și salută superiorul,

o neglijență pe care noaptea

nu o poate memora,

se numără stelele

pe un traseu eliptic

ard în fiecare dimineață subiectiv, neștiute,

martore liniștii

fără de început.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

* * *

țipete hâde
țipete sfâșie spațiul
pătrunde prin vertebrele aerului
cu neuronii vătuiți
acoperă vuietul lacrimilor
arșița topește orice cuvânt
afișează alfabetul tăcerii
albastră moartea
străbate carlinga inimii
strigătele în chemarea
genunii
ard neputința respirației

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Iubire pe un colț de rai

a face dragoste cu o femeie urâtă,
ce a pierdut îndemânarea
de a urca în copacii de pe umerii tăi
să caute răsăritul,
și să-l soarbă cu ochii tentată de buzele tale
uneori dulci,
alteori amare
precum cafeaua servită de diabetici,
și care să-și piardă ultima picătură de iubire
iubindu-te pe tine,
zeu mistificat
este ca și cum ai plânge de frumusețe la un colț de rai unde sfinții își plimbă câinii în lesă,
și știu că nicio femeie nu este urâtă
când este a ta.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Credința

Cristos s-a retras în
umbra lumânărilor
să taie bilete de acces insomniilor,
în tăcere între speranțe și regrete
la malul mării farurile s-au stins,
valurile au continuat să bată în pereții bisericilor
năruite de suflete palide
ca două candele stinse.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Doamne, pune semafoare!

Doamne, pune semafoare!
Viața asta-i încurcată,
Că de vreau să merg acasă,
Drumul merge la amantă.

Mă opresc la farmacie
Mă opresc să iau un hap,
Dar viagra mă îmbie
O cumpăr și-mi fac de cap.

Când să plec, mai pleacă frate,
M-a ascuns în șifonier,
C-a venit bărbatu-acasă
Pentru un calorifer.

Am făcut pe dracu-n patru
Și-am scăpat basma curată.
Doamne, pune semafoare!
Să știu când plec la amantă.

poezie satirică de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Țipătul

strada
aduce sunete ciudate,
strigăte îndepărtate
devin țipăt
iau cu asalt
timpanul,
intră în tine,
în propriul tău sânge,
înoată odată cu fiecare
moleculă întâlnită,
ocupă labirintul
conștiinței
stârnesc teama,
fortăreața gândurilor
se înclină lasă
loc neliniștii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Pruncii

orașele se construiau
dinspre mare
întâi se desenau zidurile
înalte
cât să se nască pe țărm
iubirea
cu ea se acopereau pașii
din prea multă așteptare
cu mâini sigure
pruncii erau închinați
zeilor
întotdeauna acelorași
zei
să capete vlagă
din inima lor

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Arhitecții Morții

cuvintele lor aspre
chipuri în zigurate negre
închide aerul încărcându-l
cu febrilitatea gesturilor
inutile ce pot desparți imaginile
după culorea neagră
odihneste faptele
acoperind cu beznă chipurile
de arhitecți ai morții,
umbrele li se adună să cânte
în corul ucigașilor fără simbrie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Eminescu

poetului i-am văzut ochii
într-un roi de emoții
deasupra fruntea străbătută
de râuri ca niște gânduri
cu maluri abrupte
peste care trona liniștea sinucigașe
cu sinapse sparte
la libera respirație a timpului
în urmă vocea
străpunsă de singurătate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Praf

orizontul pângărit sub cupola toamnei
se acoperă de tăcere,
egoistă este zarea,
din mormane de moloz
se ridică praful,
pompierii nu mai sunt
s-au înecat să-și ceară nemurirea,
strada este învăluită în armonia
dezechilibrului,
moartea suverană domină așteptarea,
ironic și cinic mușc din culoarea gri a armistițiului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Părinții

cu fiecare literă a numelui tău

ivit din carnea lor

părinții ades te chemă,

amintiri cucernice

atinse sunt de gânduri,

piscuri albe

în cerul așteptării

pielea lor zbârcită încă tremură,

ridicole par acum stelele arzând în van,

jocul memoriei pătrunde tot mai adânc

scoate din tăcere soapte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caverne

Domnul meu doar pielea ne desparte,
Într-o apropiere parșivă și un gest infam.
Mi-e lumea un petec de carne
Presărat cu sare de mare.
Cuvintele se împiedică
De valurile sparte în calea... nimănui,
Numele meu stă scris pe
Suflet ruginit...
Azi pot să întreb timpul:
De ce mi-a bătut un rău necesar
Pe plămânul stâng,
Atât de aproape de inimă?
Liniștea îmi poate răspunde...
În schimb, mă pătrunde
Un gând:
Sunt femeie și îmi pot purta tocurile
Cu mândrie,
Oricând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Când iarna vine

ninge trist
într-o viețuire ce nu se lasă dusă,
apăsătoare gândurile vin
peste copaci, peste oraș,
îngerii învinși de timp
știu că în scorburi copacii
adună răni,
tac îngerii
ei încă văd soarele
ce s-a retras ca dintr-un destin amar,
a rămas iubirea singură să aștepte valurile

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Poetul

îmi pasă de Dumnezeu
se întrebă poetul privindu-și
rănile în oglindă
cum stând cu capul în nori
se miră acesta
în mijlocul străzii fierbinți
bă bagă -ți mintea în cap
ești o clonă într-o masă a ideilor
își răspunse el
notând discuția
în inimă
închise ochii și lăsă păsările
să-i ciugulească cuvintele

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ovidiu Cristian Dinică

Mama

ea ce-și spală părul

într-o baie de porțelan

cu o sfântă tăcere

își îngroapă sânii uscați

în trupul sărac,

murmură în gândul ce arde

mai adânc decât singurătatea sufletului

otrăvit cu dor,

mama nu-și strivește cuvintele
precum un muc de țigară

nopțile reci o frământă ca pe o prescură.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook