Înmulţind într-un şir pe M cu F

Înmulţind într-un şir pe M cu F
rezultatul este unul sau doi?
Ar putea oare trupul sta lipit de suflet,
s-ar putea ca sufletului să-i fie teamă de trup?
Pun prea multe întrebări? Vreau doar
ca amintirile mele să se topească
în creuzetul tandreţei,
iar eu să adorm cu obrazul presat de spatele tău,
ca şi cum aş fi pe o motocicletă.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar putea să nu fie frumos să fii bun, 6655321. S-ar putea să fie îngrozitor să fii bun. Şi când îţi spun asta, îţi dai seama cât de contradictoriu sună. Sunt convins că voi avea multe nopţi albe din cauza asta. Oare ce vrea Dumnezeu? Vrea să fii bun sau să alegi să fii bun? Oare un om care alege să fie rău ar putea fi într-un fel mai bun decât un om căruia i se impune să fie bun?

Anthony Burgess în Portocala mecanică
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu m-a creat să împlinesc o slujire anume. Mi-a încredinţat să fac ceva ce nu a mai dat nimănui. Am o misiune... Sunt o verigă într-un lanţ, o punte de legătură între persoane. Nu m-a creat pentru nimic. Voi face lucrarea Sa; voi fi un înger de pace, un martor al adevărului acolo unde sunt... De aceea voi avea încredere în El. Orice sunt, nu pot fi aruncat afară. Dacă sunt bolnav, boala mea s-ar putea să-I slujească Lui; îndoielile mele s-ar putea să-I slujească Lui. Dacă sunt în suferinţă, durerea mea s-ar putea să-I slujească Lui. El nu face nimic în zadar. El ştie ce face. S-ar putea să-mi ia prietenii, s-ar putea să mă arunce printre străini, s-ar putea să mă facă să mă simt singur, să-mi scadă curajul, să-mi ascundă viitorul de mine. Totuşi, El ştie ce face.

citat clasic din John Henry Cardinal Newman (1870)
Adăugat de Nana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zorii din apus

De vrei să pleci, te du! Nu mă opun.
Luminii, să rămână, cum aş putea să-i spun?
Un suflet să se-ntoarcă? Degeaba l-aş ruga:
Nu ştie ce e plânsul, îşi vede calea sa.

Îl ştiu, îl simt şi-l înţeleg când tace:
Nu-i place, cu iubirea, să se joace

Cum aş putea, când Soarele apune,
Din roua dimineţii, să-i pot spune:
"Întoarce-te cât nu eşti prea departe!
E doar o noapte care ne desparte"?

Cum aş putea? E, oare, prea târziu
Să-mi luminezi apusul? Eu... nu ştiu!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merge în spatele meu! S-ar putea să nu conduc. Nu merge în faţa mea! S-ar putea să nu urmez. Mergi alături de mine ca să fim unul!

proverbe amerindiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aminteşte-ţi

Aminteşte-ţi de mine aşa cum sunt
în acest moment: impulsivă şi absentă,
cuvintele mele lovesc obrazul
asemeni aripilor unei molii prinse-n draperie.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abisul durerii

Mistuit de răni lăuntrice, îngenunchez în abis,
Cu degetele încerc să-mi pipăi sufletul,
Însă cetatea tristeţii nu poate fi pătrunsă,
Călătorie fără potecă, către noaptea mormântului...

Râuri roşii de sânge şi trandafiri se revarsă peste cărare,
Toate se ineacă însă în oceanul lacrimilor mele,
Privirea mea de sânge, îţi mângâie brutal trupul blajin,
Eu nu te văd, te simt doar în suflet.

Vreau să-ţi cauţi lacrima printre lacrimile mele,
Îmbraţişează-mi trupul pustiu,
Doar aşa vei putea asculta clopotul inimii mele,
El a bătut odată, doar pentru tine...

Petale roşii îmi picură în suflet,
Mă dezbrac incet de trup şi privesc în ochi nemărginirea,
Noaptea adâncă se ingroaşă, trandafirii palpită,
Am trecut prin lume ca un îndrăgostit, cu un suflet roşu aprins.

poezie de Timis Andu
Adăugat de Timis Andu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci de ce tot număr...

Atunci de ce tot număr câţi bărbaţi
Şi de câte ori, de câte ori am terminat?
Aş putea gândi că n-a fost îndestul ce-am căpătat?
Dar – de fapt, atât a fost. Catalogul acelor bărbaţi –
Insomnia – l-am recitit doar jumătate, de curând,
Şi-am sfârşit speriată într-o pădure-întunecoasă.
Merg înspre mine şi depun o mărturie-n gând.
Îmi duc trupul ca pe-o pedeapsă – o angoasă.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păşeau încet, agale, Alex străduindu-se să-şi adapteze mersul ritmului lor. Ieşiră din părculeţ; mai aveau însă o bucată de drum de parcurs până în dreptul dubiţei. Se aflau pe trotuar. Din faţă, o lumină albă, mişcătoare, anunţa apropierea unui vehicul, unul cu un singur far. Alex nu spuse nimic, dar nu avea de gând să-i înfrunte pe cei trei indivizi. Li se supuse, ascultător. Totuşi, observă că vehiculul din faţă era o motocicletă, de aceea avea un singur far, nu pentru că n-ar fi văzut el bine sau ar fi fost unul defect... Alex încercă să ignore acea motocicletă ce se îndrepta spre ei, deşi ar putea oare să-l ajute cu ceva apropierea acelui vehicul pe două roţi? Geneticianul spera că da, deşi nu-şi dădea deloc seama cum; nu-şi putea alcătui rapid un plan de scăpare; era în pană de idei salvatoare. Dacă ar fi fost un singur ins, s-ar fi încumetat să se ia la harţă cu acela, deşi prezenţa armei înclina mult balanţa în favoarea agresorului; aşa însă, erau trei, probabil toţi înarmaţi, deci ce-i rămânea lui de făcut? N-avea încotro, era nevoit să li se supună...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există cărţi atât de vii încât îţi este teamă să îţi întrerupi cititul, pentru că te gândeşti că, între timp, ele s-ar putea dilua sau schimba, asemeni unui fluviu care îşi schimbă apele; în timp ce tu te-ai duce să îţi trăieşti viaţa, aceste cărţi şi-ar putea trăi propria viaţă, la fel ca râurile ce îşi modifică cursul sau făgaşurile. Nimeni nu a păşit de două ori în unul şi acelaşi râu. A reusit, oare, cineva să păşească de două ori în una şi aceeaşi carte?

citat din Marina Tvetaeva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merge în spatele meu, s-ar putea să nu conduc. Nu merge în faţa mea, s-ar putea să nu te urmez. Mergi lângă mine şi fii prietenul meu.

citat celebru din Albert Camus
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merge înaintea mea, s-ar putea să nu te urmez; nu merge în spatele meu, s-ar putea să nu te conduc bine; mergi alături de mine şi fii prietenul meu.

citat clasic din Albert Camus
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş putea

De-aş putea să te rup din cer,
De-ai putea să fii tu, steaua mea?
Să te-aşez într-un galben eter,
Să te pot privi, să te pot umbla.

De-aş putea să te cânt mereu
Într-o rapsodie fără de sfârşit,
De-ai putea din tu, să fii numai eu
Şi să nu mai pleci, să devii zenit.

De-ai putea să-mi fii nopţile târzii,
Fără să adorm, să te pot visa?
Făr' să mă trezesc, să te pot privii,
Cât te-aş mai iubi, cât te-aş mai avea?!

poezie de Mihail Coandă (18 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strânsoare

Strâmt
strâmt îi este sufletului meu
în acest trup de cuvinte.

Pentru fulguirea sa necuprinsă
şi pura lui infinire
prea multă agitaţie inutilă
prea goală sporovăiala lumii în bobote.

Numai
adâncurile muntelui alb de tăcere din zare
ar putea să-i fie refugiu
locaş pe potrivă
liman însingurării.

poezie de Andrei Ţurcanu din Estuar (2008)
Adăugat de Anton
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flatează-mă şi s-ar putea să nu te cred. Critică-mă şi s-ar putea să nu te plac. Ignoră-mă şi s-ar putea să nu te iert. Încurajează-mă şi nu te voi uita.

citat din William Arthur Ward
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei întrebări pentru cea mai frumoasă

Ce bărbat, văzându-te, n-ar vrea
Să te aibă, dacă s-ar putea?
Ce bărbat, în viaţă, nu-şi doreşte
Să-i zâmbeşti, măcar, când te priveşte?

Şi mai vreau să-ţi pun o întrebare:
Ce bărbat te vede şi nu moare?

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jamie: Habar nu ai ce înseamnă a fi un prieten.
Landon: Dar nu vreau doar să îţi fiu prieten.
Jamie: Nu ştii ce vrei.
Landon: Nici tu. Ţi-e teamă că cineva chiar vrea să fie cu tine.
Jamie: Şi de ce mi-ar fi teamă de acest lucru?
Landon: Pentru că atunci nu te-ai mai putea ascunde în spatele cărţilor, al telescopului sau al credinţei. Nu, ştii de ce ţi-e teamă cu adevărat? Ţi-e teamă că şi tu vrei să fii cu mine.

replici din filmul artistic O iubire de neuitat, scenariu de Karen Janszen, după Nicholas Sparks
Adăugat de Dumitriu Delia, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe

Aş vrea să fiu cum sunt şi cum am fost!
Cumva, din fiecare, partea bună,
Sau, poate, amândouă împreună,
De s-ar putea şi nu s-ar cere cost,

Căci tot ce-a fost... a fost din plin plătit
Cu anii ce-au trecut sau cu schimbarea
La trup, la suflet, chiar cu renunţarea
La tot ce niciodat' n-aş fi gândit.

Dar, ce-aş putea să iau de-atunci, demult?
Dorinţa de-a avea mereu mai mult,
Sau de-a spera în ce va fi să vină?

Şi ce-aş păstra din viaţa de adult,
Când nu mai ştiu ce-i bob şi ce-i neghină?
Nu ştiu ce vreau. Pe cine să consult?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preambul la despărţire

De la un timp mor amintirile în noi
Sau poate, noi murim în amintiri,
Egalizând dimensiuni de ceaţă şi noroi
Peste descompuse oglindiri.

Tăcerile îmbătrânesc în ochii tăi
De anotimp orfan şi fără nume,
Stau risipite insomniile-n odăi
La veghea despărţirii noastre, cea de mâine.

Ne evităm ca doi bolnavi în tratament
Privindu-ne pe furiş, refractiv,
Scotocind prin circumstanţe după argument
Cu teamă de acel verdict definitiv.

Până şi gândurile ţi se sting în plâns
Împărţindu-te între aici, şi-o uşă grea,
Prin multe întrebări făr-de răspuns
Mă tem că s-ar putea să nu mai fii a mea.

poezie de Cristian Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu merge înaintea mea

Nu merge înaintea mea;
s-ar putea să nu te urmez.
Nu merge-n spatele meu;
s-ar putea să nu fiu un conducător bun.
Stai alături de mine
şi fii prietenul meu.

poezie clasică de Albert Camus, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ce viitor putea să-i ofere acestei femei, acum când ea nu-l mai interesa? Ar putea oare s-o ia de soţie, pentru a-i arăta în fiecare zi o faţă tristă, o inimă distrusă, un suflet dezolat? Ar putea s-o ia de soţie pentru a o face odioasă familiei lui, demnă de dispreţ pentru egalii ei, ridicolă faţă de servitori, pentru a o aventura într-o societate în care s-ar simţi nelalocul ei şi în care umilinţa ar ucide-o, pentru, a o copleşi de remuşcări, făcând-o să simtă toate nenorocirile pe care le atrăsese asupra iubitului ei?

George Sand în Indiana (1832)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!