Bătrâna: Pentru a ajunge dincolo de mormânt, trebuie ca cineva să te înmormânteze în prealabil.
Bătrânul: Nu rămân eu pe-afară. Mă înmormântează ei.
Bătrâna (Începe iar să croşeteze): Care ei?
Bătrânul: Ştiu eu? Biserica, Sanepidul, tovarăşii de idei... Aş vrea să mă spovedesc. Vreau ca cerul să-mi ştie păcatele...
Bătrâna (Lucidă): Lasă că cerul e bine informat.

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: Hoţul acesta este un om foarte cumsecade.
Bătrânul: Acuma s-a ratat. S-a dus să îngroaşe rândurile oamenilor cinstiţi.
Bătrâna: Mai rar se poate să te prade unul ca el.

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul: Tricotezi aşa, fără fir?
Bătrâna: Firul s-a terminat. Aşa merge mai repede.

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: De ce nu te-ai dus la înmormântarea vecinului tău?
Bătrânul: Da', ce, el a fost la înmormântarea mea?

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: La poliţie? Avem oare la noi în ţară poliţie?
Bătrânul: Parcă am văzut undeva. Într-un film poliţist.

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reporteriţa: Am venit să-ţi luăm un interviu, maică.
Bătrâna: Ce dracu să-mi mai luaţi?
Reporteriţa: Am venit să-ţi luăm un...
Bătrâna: Păi mi l-aţi mai luatără o dată, taică.
Reporteriţa: Când?
Bătrâna: Oho! Pă la anii '60, taică... '60...
Reporteriţa: Cum ţi l-au luat, maică? Ţi-au pus microfonul în faţă, sau cum?
Bătrâna: Da, da, taică... Mi-au pus pistolul! La ceafă, taică, la ceafă!
Reporteriţa: Gândeşte-te bine, maică! Eşti la un interviu pentru televiziune... Pistolul sau microfonul?
Bătrâna: Aaaa, pistolul, sigur pistolul! Că microfonul iera sub masă...
Reporteriţa: Si ce-ai spus?
Bătrâna: Păi am zis, taică... am zis, oho... "Jos comunis..." Dar nu s-a auzit! Că pesemne de la pistol nu se aude ca de la microfon, taică...
Reporteriţa: A fost un moment însemnat din viaţa matale, maică, aşa-i?...
Bătrâna: Am semnat, taică... am semnat. Cu toate că eu nici nu ştiam să scriu. Da' când am văzut pistolul, am învăţat pă loc, ştii cum? Academiciancă mă făcui...

replici din Unda veselă, sceneta "Interviu la ţară" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul: Arestaţi-l, domnule sergent. E un băiat de nădejde.
Sergentul: Nu pot, oameni buni, puşcăriile sunt pline.
Bătrâna: E absolvent de Jilava.
Hoţul: Ba o să mă arestaţi. O să vă oblig să o faceţi. (Scoate pistolul.) Nu puteţi să mă lăsaţi pe drumuri. Şi eu sunt cetăţean. Şi eu plătesc impozite!

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul (Citeşte ziarul, cu oarecare greutate): Buletin meteorologic... Starea vremurilor... După ploaia de promisiuni electorale, cotele apelor râurilor au crescut simţitor şi odată cu ele a crescut şi nivelul de trai...
Bătrâna: Aşadar, toate sunt în creştere. Mă simt mai tânără cu douăzeci de ani.

replicile de început din piesa de teatru Veşnicie provizorie, Actul I, Scena 1, scenariu de Valeriu Butulescu (1996)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: Dacă nivelul de trai va continua să crească, foarte curând vom ajunge cu toţii în cer.

replică din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna Doamnă

Lăsată-a fost să umble dezlegată, de mii şi mii de ani; şi să împartă
'Ntuneric, lacrimi, bocete, durere! Amar s-aducă-n suflete... şi jele!

Bătrâna Doamnă rătăcea hai-hui
Şi se... lega... de viaţa orişicui;
Până-ntr-o seară; când s-a dus anume
La un bătrân, un hâtru pus pe glume:

"- Ha, ha! - râdea bătrânul, asta-i coasă?
Atât de ruginită şi de roasă?
Nu-i de mirare că ne chinuim
Şi că la...,, prima coasă" nu murim!
De ce nu-ncerci făptură deşuchetă
Ceva modern, o... puşcă cu lunetă?"

Bătrâna Doamnă, galeş l-a privit
Apoi, privi şi fierul ruginit...
Mai ieri, lucios, zăngănitor şi viu;
Azi, doar un ciot metalic, ruginiu.

"- Şi-apoi te crezi şi "Doamnă", cum se spune;
O,, Doamnă" umbl-aşa-mbăcată-n lume?
Tu alte haine, Pusi... chiar nu ai?
Curg zdrenţe şi bucăţi din al tău strai!
Ptiu! Cruce de-aur, fiinţă fantomată,
Încă puţin... şi umbli despuiată!"

Bătrâna Doamnă, ce-asculta rigidă
Întoarse iute capul spre oglindă...
Nu mai avea acea rochie frumoasă
De dedemult, din falduri de mătasă
Ce-n frumuseţe vânturi spulbera;
Iar de sub zdrenţe... piele-i atârna.

"- Ha, ha! Te credeam rumenă, frumoasă,
Mai că ţi-aş fi propus să-mi fii mireasă;
Dar cum să mă însor cu o mumie?
Hai, zi ceva, să văd... măcar eşti vie?
Te rog... iubire, 'nfăşoarăte-n ceva;
Tu chiar nu vezi că n-ai ce arăta?"

Simţi pe umeri cerul; cupola-i înstelată;
,, -Ha, ha!-râdea bătrânul, mai eşti şi deşălată!
Nici chip nu ai! De ce porţi fato glugă?
Doar ca s-ascunzi o-adâncă, întunecată umbră?
Te-ascunzi sub negre falduri în spatele luminii
'Ncercând să pui hotare, o glugă-ntunecimii?"

Cu vorbe înfierate-nvelite-n hohot, hâtrul
Lovea-n Bătrâna Doamnă; durea, durea cuvântul!
Dar ce ştia nebunul de frumuseţea sa?
Ştia cum e cu glugă!
Dar fără ea... ştia?

poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul general

Vântul,
bătrânul general
al trupelor de plopi -
plăieşii căutărilor noastre -
face inspecţia de dimineaţă:
- plopul cutare,
din flancul cutare
şi-a pierdut nasturii de la tunică
vreau să zic, frunzele...
plopul cutare,
din flancul cutare
a uitat să salute reverenţios
şi nu mai are dreptul la permisia,
din timpul iernii...
flancul cutare,
de frunze cicălitoare
din plopul cutare
este trimis pe linia întâi -
frontul asfalt -
fără drept de apel...
vântul,
bătrânul general
al trupelor de plopi -
inspectează bătrâna doamnă...
Toamna!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: Dacă e să mă ajute cineva, trebuie să mi se dea pe el însuşi, trebuie să-mi dea totul.

replică din piesa de teatru Cathleen ni Houlihan, scenariu de William Butler Yeats (1902), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minulesciană

Bătrânul şi bătrâna, din păcate,
Sunt două triste jucării stricate:
Cum mulţi bârfesc că el moş sadea,
E evident, stricata este ea!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum a ars vestitul castel Nevermore

(lui Edgar Allan Poe)

Când s-au aprins luminile, nimeni n-a observat.
«E-ngrozitor cât de bine văd», grăi bătrâna mătuşă.
Printre tacâmuri şi strămoşi, singur necontaminat
Valetul orb paralizase lângă uşă.

În becuri se mistuia o gală ameninţătoare
Oaspeţii au invocat iute un pretext şi-au fugit.
Au rămas în cuier patru bastoane, o pălărie tare
Şi un câine cenuşiu care nu se ştie de unde a venit.

Revelaţia se picta pe pereţi şi lucea ca mercurul
O inimă electrică duduia sub pardosea
Bătrâna mătuşă sfâşiase-n cădere velurul.

poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (Editura Forum, 1947
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai trăiesc, bătrâna mea măicuţă,

Mai trăiesc, bătrâna mea măicuţă,
mă apropii tot mai mult de vârsta ta,
eu pe tata l-am lăsat de mult în urmă,
ar putea să-mi fie fiu cumva.
Am trecut prin multe ca şi tine,
bine este că nu le-ai ştiut,
parcă văd cum dădeai fuga, temătoare,

întrebând ce s-a-ntâmplat, ce m-a durut.
Şi mi-e dor de sfaturile tale,
le-ascultam zâmbind, nu le urmam,
tu vedeai în ochi-mi nerăbdarea,
împreună ne opream, zâmbeam.
Niciodată nu pierdeai umorul,
moartea însăşi s-a sfiit când mi te-a luat,
mai trăiesc bătrâna mea măicuţă,
tu auzi în vis cât te-am chemat?
De ne-om reîntâlni în altă viaţă,
liberaţi de ce şi cum, mustrări,
ai răbdare, am să vin ca de la şcoală,
cu carnetul plin de-atenţionări.
Ai să spui că nimeni nu-i de vină,
Domnul va zâmbi, un moş bătrân,
mai trăiesc, iubita mea măicuţă,
anii trec de parcă-s săptămâni.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoţul: Pun pariu că a mai venit un hoţ.
Bătrâna: Du-te şi deschide! Dacă e tot hoţ, spune-i să vină mâine!

replici din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăia odată o bătrână care locuia singură, singurică, în partea de apus a ţării. Şi bătrâna avea o grădină în care creşteau nu numai trandafiri şi garoafe, dar şi salată şi fel de fel de verdeţuri de care avea trebuinţă la gătit. Însă fala grădinii ei era un strat cu lalele pe care bătrâna îl săpa şi îl plivea cu cea mai mare grijă, căci era mândră de lalelele ei cum nu se mai poate. Şi-ntr-adevăr, lalelele ofereau o privelişte încântătoare.

începutul de la Stratul de lalele
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum a ars vestitul castel Nevermore

(lui Edgar Allan Poe)

Când s-au aprins luminile, nimeni n-a observat.
«E-ngrozitor cât de bine văd», grăi bătrâna mătuşă.
Printre tacâmuri şi strămoşi, singur necontaminat
Valetul orb paralizase lângă uşă.

În becuri se mistuia o gală ameninţătoare
Oaspeţii au invocat iute un pretext şi-au fugit.
Au rămas în cuier patru bastoane, o pălărie tare
Şi un câine cenuşiu care nu se ştie de unde a venit.

Revelaţia se picta pe pereţi şi lucea ca mercurul
O inimă electrică duduia sub pardosea
Bătrâna mătuşă sfâşiase-n cădere velurul
Şi castelul, văzut în zare, ardea, ardea...

poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (Editura Forum, 1947
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: A fost un om cinstit. Sunt sigură că va fi primit în Rai. Numai să nu-i respingă dosarul. Dacă îi lipseşte vreo semnătură?

replică din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: Omul acesta se străduieşte să ne jefuiască. Îşi dă toată silinţa. Ar merita răsplătit într-un fel. Şi noi nu avem un ban în toată casa.

replică din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâna: Am fost săraci de la început. Toată viaţa am fost ocupaţi cu munca. N-am avut vreme să ne îmbogăţim.

replică din piesa de teatru Veşnicie provizorie (Hoţul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!