* * *

femeile fericite îşi ţin viaţa
în valize captuşite cu atlas roz
au poze cu pui de rinocer alb
şi îşi coafează părul precum medusa

siropul prăjiturilor făcute de ele
vindecă răni din dragoste
scriu cărţi cu dermatograful
pe mijlocul oglinzii

cine ar mai vedea cearcănele
de pe inimă
când la îndemână e mereu un ruj roşu
şi o cutiuţă muzicală în care
cântă o mierlă gheişă

alunecările femeilor fericite
sunt nişte arabescuri
pe o catifea stacojie
pe care la urmă îşi vor depune
părul ca pe o decoraţie
pentru merite deosebite
în arta îndurării

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile deştepte sunt nefericite. Femeile proste sunt fericite. Femeile deştepte când vor să fie fericite se prostesc puţin.

Ovidiu Marchidan
Adăugat de Ovidiu Marchidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut...

caut poveste de dragoste nemobilata, spatioasa,
cu vedere la maine.
promit sa imi car tot calabalacul,
sa dau cu var alb peste caii verzi,
sa pun poze vechi/noi pe pereti,
sa astup gaurile de cui din inima locului,
sa lustruiesc zavoarele,
ca sa ma pot vedea in orice plecare,
sa pun o placuta noua pe usa si sa scriu,
eu sunt chiriasul intamplarii vacante,
sunati de doua ori scurt,
pentru fiecare regret.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din când în când am

Din când în când am idei fericite,
Idei devenite brusc fericite – laolaltă cu alte idei
Şi cuvinte printre care ele se mişcă liber, natural...

După ce scriu, citesc...
Ce m-a făcut să scriu asta?
Pe unde-am umblat pentru a afla asemenea lucruri?
De unde mi-a venit? E mai frumos decâ aş fi putut spune eu...
Am fost în lume, cel mai adesea, condeiul şi călimara
Cu care cineva a scris coerent literele pe care le-am înşirat aici?

poezie clasică de Fernando Pessoa din volumul de versuri Poeziile lui Álvaro de Campos (1934), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când a îmbătrânit Atlas şi a vrut să lase lumea jos, i s-au prescris nişte antiinflamatoare.

aforism de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile frumoase ar trebui să fie fericite. Dacă nu sunt fericite înseamnă că, vorba unui coleg de-al meu, e un defectulică în sufletul ei.

Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Naţional" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spleen

la ce bun să mai scriu
încă un poem de dragoste
pe lângă milioanele de poeme de dragoste
care se scriu neîncetat
de când egiptenii au inventat papirusurile

de fapt de dinainte de egipteni
de pe vremea când oamenii locuiau în peşteri
aveau părul lung şi nici prin gând nu le trecea
că tocmai au scris
primul poem de dragoste din lume

atunci când au scrijelit pe peretele grotei
un fel de cerc alungit care semăna vag
cu o inimă

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Familii fericite există. Însă sunt foarte puţine. Am studiat mai multe familii. Dintr-un număr de 11.000, doar 3 erau cu adevărat fericite. Însă ce este mai important – doar familiile fericite sunt normale. Celelalte sunt nişte patologii, născute în urma reuniunii a două persoane nefericite.

Mihail Litvak în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce am petrecut ani la rând intervievând cupluri care au căsnicii fericite şi pline de iubire, pot să spun că, fără excepţie, cuplurile care au decis cu ani în urmă să-şi traseze propriul parcurs marital au cele mai fericite şi mai longevive căsnicii.

Fawn Weaver în Căsnicie fără certuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă bucur că vă place părul meu roşu, dar eu sunt mai mult decât părul meu roşu.

citat din Maureen O' Hara
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile cele mai fericite, ca şi naţiunile cele mai fericite, nu au istorie.

citat clasic din George Eliot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partidul, Ceauşescu, România

Trăim aceste fericite zile
Înscrise-n viaţa-ntregului popor
Precum istoria înscrie-n file
Cu litere de aur mersul lor

Sunt zilele ce-n inimă aşteaptă
Şi care mărturii de timp rămân,
Căci ne conduce-o forţă înţeleaptă,
Partidul nostru Comunist Român.

Şi-n fruntea lui cea limpede veghează
Un înţelept şi ne-nfricat bărbat,
Inimă tânără şi minte trează,
În care ţara-ntreagă s-a-ntrupat.

E Omul - Ceauşescu Nicolae -
Iubit ca steagul nostru tricolor,
Ca steagul roşu, limpede văpaie,
În zborul liber către viitor.

poezie de Alexandru Andriţoiu din Almanah Magazin (1988)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldaţii duc lupte, mor şi şterg răni

sunt un soldat
care se încăpăţânează să înainteze prin el, deşi, uneori, drumurile se înfundă,
ajung la răscruci de mine cu mine, de mine cu tine,
iar uneori, când drumurile se închid cu totul, mă găsesc zidită ca Ana lui Manole
şi mă mai eliberez o dată. mai eliberez o teamă, o slăbiciune, un lanţ.
sunt un soldat care se încăpăţânează să înainteze fără hărţi, fără arme,
chiar dacă viaţa mă mai aruncă în mijlocul unor bătălii, iar eu nu am nimic,
decât o inimă pe care o bag la înaintare. şi mor.
mai moare o iubire, mai moare o încredere, mai moare o bucată adâncă din mine,
mai mor nişte vise, dar eu sunt un sodat şi nu contează.

ce dacă mai mor o dată?

soldaţii se ridică din morminte, mai şterg o rană, mai şterg o moarte
şi merg mai departe. eu sunt aşa cum spunea tata:
un soldat neinstruit care are mai multe inimi de rezervă, din prea multă dragoste.
care crede în drumuri nestrăbătute. uneori, ajung la luminişuri de mine cu tine,
de mine cu mine şi înţeleg de ce soldaţii stau mereu de veghe,
nu dorm şi nu bat pasul pe loc

soldaţii duc lupte, mor şi şterg răni!

poezie de Sandrina-Ramona Ilie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frank Slade:. Ooo, dar încă pot să îi mai simt mirosul. (Inspiră puternic.) Femeile! Ce poţi să zici? Cine le-a făcut? Dumnezeu a fost probabil un geniu. Părul... Se spune că părul e totul, să ştii. Ţi-ai îngropat vreodată faţa într-o mare de bucle... şi să vrei să dormi pentru totdeauna? Sau buzele... când le-au atins pe ale tale, au fost... ca prima sorbitură dintr-un vin... după ce tocmai ai traversat deşertul. Şi sânii. Hoo-ah! Mari sau mici, cu sfârcuri aţintite către tine ca nişte proiectoare secrete. Mmmmm. Şi picioarele. Nu îmi pasă dacă sunt precum coloanele greceşti... sau ca nişte picioare ale unui pian Steinway de mâna a doua. Ceea ce e între ele... un paşaport către Rai. Trebuie să beau ceva. Da, domnule Simms, numai două silabe merită auzite pe lumea asta şi anume: vagin. Hah! Mă asculţi, fiule? Îţi dau sfaturi preţioase aici.

replici din filmul artistic Parfum de femeie
Adăugat de Gorneanu (Voicu) Madalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

poeţii sunt nişte fiinţe nedesluşite
ei îşi fac nişte lumi pe care le locuiesc singuri
de asta nimeni nu se poate lăuda că a văzut vreodată un poet adevărat

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din adâncurile inimii mele fericite izvorăşte un rău îmbelşugat de dragoste şi recunoştiinţă pentru această comoară preţioasă care mi-a fost încredinţată pentru toată viaţă. Nu-i poţi vedea valurile în vreme ce se-ndreaptă către tine, dragă, dar în aceste rânduri îl vei auzi... murmurul distant al talazului său.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de carte şuviţa din părul tău plâns

semn de carte
şuviţa din părul tău plâns
noaptea femeia din carte alunecă
leapădă prunci
îşi pune pirostriile de fum
adânceşte culpa vagă
a mireselor nevăzute
de a nu şti şi de a vrea
de a nu a da
înapoi nici o pagină
stă înghemuită într-un capitol şters
eroii sporadici trec
ca nişte asteriscuri în josul paginei
ca să ştie şi ea de la cât
şi până la cât citeşte
de când începe să nască
bobul de sânge
cu semnalmentele umanităţii pierdute
se întâmplă mereu
impresionată de şirul zilelor calme
se despleteste
îşi piaptănă gândurile
se răsfiră pe hârtie dureros
pete mici de tuş îi răsar
peste cutele inimii
ce carte miraculoasă stă scrisă în tine
rămânere nedreaptă cutreierare
prin porii cuvântului
femeie la noapte lasă deschisă
lucarna către cerul-ochi
citită te vei însănătoşi de boala ploii
cu osul alb al degetului
îngerul va face semnul crucii
pe finalul poveştii
viaţa ta va ajunge într-o bibliotecă
de suflete

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu iubim decât femeile pe care le facem fericite.

citat din Aurel Baranga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rochiţe de îngeri

- albul reflectă în mod egal toate culorile spectrului

îţi aminteşti când îţi spuneam că pot închide cerul în palme –
azi îţi scriu despre cer
ca şi cum aş vrea să mă mai nasc o dată
din zboruri

credeam
atunci
că iubirea rezolvă totul şi lacrimile trec
aşa cum trecea răceala de la siropul de brad
în copilărie

apoi am învăţat cât de egale sunt culorile în albul luminii
o picătură de roşu în plus
şi îngerii se transformau în fluturi coloraţi
lăsam mereu o parte de iubire nerostită
să nu murdărim rochiţele albe ale îngerilor

ne pregăteam pentru povestea noastră
modelam cuvinte
mereu atenţi la picătura aceea de roşu
care creştea în noi
în plus
însufleţeam cu ea – pe ascuns – macii verilor şi adormeam
copii
în lanurile sângerii

am lăsat în urmă arlechini
măşti pictate cu lacrimi şi zâmbete

nu mă mai tem
acum
nici de prea multă iubire
nici de întunericul din nopţi

nici de praful din urmele mele

acum ştiu
lumina va fi mereu acolo
împlinind promisiunea întoarcerii

poezie de Anamaria Roman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbători fericite

Pă la noi adeseori,
Neamurile sunt zgârcite:
Nu urează sărbători
"Foarte" fericite!

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dama de roşu - nocturnă vals manea

pentru că deseori se face trist. şi uneori, amintirea devine o hartă, pe oglinda care mă străbate de la un capăt, până la lumea cealaltă. busola arată mereu roşu.
pentru că nu mai stau într-un punct. desenez cercuri pe stradă. geometria feminină şerpuieste orice drum frânt. mă îmbrac în roşu, să mă recunoşti.
pentru că muzica lui chopin bate într-un borcan cu vin roşu. îmi scot cuiul din inimă şi ea cântă. muşc explozia din piept. cât de dureros, de delicios se vede trecutul prin golul ăsta lăţit sângeros, ca prin lup(t)ă. ah, cât de patetic te caut, încă.
pentru că am uitat ceva. poate, of, viaţa mea. uite cât roşu ai lăsat în urma ta, stângaciule.

poezie de Diana Dumitraciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!