Îmi pierdusem speranța să te mai văd. Noroc că soarta își bate joc de reținerile noastre.
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Două inimi ar fi trebuit să am, prima, insensibilă, a doua, mereu îndrăgostită; pe aceasta din urmă aș fi încredințat-o celor pentru care bate, iar cu cealaltă aș fi trăit fericit.
citat din Amin Maalouf
Adăugat de Madame

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea se hrănește cu răbdare la fel ca și cu dorință.
citat din Amin Maalouf
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții cei mai înalți dau spre văile cele mai adânci.
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupurile ne pot continua cuvintele, dar nu le pot înlocui, nici tăgădui.
Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame

Comentează! | Votează! | Copiază!
În legăturile de dragoste nu faci provizii pentru plecare.
Amin Maalouf în Primul secol după Beatrice (1992)
Adăugat de Diana Sandu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când doare, varsă râuri de lacrimi, construiește un pod și treci peste!
citat din Amin Maalouf
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când e vorba de ură, amintirea străbate timpul și se hrănește din orice, uneori chiar și din iubire.
Amin Maalouf în Primul secol după Beatrice
Adăugat de Diana I. Sandu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La doisprezece ani, încă mai credeam că, dintre fiare și oameni, cele dintâi erau cele mai dăunătoare.
Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepți asemenea mie nu există decât câțiva într-un veac, în vreme ce viziri ca tine s-ar putea numi câte cinci sute pe an.
Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu doresc nimic altceva decât să-mi continui modestele cercetări la adăpost de nevoie. Să am de băut și de mâncare, un acoperiș și veșminte, lăcomia mea nu merge mai departe.
Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame

Comentează! | Votează! | Copiază!
Adesea cei ce se iubesc se țin de mână și visează împreună la fericirile viitoare. Dar, cât vor trăi ei, nu vor avea fericire mai mare ca în clipa aceea când mâinile li se împletesc și visele li se întrepătrund.
Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă iarăși s-ar închide porțile în fața ta, bagă-ți bine în cap că nu viața ta se termină, ci doar una dintre viețile tale, și că o alta e nerăbdătoare să înceapă. Îmbarcă-te atunci pe un vas, un oraș te așteaptă.
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire trecătoare? Toate sunt așa, fie că durează o săptămână sau treizeci de ani, vărsăm aceleași lacrimi când vine ultima zi și am fi în stare să acceptăm osânda veșnică numai pentru a mai avea drept la încă o zi...
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Începea să i se pară lung și pustiu timpul pe care îl petrecea fără ea. Când își dădu seama de nevoia care se născuse în el, se sperie. Era oare cu putință să se fi legat atât de tare de femeia asta?
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu, Hassan, fiul lui Mahomed măsurătorul, eu, Giovanni Leone de Medici, circumcis de mâna unui bărbier și botezat de mâna unui papă, sunt poreclit azi Africanul, dar eu nu mă trag nici din Africa, nici din Europa și nici din Arabia.
Amin Maalouf în Leon Africanul (2005)
Adăugat de Madame

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare nenorocirea e cea care mă cheamă sau eu sunt cel care cheamă nenorocirea?
Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța de viață la vârsta a treia
Soarta lui paradoxală
El o suduie pe față,
Că și pensia-i egală
Cu speranța lui de viață.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacii
Primăvara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai frumoase flori.
Vara,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai iubite fructe.
Toamna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Cele mai dureroase frunze.
Iarna,
Vântul bate copacii
Până își pierd
Speranța.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la muguri.
Și mai bate copacii,
Din nou,
Până la sevă.
Și mai bate copacii
Până-i doboară la pamânt.
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-a mai rămas
În buzunarele goale
nu găsești niciun drum,
bate austrul de la vest
și toți înghit în sec seceta aspră.
Nu știu ce vânturi vor mai veni,
suntem bolnavi de așteptare.
Din adâncul istoriei
lumea ne-a lăsat tot la margine,
degeaba mărșăluim pe jos.
Vor veni alte generații,
le-am lăsat speranța pe masă
și câteva cuvinte de iertare
pentru ce n-am fost în stare.
Arămas credința-n Dumnezeu neîntinată
și o porțiune de pământ nevândută.
Amin!
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate un clopot
Azi bate un clopot mai fin ca o toacă
e plânsetul tandru de lacrimi secat,
bate un suflet prin fiecare pleoapă
de frica de lume in el ferecat.
O inima bate intr-un ritm sacadat
un clopot in dăngănit cu destinul,
dezacordul din viață, atât de ciudat....
drame ce-si revarsă peste noi preaplinul.
Mai fină-i azi bătaia din sufletul cald
cand soarta și-o duce demn înainte,
regrete-ascunse în al inimii fald
doruri ținute în locuri tainice, sfinte.
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!