
Diminețile vin ca femeile în alb
Grupez lucrurile după importanță
ca un credincios
și apoi îmi fac sfânta cruce.
Îmi las în așteptare toate durerile,
nu mă sperie deloc viitorul
și-l întâmpin cu hotărăre și speranță.
Deseori aud cântecul păsărilor
la fereastra dinspre grădină
unde inima-mi tresaltă odată cu florile.
Adierile vântului, zumzetul albinelor
mă găsesc în filigoria cuvântului
și nu pot să scap
fără nuanțale culorilor crude,
Doamne îmi zic lasă-mi puterea
să-mi aleg singur tăcerea!
Diminețile vin ca femeile în alb
în contrast cu verdele ochilor.
Nu cer prea mult sau chiar deloc,
decât liniștea acestui peisaj de dor
și sănătatea aerului înmiresmat
de atâta trăire în bucurie.
Când flacăra se va stinge
pacea va dăinui.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viitor
- poezii despre verde
- poezii despre tăcere
- poezii despre sănătate
- poezii despre sperieturi
- poezii despre sfinți
- poezii despre păsări
- poezii despre peisaje
Citate similare

O lungă așteptare
Noaptea s-a culcat pe sine,
tu ai uitat-o în dormitor
cu întunericul la fereastra spre grădină
și te-ai pornit la mine.
În fața ușii s-a îndoit timpul,
o deschid să văd întruchipată minunea,
povestea nu-i chiar poveste,
o lungă așteptare
cu brațele deschise a împreunare-n destin
și patimă-n dragoste.
Îți spun să nu mai pleci,
să te oprești la locul
unde ți s-au aprins călcâiele!
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (12 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- citate de Nicolae Vălăreanu Sârbu despre întuneric
- poezii despre timp
- citate de Nicolae Vălăreanu Sârbu despre timp
- poezii despre noapte
- citate de Nicolae Vălăreanu Sârbu despre noapte
- poezii despre iubire
- citate de Nicolae Vălăreanu Sârbu despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Cum cântecul păsării
Lasă-mi hărăzit harul
ce mulți dintr-ai mei l-au avut
chiar fără să știe.
Adaugă-mi în cuvinte sâmburii
spuselor de către ursitori,
când gândul mi-l cheamă zeul hârtiei
chiar și ce scriu fără mirare
inimii mele să-i fie deajuns.
Nimbul celor aleși
mi-l pune pe frunte-n lumină
cum cântecul păsării
ce se anunță pe sine la concert
în fiecare primăvară
și apoi tace.
Lasă-mi harul meu dăruit
celor cu sufletul atins de cuvinte
ca un balsam nevăzut,
plăcerea de a fi absorbit de frumos
până-n adâncul iubirii.
Prin mine trec fluturi
Ea era sortită să-mi fie umbră,
gleznă subțire cu pulpa sonoră,
rotulă în fiecare cuvânt.
Ea se cățăra pe ploi
ca să înverzească pământul,
totul să înflorească.
De bucurie eu
o priveam ca pe-o minune
întinsă peste lume.
Strălucea mai mult decât e posibil
în ochii mirați
și nu observa nimic deosebit
la privitori.
Prin mine trec fluturi,
neoprite invazii
ca și literele arzând
în cuvintele hrană.
Urmează clipele acelea relative
ce fumegă prin aer zborul,
să simt pe dinlăuntru gustul tău
ce-mi lasă pe inimă o pată.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre cuvinte, poezii despre inimă, poezii despre zbor, poezii despre suflet, poezii despre relativitate sau poezii despre primăvară

Risipă-n albastru
încerc să-mi vindec sufletul pârjolit
îi las amprentele să se șteargă
de pe filele scrise cu patimă
până tăcerea se va întrupa-n cuvinte
și devine risipă-n albastru
nopțile devin franjuri în vânt
culorile toamnei îmi absorb privirea
doar cântecul păsărilor răsună
nu le speria
ele păstrează melancolia frumos
gândește
lasă porțile memoriei deschise
și prinde la stâlpi
florile cunoașterii
din inima rănită de iubire
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre devenire, poezii despre toamnă sau poezii despre muzică

Livada cu meri
Nu pot prinde caii sălbatici ai deltei
mi-a plecat puterea din frâie,
mi-a fost încețoșată vederea,
vă spun toate acestea vouă,
când surâsul femeii este clar
și-l puteți recunoaște.
Înșelătoare sunt clipele care fug
și se întorc de unde au plecat
nemaigăsindu-mă același om,
doar fructul retras în semințele sale.
Știu, o să admir florile de mai
și ce tinere și frumoase sunt femeile
din caseta veche cu amintiri!
Îmi pare că iubirea izbește-n inimă
castelele-s ruinate-n nisip
și tu rece-mi spui să privesc,
un vânt înghețat dinspre miazănoapte
lași nemăsurate gândurile.
cred, pe colinele smălțuite cu lut
voi mai cinsti-n primăveri,
livada cu meri.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre tinerețe, poezii despre nisip, poezii despre mere sau poezii despre gânduri
Odă florilor și culorilor
Mă strânge-o tâmplă, și-ncă una
Și am să-mi alung cu flori furtuna
O, Doamne, bunule ceresc
Mă las-atunci când fi-va să pornesc
Să-mi iau cu mine toate florile
Să-mi lumineze-n beznă, dorurile
Și lasă-mă în lumea drepților
Din adormită viaț-a morților
Să plec cu salbe din petala lor
Să nu simt, Doamne, al miresmei dor
Să nu devin un suflet pustiit și gol
Să-mi pun pe cap, cununa florilor
Că ai să-mi iei la schimb lumina ochilor
Dar fie, Doamne, voia ta cea dreaptă
Că tu m-ai plămădit
și-ți sunt în mâini, unealta
Mai știu că nu-mi va fi greu nici așa
Că tu m-ai învățat să văd culori cu inima
De n-am să văd cu ochii
c-așa-i lăsată rostuirea
N-am să mă plâng de asta
cum este-a lumii firea
Eu vin când zici în lumea ta cea dreaptă
Doar dă-mi, te rog, culori
pe suflet lasă-mi-le pată
Vreau roșu, galben, verde, vreau nuanță
Te rog, doar lasă-mi dreptul la creanță
C-ai răspândit culoare-n fiecare floare
Și le-am simțit în viață binecuvântare
De cer prea mult, te rog, atunci mă iartă
Dar vina n-am că-n flori e-o colorată artă
E arta pe care, tu Mărite, ai creat-o
Pe care-n lumea vie cu respect, am adorat-o
Și să nu-mi spui, Doamne, că nu e nevoie
Că știu că n-am să mor de bunăvoie
Nu cer, o Doamne, mult prea mult
Vreau doar culori în suflet să-mi ascult
Să mă-nvelesc cu tot ce mi-e mai sfânt
Să-mi fac din flori, un giulgiu ca veșmânt
Să nu mă lași în negru doar
Că îmi va fi, Prea Bunule, amar
În lumea celor ce nu mai cuvântă
Tu lasă-mă să-mi duc culoarea sfântă
Și am să vin desculță fără să crâcnesc
Dar lasă-mă în roșii flori să mă-nvelesc
Vreau pete, de culoare vie
Vreau flori când nu va fi să-mi fie
Îmi plâng în brațe toate florile
Ascultă-ne acuma, și-mi iartă rugile
din lacrimi dulci și picături de rouă
Dar știu că, după moarte, încep o viață nouă.
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre sfințenie, poezii despre roșu, poezii despre ochi, poezii despre lumină, poezii despre artă, poezii despre învățătură, poezii despre vinovăție sau poezii despre viață

Fără timp pierdut
am închis în mine toate întrebările
n-am avut răspunsuri după care să pun virgule
am avut doar suspiciuni și frustrări
ce nu mă încântă
cu destule umbre tăiate în bucăți
îmi dojenesc simțurile care mă înșală
și mă ridic cu fața spre cer
să-l privesc ca pe o cupolă de catedrală
din genunchi pe lespezi reci
aud ciripitul păsărilor dimineții
cum se îmbină cu adierile de vânt
vreau să simt fiecare desfășurare a clipelor
fără grabă și fără timp pierdut
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simțuri, poezii despre religie sau poezii despre dimineață

Întotdeauna iubirea
Mereu lași lucrurile să se scuture,
pui în ele porțile deschise ale înțelegerii
și drumurile trec odată cu veșnicia
sub lumina ca o săgeată în tolba săracului
ce așteaptă vindecarea de inimă
când inima își cere dreptul puterii.
Întotdeauna iubirea mai înaltă decât noi
este și în străinătatea cu unghiuri ascuțite
de unde își culege sănătatea mierii
și intră în memorie pe liniile curbe,
să deschidă acel tărâm minunat
unde se nasc trăitorii în cuvântul sfânt.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre trigonometrie, poezii despre naștere sau poezii despre miere

Primăvara
Primăvara îmi încearcă simțurile,
dar plinul din ele foșnește de nerăbdare,
îmi iau tăcerea ochilor cu mine
și adun în mâini verdele crud al spiritului.
Străbat sinusoidele neîmblânzite ale vremii,
respirul se încheagă în sângele curat
și merg pe firul ce-mi înserează cuvântul
în rodia coaptă a crepuscului însorit.
Cucerit de zilele pregătite de praznic
din adânc urcă-n mine setea de mirosuri
și aștept ca un copil marea desfășurare
care rupe barierele la care aspir.
Primăvara e mai mult decât o trăire
pusă pe masa îndestulării în cuget
și rămân în ea cu un mugur în trup
din care învie Iisus mereu nemărginit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sânge sau poezii despre seară

Eu cred odată cu tine
Tu nici n-ai fost,
eu ți-am citit chipul printre femeile pământene
și l-am lăsat să capete trup de fecioară
asemenea Ceciliei.
Eu cred odată cu tine,
sunt mai mult decât poți tu vedea
mirele virtual care ne unește-n simțiri
sub dreapta îngemănare a cerului
unde fără niciun împărat
credem în el
și sângerăm în adevărurile lui
din cuvânt
până la sfârșit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre sfârșit, poezii despre nuntă sau poezii despre adevăr

Cânt
Pe când trecea sfios prin nerăbdare
înălța într-un cânt în cor de îngeri,
mărețul îndem de alăturare
să-ndepărtezi durerea ce o sângeri.
De dimineață să te rogi fără de grai
povara-n veșnicia fără moarte
prin sfânta rugă să se audă-n rai
s-aduni apoi cuvintele-ntr-o carte.
Puterea s-o cultivi cu multă trudă,
să nu te lași la niciun bogat dator,
să nu observi când fruntea îți asudă
cu lumina călăuză-n viitor.
Și pacea ca un imn la intonare,
să curgă-n zile prin pământ și apă
comori sedimenteze sub izvoare,
absența ta să nu te mai încapă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre pace sau poezii despre durere

Cu bucurii și amăgiri
Sufletul se-mbracă-n haina trupului
și o folosește până la ponosirea definitivă
când nevoit o părăsește.
Cu bucurii și amăgiri îl trce prin întâmplări
îl mângâie în căldură și frig,
Cu prietenești cântece ale inimii
ascultă glasurile de fiecare zi ale naturii,
adierea vântului în frunzișul pădurilor
zumzetul albinelor și ciripitul păsărilor
în taina iubirii căutate.
Se-nfiripă mereu îmblânzirea durerii,
modul în care ne poate cuprinde
marea dragoste a cupelor pline de mister
cu o neprecupețită patimă de dăruire
a împlinirilor așteptate.
Nimic din ce am cunoscut
nu se preface-n miere și lapte,
sufletul e însăși dualitatea dinte bine și rău
care nu se-mpacă niciodată,
haina nu trebuie să-l umilească.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre vestimentație, poezii despre trup și suflet, poezii despre păduri sau poezii despre prietenie

Între dragoste și sursă
Între dragoste și cu ceea ce se hrănește
există o sursă bogată
ce rămâne întotdeauna tainică.
Împlinirea ei capătă o nouă substanță
sporește odată cu dorința.
Nimic nu trebuie să ne sperie
mai mult decât sentimentele prefăcute
cu cenușa ascunsă.
Dragostea este mai mult decât o pot spune,
ea nu se exprimă, se trăiește în ea
ca melcul în cochilie
lăsând după el o dâră lucioasă.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre existență, poezii despre dorințe, poezii despre cenușă sau poezii despre bogăție

Bunicul copil
îmi cumpăr o poveste de adormit copiii
și le-o citesc în fiecare seară
dar ei nu adorm
așteaptă să adorm eu și se distrează.
îi rog să fie atenți și spun că sunt
adun lângă mine toate jucăriile
prea multă preocupare pentru ceva fără efect
așa că mai bine îi obosesc
și adorm singuri.
important e să nu-i las deloc în voia lor
îi zoresc să depună mereu efort
împart sarcini și-i asmut asupra lor
să și le dorească.
mă retrag apoi și verific situația
fiecare vrea să iese-n față victorios
dar sunt prea obosiți de atâta preocupare
și adorm liniștiți.
demult am fost și eu copil
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre copilărie, poezii despre victorie, poezii despre lectură sau poezii despre jucării

Furcă de lumină
Hexagoane se lasă în el cu miere
într-o construcție perfectă și dulce,
în timp ce acrul străin
devine și se odihnește
în borcane de sticlă.
Furcă de lumină
în florile zilei se scaldă
și rupe din cântec zumzetul
tăcerii din dragoste,
dincolo de umbra
unde dospește căldura.
Acum,
când boala plutește ăn aer
nu se poate îndepărta
decât în singurătate.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre perfecțiune, poezii despre odihnă sau poezii despre medicină

Coasa luminii
Mă caut în colțul din dreapta al zilei
unde amiaza e mai dulce ca fructul
și nicio umbră nu-i mai răcoroasă
decât adierile vântului de nord.
Orașul acesta e străin de dușmani,
locuiesc în el ca-n grădinile raiului
unde nu-i nicio bătaie de cap
mai mare decât atingerile iernii.
Coasa luminii amenință,
să taie capul ierburilor perene,
apoi pleacă-n adâncul pădurii
unde mistreți cu colți de stele căzătoare
scormone pământul durerii
și adună zâmbete de flori.
Tu îți arăți nevinovată surâsul
la răsăritul soarelui în cultura de in
și împingi noaptea pe topogan
în apele scăpate din somn.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (15 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre stele căzătoare, poezii despre rai sau poezii despre oraș

Steaguri albe
Mă rog cu puterea cuvântului
Pentru copiii pământului,
Mă rog cu dulceata colinzilor
De sănătatea părintilor.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
Mă rog cu lumina minunilor
In amintirea străbunilor,
Mă rog cu nădejdile omului
Pe chilibrul atomului.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
Mă rog cu putinta mătusilor
Contra venirii cenusilor,
Mă rog cu blândetea din flaute
Un happy end să ne caute.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
Mă rog cu pecete de fulgere
Să ne ferim de distrugere,
Mă rog cu puterea cuvântului
De sănătatea pământului.
Florile, florile dalbe,
Iar pe lume steaguri albe.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre drapel sau poezii despre amintiri

Nimeni nu ne desparte
adun cuvinte alese în memorie
ca pe flori într-un buchet de ziua ta
și tu aștepți în tăcere
umăr la umăr ne mișcăm
nimeni nu ne desparte
eu simt că am nevoie de sprijin
tu-mi spui că trăiești pentru mine
atunci când sunt îndrăgostit
întreprind orice acțiune fără efort
te privesc cum surâzi uneori
iar când te încrunți
pari ruptă dintr-o altă realitate
întoarcem împreună lumea pe fiecare parte
deseori nu se dezvăluie
îți torn în cuvinte înțelegerea mea
care nu te surprinde deloc
chiar dacă mai intervin dispute
ele sunt susținute de orgolii
nimic nu se stinge
tu te aprinzi repede și rar
eu foarte încet și bine
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre realitate

Într-o altă stare
Ai înghițit sufletul înainte de a muri
și ai rămas în stare latentă de așteptare,
care ascultă tot, luptă și revine la viață.
Ai sondat lumina de dincolo de moarte
prin porțile deschise ale cetății necunoscute
unde intră caii cu trăsurile vântului stelar
fără să știe unde se duc.
Dacă totul trebuia să se întâmple așa
nimeni nu știe,
durerea filtrată-n suferință își râde-n crez
cum umbrele îmbracă haine de vitejie
și fug la nevoie.
Refacerea simțurilor căzute prea jos
ridică trupul la silueta avută înainte
și-l face să trepideze din interior
pentru o perioadă de timp
neștiută.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință sau poezii despre stele

Privesc de aproape rătăcirea
Vezi cum se scrie pe suflet fără cuvinte,
unii pun vorbele să dospească nimicnicia,
închid între paranteze trecutul bolnav
și-l uită apoi pe rafturi ascunse
vor să se disculpe de păcate.
În jur este o viermuială de suflete ne-nțelese
ținute departe de aspirații,
să-și caute singure rostul fără rost
într-o lume ostilă și prefăcută
unde nimic nu se iartă
fără să cumperi iertarea.
Privesc de aproape rătăcirea,
nimeni nu iese din ea odihnit
dar de intRat intră toți cu bucurie.
Vântul îmi cântă-n fluiere de nuc
povestea păsărilor chemate de dimineață
la concursul de înterpretare
al tainelor iubirii și vieții
rămase nedescifrate.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare sau poezii despre trecut

Întâmplări în alb și negru
Dacă mi s-au cuibărit în gânduri iluzii,
sunt departe de realul cognitiv
și scap din vedere ce mă înconjoară.
În fața ochilor se perindă trecutul
întâmplări în alb și negru
într-o rupere de ceea ce cred.
Nu mă plâng dar, nici nu zburd în bucurie,
mă pierd în imagini neconturate clar,
mă îndoiesc de vorbele ce mi se spun
mai ales când sunt oblice.
Dacă iluziile îmi dispar grăbite,
tu contribui cu toată liniștea din cuvinte,
nu mă lași pradă lupilor vechi,
mă așezi la masa rotundă cu trei picioare
unde se nasc marile spirite
și se hrănesc flămânde cu idei.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre picioare, poezii despre negru, poezii despre lupi, poezii despre imagine sau poezii despre idei