În vizită

Pe ''Ştefan'' l-am vizitat
Şi i-am dus nişte măsline;
Cred că-i supărat pe mine,
Căci şi-aşa e... ''încuiat''.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, gramatica!

Stă de-o vreme supărat
-S-a certat şi cu soţia-
C-a aflat că-i inculpat:
Speţa e... ortografia.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenie virtuală

Studiindu-i calitatea
I-am bifat prietenia;
Cred că mi-a aflat etatea,
Că azi nu-i mai văd chelia.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenie virtuală

Studiindu-i calitatea
I-am bifat prietenia;
Cred că mi-a văzut etatea
D-aia nu-i mai văd chelia.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-a vizitat Iisus

Astă noapte, m-a vizitat Iisus,
m-a mângâiat părinteşte
apoi m-a certat uşor,
până când sentimentul
de dulce vinovăţie
s-a scurs printr-o lacrimă.

Te-am vizitat noaptea, mi-a zis,
când esti singur,
fără femeie,
carte
şi sticla cu vin,
asemeni poetului.
Doamne, i-am zis,
cartea şi sticla cu vin,
sunt pentru mâine,
dar femeia e lângă mine,
uite cum îmi ţese
vis după vis!

poezie de Ion Ţoanţă din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădare

Mi-a furat amica-alesul
Căci murea după tărie;
Las' că-i piere interesul
C-are-o ''blondă''-n berărie.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul prin sine însuşi

Aseară l-am vizitat pe Ştefan Grec,
un bărbat de-o vârstă cu mine,
care şi-a pus acsa
în munţii cei mari
dintre Bucovina şi Maramureş,
a aşezat o roată pe râu
şi şi-a făcut cu mâinile lui
lumină electrică,
şi într-o zi s-a apucat de sculptură.

Vedeam rădăcinile, zice,
şi nu mi se păreau rădăcini,
ci animale şi oameni şi zboruri.
Şi casa lui e populată
de rădăcini care nu sunt rădăcini
ci oameni şi fiare şi zboruri.

Şi-atât de-adevărate sunt sculpturile
lui Ştefan Grec,
muncitor forestier maramureşean
din comuna Cârlibaba
a Bucovinei,
încât şarpele de lemn
pe care l-am mângâiat
mi-a otrăvit fdegetelem,
iar corabia, sculptată de el,
m-a şi vindecat de şedere
şi mi-a sărat sângele
cu doruri de mare.

poezie celebră de Adrian Păunescu din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cacofonie

- I-am dat mândrei lucruri fine,
I-am dat vin, i-am dat măsline!
- Ea ţi-o dat ceva, vecine?
- Mi-a dat un ceas cu... rubine.

epigramă de Vasile Iuşan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţie

supărat am deschis o sticlă cu vin
noaptea târziu sub cerul curţii mele
stelele îmi sclipeau şi mă mustrau
dar eu de singurătate beam şi tot beam
până am prins un pic de curaj
şi m-am luat la harţă cu dumnezeu
l-am anunţat direct că el nu mai există
de ceva vreme aici pe pământ un nebun
îi bâlbâiam numele l-a declarat mort
şi eu preacredinciosul îl cred mă jur
i-am spus că n-are cruce şi nici măcar mormânt
l-am întrebat la cine doamne-acuma să mă-închin
n-a zis nimic mi-a mai turnat înc-un pahar cu vin
cu teamă ca pe împărtăşanie l-am băut
mi-am zis în gând că-i vremea să mă spovedesc
şi spus-am despre mine toate bune şi cele rele
i-am pomenit apoi din nou de filozof
despre acel afront imensă imensă blasfemie
mă aşteptam să-l fi înfuriat în aşa hal
că o să mă scuture din pomul vieţii
însă nimic nimic nu s-a-întâmplat
de enervare am muşcat cu dinţii din pahar
nu se poate nu se poate cum doamne cum
un eretic în loc să-l arzi în iad tu îl proclami geniu
nimic pocalul spart pe jumătate plin de sânge
mă îmbia cu mirul lui dumnezeiesc
sfios descumpănit am vrut să-l dau pe gât
însă ceva o mână nevăzută parcă m-a oprit
aud şi-acum în jur cum noaptea îmi şoptea
sunt viu e gol mormântul meu în tine
cum vezi te las să îmi putrezeşti crucea
şi-apoi o să mă-ntorc din nou la mine

poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcutul

Astăzi, că-l cunosc mai bine,
Sunt complet edificat:
L-am crezut "închis în sine",
Dar observ că-i "încuiat"!

epigramă de Ioan Frenţescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie

Văd petutindeni adversarul
Dar nu-l provoc în niciun fel;
Căci şi aşa îmi port amarul
De-a fi cu mine.. în duel

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecina mea asaltată de mărţişoare

Că primeşte mărţişoare
Eu o cred, nu-ncape vorbă;
Căci i le-am găsit în ciorbă
Şi cu şnurul de rigoare.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A doua zi, după chef

Cică moşu-i supărat
Că s-a-luat cu băutura;
Şi-un vecin împieliţat
I-a făcut babei ''figura''.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare

La Putna, mă căznesc avan,
Bătând mătănii cu temei,
Căci vreau să fiu precum Ştefan...
Când este vorba de femei.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VICTORII

-S-a zis cu ei, i-am nimicit!
Chiţăia şoricelul fericit
Umflându-şi de zor ''pectoralii'';
Praf mi-am făcut rivalii!
-Ce spui?!... se minunară câţiva confraţi
Dându-i târcoale vădit interesaţi;
Păi e formidabil, cum ai procedat?
-Simplu, zise şoricelul, i-am mâncat!
Şi pot să vă dau cuvântul meu
Că nu i-am cruţat,
Nici pe lup, nici pe urs, nici pe leu!
Ca desert l-am savurat pe motan!
-E mitoman!!!...
Începu asistenţa să şuşotească
Şi-i ceru şoarecelui să-şi dovedească
Spusele-i îndrăzneţe.
-Fie!
Zise acesta bucuros
Şi scoase la iveală o ''Zoologie''
Din care rămăsese un colţişor neros.

MORALA
Adesea ce-i ce fac pe zmeii
Viteji sunt precum şoriceii.

fabulă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt supărat

Sunt supărat pe vânt... că te mângâie
Şi te-nfăşoară-n clipe de amor,
Că vrea la tine-n braţe să se suie
Şi să te culce-n iarbă, pe răzor.

Sunt supărat pe soare-n dimineaţă,
Că te sărută mult prea insistent,
Că sânii ţi-i alintă şi-i răsfaţă
Şi că-i flămând de tine... permanent.

Sunt supărat pe ploaia ce te strânge
Şi spală trupul tău dumnezeiesc,
Că-i bucuroasă, deşi veşnic plânge
Şi îţi şopteşte-ntr-una''Te iubesc''

Sunt supărat pe clipa de iubire,
Că şi-a făcut cuibar în coapsa ta
Şi că te poartă spre desăvârşire,
Plăcere dăruindu-ţi... dintr-o stea.

Sunt supărat, că nu îmi eşti mireasă,
Că nu te am la mine-n aşternut,
Şi vremea nu-i, ca să te iau acasă,
Dar te aştept... la margini de-nceput.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un caz

Cu piciorul amputat,
Dus la o evaluare,
Medicii au constatat
Că-i mai trebuie... mişcare!

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olteanca focoasă

Spre raiul veşnic eu acced,
Că sunt olteancă mai de neam
Şi-n mărul biblic nu prea cred,
Dar cred în prazul lui Adam.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf

Înainte de ''plecare''
I-am chemat pe fii cu dor;
Şi le-am spus la fiecare
Cam pe unde sunt dator.

epitaf epigramatic de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aparenţe

Mă vedea pe gânduri dus:
-Cum o duci cu soaţa-n viaţă?
-Minunat i-am dat răspuns,
Că era şi ea de faţă.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul de V'day

Mă tot gândesc: se-apropie V'day,
Cadou, ce să-i mai cumpăr, Dumneaei?
Că-i mofturoasă, mofturoasă tare
Şi nu ştiu ce să-i iau – problemă mare! –

Să-i dau cercei? Păi, de-ăştia i-am tot dat
Şi, sunt convins, demult s-a săturat.
O floare? Are, de la pacienţi,
Că-s unii, după mine, prea atenţi.

Păi, ce să fie? Dacă-i dau mănuşi,
Îmi zice, ca alt'dată: "Mi-o făcuşi!"
O ia de apropo că, zice ea,
Cu mine ştie cum a se purta.

Şi-atunci, ce-i dau? S-o duc la un spectacol?
S-ar închina şi-ar zice că-i miracol,
Că n-am mai fost de când un bard local
Mi-a-mbogăţit bagajul cultural.

A, ştiu! – am la parter o librărie,
Îi iau ceva să-mi folosească mie,
Căci fără dar nu cred că se mai poate:
Îi dau, ca dar, o carte... de bucate.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!