ploaie de noapte
la lumina farurilor
traiectoria picurilor
fire toarse
din caierul norilor
gogyohka de Alexa Gavril Bâle
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "America from Beyond the Fence. Short Stories" de Alexa Gavril Bâle este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
O, vremuri
Handuri, cânepă și lapte,
Fire toarse, lungi, subțiri...
Depănăm întreaga noapte
Amintiri.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeule, din caierul îndoielii am tors aceste fire.
aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului, Psalmi țigănești
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Privește
cum se preling degetele grupate pe os
plictisite
de netezimi ele caută micile cracluri
de impact cu razele de lună (?!) sau cu lumina
de contact senzual a farurilor auto
mobilului
rătăcit în pădurea de gemete feminine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cupa "Mihail și Gavril"
Când cel din urmă rigă
Va sta-ntr-un colț docil,
Șahistul ce câștigă
E Mișu sau... Gavril!
epigramă de Mihai Enachi
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cuvinte inghetate
M-am trezit in miez de noapte
Un inger cobora pe soapte
Soptindu-mi cu cuvinte reci,
Cat de departe esti.
Lacrimile curg siroaie
Cand iti aud numele prin ploaie,
Cand iti vad poza in noapte
Intr-o rama de diamante.
Te simt aproape, in continuare
Te aud in glasul de privighetoare,
Iti vad chipu de zana
In fiecare raza de lumina.
Versurile scrise in ploaie
Coboara lin pe foaie,
Versuri, de inima dictate
In strofe sunt inghetate.
poezie de Manuel Gabriel Danca (20 februarie 2009)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Iatacul norilor
O ceață deasă curge peste dale,
pe-o stradă-n care totu-i nemișcat,
și face ca luminile banale
să pară candelabre-ntr-un palat.
Iar la lumina lor, ca pe o scenă,
o balerină-alunecă ușor,
plutirea ei lăsând în urmă trenă
prin aerul ce pare-acum un nor.
E-atât de naturală, de frumoasă,
în dansul pe o arie de vis,
încât privirea-mi fuge, curioasă,
spre scena care-n noapte s-a deschis.
M-apropii și-o cuprind cu aripi blânde
- sunt lebădă pe apa unui lac -
în dansul ce, prin cețuri fremătânde,
mă poartă spre al norilor iatac.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Linia dreaptă este, de obicei, traiectoria hotărârii, voinței, impulsului, tupeului, nesimțirii, aroganței, mândriei, dar și a demnității. Linia sinusoidală este, de obicei, traiectoria fățărniciei, a nehotărârii și diplomației.
aforism de Ștefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Traiectorie (2016)
Adăugat de Ștefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropii de ploaie sunt lacrimile norilor.
aforism de Mihail Mataringa (28 aprilie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
[Ca un pom ce dă dă ploaie]
Ca un pom ce dă dă ploaie
Și pă lângă el să moaie
Uscăciunea ce-l seca,
Tocm-așa fără-ndoială
Cu firească orânduială
Acum și inima mea
D-o dumnezeiască știre
S-au mai dat și ea în fire
Ș-a-nceput a să-ndrepta.
poezie de Nicolae Văcărescu din Scrieri alese (1961)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie rece...
E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n brațe tu nu stai
Și plâng, și plâng până târziu.
E o ploaie rece de mai...
Și-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...
E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îți amintești tu, oare?
E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat așa departe...
E o ploaie rece de mai...
Dar va veni și vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viață nu e doar furtună!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ploaie
am mângâiat clipa, în ploaie
în tristă uitare
la capăt de mare
pescăruși albi țipă în zare
visare, chemare, uitare
în zbor ating duios gândurile apei
pescărușii zboară pe țărmuri de mare
e târziu și e noapte
freamătă timpul în cer
tăcerea plânge în ploaie
sunt orbul uitat pe o cărare
ce cântă plângând
la margini de mare
aștept chemarea
ce lungă e așteptarea
de noapte, de noi
ce lungă e veghea
aici, între voi
tăcerea plânge în ploaie
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privind muncile norilor, te-ai gândi la o ploaie eternă...
aforism de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fir de lună
Noapte, noapte
îmi dai șoapte,
de iubire și de dor,
sărutarea lui pe pleoape,
dragostea ca un fuior
ce se toarce zi de zi
în lumina soarelui
împletindu-se cu luna,
în brațele cerului!
Noapte, noapte
îmi dai vise,
pentru clipele ucise,
în zile de cumpene
când tânjeam de dragoste
și rugam păsările
să mi-l țină-n cântece,
cum lumina soarelui,
viața pământului!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
E toamnă
E toamnă pe străzi și lumina e moartă;
E toamnă, din soare-a rămas doar o șoaptă;
E toamnă și cântecul mi se-ntristează;
E toamnă, un stol de heralzi emigrează;
E toamnă pustie,
Gri-cenușie
Și crește-ndărătnic rugina în vie.
Se luptă satirii lumina să-nghită
Mușcând înghețat din natura cernită.
E toamnă, visează izvorul cântând;
E toamnă amară în mine și-n gând.
Fire de ploaie țes lumii veșmânt
Iar ceața zidește cetăți pe pământ.
E toamnă, sarcastic, agonic cuvânt,
E toamnă... ș-atât.
poezie de Alin Cucuruzan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt noapte
-Sunt noapte.
Apasa-ti piciorul cu grija,
Taioasa-i durerea din tine
Mi-ajung colturi lasate
pe-alocuri in mine.
-Sunt noapte.
Nu-mi pasa de raza lumina,
Ma mangaie fiecare soapta,
culeasa farama.
-Sunt noapte.
Si-n fiecare e toamna
Ma-nfasor in frunze
Ce curg din nevoia
de lumina.
poezie de Adriana Petre
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina cea mare
Sublimă această bună vestire,
Că viața mai are deplină iubire
De dăruit;
În muguri, câte un infinit
Izbucnește cu-aceeași putere,
Ca răspuns la propria-i durere
Și fiece fir ce răsare
Pe câmpuri de iarbă, nu-i întâmplare,
Sunt fire puternice și fire firave,
Vivace și crude sunt fire bolnave
Pe toate le naște spre vindecare
Puterea luminii din Lumina Cea Mare.
Sublimă această iubire de viață,
Răbdarea aceasta de-ai face față
Menirii...
Miracolul acesta pur al iubirii
Te poate renaște din noapte și ger,
Speră făptură! Cum însămi eu sper,
Că ești la rându-ți o primăvară,
Chiar dacă viața sublimă povară
Îți pare,
Fără-nflorire și fără scăpare.
Dar totuși atâta frumos
Cade toamna tandru pe jos,
Ca un dar, ca zălog
Că și cel care-i falnic și acela olog
Merinde-or avea pentru gerul cumplit,
Care revine la infinit.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E noapte tarziu...
E noapte si vantul bate mai rece
pe trecatorul care va trece
in noaptea adanca pe-aceasta strada,
unde e ploaie si viata-i amara.
E noapte si ploaia bate mai tare
peste pervaze de dormitoare.
E noapte rece si cerul vegheaza...
sub plapumi calde mai toti viseaza.
E noapte si luna, nu vrea sa mai plece
nici razele-i dalbe in jos sa le-aplece,
e noapte in zare, e noapte departe
dar mie somul vise nu-imparte.
E noapte si-acolo la tine-n mansarda
dar atmosfera ta e mai calda,
e noapte adanca, e noapte ce-ascunde
mana straina ce-ti cade pe frunte.
poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne place să ne asociem succesului celuilalt, nu momentelor sale de incertitudine. Îi aplaudăm muzica, exact atunci când scoate sunete sublime, nu când sună dezacordat. Nu ne stă-n fire să ne ne micșorăm atunci când celălalt trebuie să fie văzut mai bine. Dimpotrivă, am intra și noi, din lateral, pe traiectoria învingătorului.
aforism de Cornel Stelian Popa (1 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei muze
O noapte m-a-nălțat la stele
Fără să aibă vreun regret,
Că din iubirile rebele,
Spunea că-s primul ei... poet.
epigramă de Gavril Moisa din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lalașinț
Pomi condamnați la tăcere
Stau aliniați așteptându-și sentința.
Peste ei țipă tăcerea spartă de zgomot de păsări,
țipăt de bătaie, durere și pustiu.
Rațe, gâște se bat pe putere
iar viermii pământului tremură de cutremurul vrajbei ascunse.
Pe la colțuri se aud bârfe,
șoapte tăcute ce zboară din pasăre-n pasăre,
din ramură-n ramură.
M-am încurcat în zile ca într-o pânză și nu mai știu să mă desprind.
Mi-e teamă de acul de paianjen,
de lipiciul firelor lui rotunde,
simetrice, frumoase.
Tăcerea domnește pe străzi,
printre fire de iarbă, în porii pământului,
și țâșnește spre stele printre culori de alb și albastru, pe cer
Și ce cer imens, îmbălsămat de culoare.
Și ce vânt tăcut, aiurind se învârte ca un om beat de semeția înălțimii.
Printre fire de piatră, alte fire de apă se pierd.
Printre fire de fum, norii coboară pe case prin fire de ploaie.
Fire creată de Dumnezeu!
Fire rea, fire bună.
Tăcerea coboară în sufletul meu,
Tăcere nebună!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!