Frunze de tutun
tu te-ai întors iubire sau umbra ți se-ntoarce
în tragica mea dramă aflată în surghiun?
căci din neveșnicia albumelor caduce
mă-nvăluie iar ceața din frunze de tutun
tu te-ai întors femeie sau toamna se întoarse
pe coviltire roșii cu pletele-i de fum?
privesc iar poza-ți nudă cu marginile roase
ca frunza zdrențuită din praful de pe drum
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frunze
- poezii despre tragedie
- poezii despre toamnă
- poezii despre roșu
- poezii despre nuditate
- poezii despre iubire
- poezii despre fumat
- poezii despre femei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Te-ai întors
Te-ai întors împlinită,
Strălucind ca o floare
Ce se vrea risipită
Pe a vieții cărare.
Ai lansat ipoteze,
Înflorind în cuvinte
Care pot să probeze
Cât ai fost de cuminte.
Te-ai întors radioasă
Ca o noapte de joi,
Ireal de frumoasă
Și sedusă de ploi.
Ai turnat în pahare
Praf de stele și dor,
Renăscând din uitare
Simfonii de amor.
Te-ai întors, a rămâne
Undeva... în poeme,
Creștinești sau păgâne,
Inegale extreme.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre seducție
- poezii despre poezie
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
- poezii despre cuvinte
Căprioară în crâng
te-ai întors iubire de foarte departe
genunchii ți-s juliți de la vânt
dumnezeu astăzi parcă iarăși desparte
apele dintre cer și pământ
inorogii pasc printre munți de zăpadă
copitele le sunt prea fierbinți
vara asta pare c-ar vrea să mai ardă
doi copaci încărcați de dorinți
azi să nu mă aștepți în crâng căprioară
nu mai am ce păduri să-ți ofer
niște maci înroșesc un lan de secară
nu mai sunt nici amurguri în cer
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre unicorni, poezii despre religie, poezii despre păduri, poezii despre prezent sau poezii despre munți
Pași prin nisip
te-ai supăra oare
dacă mi-aș lăsa umbra
să-ți atingă câteodată
pașii tăi
prin nisip?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre supărare sau poezii despre nisip
Cântec galben
ai venit ca pasărea lovită
te-ai pus pe umărul meu abătut
privind cu ochii mari de cărbune
dimineața rănită
nu știu ce vedeai în zarea de aramă
poate
trecerea omului peste o punte
rătăcită
poate praful fierbinte
sau viitorul îl ghiceai
pe semnul meu din frunte
ai venit ca o pană spulberată
te-ai pus aproape sângerând
pe coiful meu de stejar
cu aripa șchiopătând
ai venit într-un zbor rănit
ca un gând palid, bizar
o umbră ascuțită te-a săgetat
în cântecul tău galben
de canar
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre muzică, poezii despre viitor, poezii despre stejari, poezii despre păsări, poezii despre ochi, poezii despre gânduri, poezii despre galben sau poezii despre dimineață
Lacrimi pe pieptul tău
Vezi tu,
Te-ai gândit vreodată
Că atunci când îmi apropii obrazul de sânii tăi
Mă învăluie tot freamătul lumii?
Vezi tu,
Te-ai găndit vreodată
Că timpul încremenește în loc, pur și simplu,
Între mine și tine, când ne iubim?
Vezi tu,
Te-ai gândit vreodată
Că atunci când strălucesc lacrimi pe pieptul tău,
S-ar putea să plâng și eu, temător,
Printre genele tale?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre sâni, poezii despre plâns sau poezii despre frică
Noiembrie
așa ești tu femeie în luna lui noiembrie
ești palidă ca ceața, cuvintele ți-s reci
și te întreci cu norii și te îmbraci în umbre
și te prefaci în frunze de sălcii pe poteci
așa ești tu mâhnită în luna lui noiembrie
când vântul ne destramă în cea din urmă zi
ai aripile-ntoarse și zbori doar către tine
și mie-mi lași abisul de-a nu te mai iubi
așa ești tu femeie în prag de despărțire
ai ochii arși de brumă și buze de strigoi
când îți întorci obrazul eu te sărut pe frunze
și te-nvelesc cu mine când umerii ți-s goi
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sărut, poezii despre strigoi, poezii despre prăpăstii sau poezii despre nori
Margini de toamnă
marginile tale erau din ceață
spre toamnă
umbra ceva mai udă
și fluturii verzi se prefăceau în brumă
pe la colțuri
te cuprindeai singură de frig
sau de singurătate
aleea se termina întotdeauna
la capătul gândurilor tale
unde te mai aștepta câteodată
amurgul
să te aștearnă
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre singurătate, poezii despre fluturi sau poezii despre brumă
Femeie de verde
și-atunci te întreb,
când a venit primăvara,
femeie frumoasă,
femeie de frunză
femeie de lut,
cu trup de ulcior,
cu lumea pe umeri,
femeie de sare,
de verde,
de floare de măr,
de sărut?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei frumoase sau poezii despre primăvară
Femeie cu văl
toamna e o femeie cu văl
cu siluetă înaltă
care ascunde profund un farmec târziu
de imortele fine
misterele tac pe buzele ei castanii
esențele vechi de ploaie matură
se preling pe mantia violacee
cu picioare
lungi
în cadența ploii
norii se grăbesc spre nedefinit
ca niște acoperișuri
trecătoare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre picioare sau poezii despre maturitate
Galben foșnind
aștept totuși toamna
să mă ajungă din urmă
în negura gândurilor
în care zac
să mă bată pe umbră
pe umăr
cu o mână de frunze
de paie
să mă atingă cu depărtarea
cu vârtejul acela
de chihlimbar
galben
foșnind
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ușa copacilor
așteaptă-mă toamna
dacă totuși mă cauți
bate ușor
în umbra unui castan
nu sunt acasă
dar s-ar putea să-ți
răspundă liniștea unei frunze
o vioară
sau poate chiar
respirarea mea
am plecat cu bezna pădurii
să mai găsesc
niște duhuri prin iarbă
și
licori târzii de izvoare
te rog doar
bate foarte încet
la ușa copacilor
să nu-mi trezești inima
sau prea devreme
răcoarea
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre inimă, poezii despre copaci sau poezii despre acasă
Mere roșii
mai știi când te înfruptai
lacomă
din trupul meu crud
din fructul necopt
din timpul fraged
de patimă?
mai știi când mușcai
oarbă
din merele roșii
din pomul de șarpe
din rai?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mere, poezii despre șerpi sau poezii despre fructe
S-a întors iarna
S-a întors iarna.
Ca o privire furioasă,
ca o femeie geloasă
la soba de-acasă,
iarna s-a întors!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre gelozie sau poezii despre furie
Lacrimă de toamnă
A mai trecut o vară și atât de mult mă doare,
Că nu te-am întâlnit pe nicăieri pe unde-am fost,
Mă doare floarea, frunza veștejită care moare,
Și lacrima ce vântul toamnei o usucă fără rost,
Mă doare frunza care-n zbor te-a mângâiat pe pleoape,
Și salcia care se-apleacă trist în calea ta
Și-aștept groparul cel de frunze să mă-ngroape,
Într-un mormânt de frunze, printre ploi, pe undeva,
Mă doare toamna-n care mi-e atât de dor de tine,
În care eu voi rătăci prin munți și văi adânci
Și-am să mă rog ca să găsești cărarea înspre mine,
Când eu voi fi căzut, vânat de vulturi printre stânci.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre vulturi sau poezii despre stânci
Frunze decadente
Frunze frumoase, frunze decadente,
Semănați tot mai mult cu oamenii,
Toamna.
Atât de frumoase, atât de uscate...
Atât de concrete, de mohorâte, de singure,
Bântuiți toamna cu zgomote incerte.
Frunze care nu suportă iminența,
Frunze rebele, frunze imorale, frunze ipocrite,
Frunze abandonate,
Semănați prea mult cu oamenii,
Toamna.
Frunze nătângi, frunze vremelnice, frunze nebune,
Vă împreunați, vă despărțiți,
Vă agățați cu disperare de un frunziș,
De o acuarelă, de un fior,
De gardul bisericii,
De crengi, de înalta societate,
De o epocă desuetă,
Care nu vrea să vă mai vadă!
Vă îmbătrâniți unele pe altele,
Vă ofiliți unele pe altele,
Vă înmormântați unele pe altele
În noroaiele de la marginea orașului,
De la marginea societății,
În mocirla ternă a culorilor politice,
În bălăriile ideologiilor nedeslușite
De la periferia istoriei,
În groapa comună de pe marginea drumului.
Vă zvârcoliți în pustiul vântului
Care oricum aduce cu înfiorare iarna,
Vă hăituiți într-un haos din ce în ce mai concret,
În goana nebună spre o voluptate efemeră.
Frunze frumoase, frunze decadente,
Semănați tot mai mult cu oamenii,
Dintr-un peisaj impresionist, mult prea întârziat.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trepte sociale, poezii despre senzualitate, poezii despre politică, poezii despre peisaje, poezii despre oraș sau poezii despre istorie
În nici un fel
aer de te-ai fi născut,
m-aș fi ridicat spre tine odată
cu vântul,
cu cerul,
din colbul pământului,
ți-aș fi pus pânzele corăbiilor năframă
iar norii s-ar fi prefăcut
în balauri albi
să nu mi te ia nimeni
atunci când nu mai pot să
te respir,
de te-ai fi născut apă,
te-aș fi înotat până la izvoare,
ți-aș fi pieptănat valurile cu degetele
pe nisipuri,
ți-aș fi adus păstrăvi de aur
la rădăcina stâncilor prăbușite în neant
de giganți,
m-aș fi împietrit într-un ostrov,
într-un dor,
să te regăsesc în adâncimea nopților,
și a tăcerii malurilor,
ți-aș fi băut toată ploaia risipită
pe obrazul oamenilor,
în apusurile sângerii,
în setea deșertului
până la tine,
foc dacă te-ai fi născut,
te-aș fi păstrat în miezul rotund
al pământului,
în lava vulcanilor
stinși,
să te mai pot aprinde
din amintiri de cenușă,
de te-ai fi născut țărână,
m-aș fi îngropat de viu,
să nu mai pot muri
de tine,
în nici un fel.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre vulcani, poezii despre tăcere sau poezii despre păstrăvi
Sui generis
aveai
un fel de relație aparte
sui generis
cu toamna
când venea ea
plecai
tu
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept când vine toamna
Te-aștept când vine toamna și plouă a potopire,
În anotimpul veșted, barbar, diluvian,
Când plouă a neființă, când plouă a prorocire,
Când plouă ca să rupă pământul de ocean,
Te-aștept când vine toamna și plouă a nimicire,
Când nu se mai distinge prezentul de-amintiri,
Când digurile lumii se surpă cu furie,
Când nu mai poate lumea de-atâtea despărțiri!
Te-aștept când vine toamna și plouă a despărțire,
Când nuferii se-neacă într-un secol plumburiu,
Când nu se mai distinge nici ura de iubire,
Te-aștept pe un munte toamna, în noiembrie, târziu...
poezie de Marian Florentin Ursu (9 august 2018)
Adăugat de Marian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ocean sau poezii despre nuferi
Regrete eterne
Ne-ai părăsit și-ai mers în altă lume
Mergând pe-o cale fără de întors
Mereu, noi plângem al tău nume.
Te-ai dus departe'n univers.
Ai coborât în lumea umbrelor cernite
Și ai lăsat tristețe, numai jale
Te-ai dus, o scumpa noastră
cea cuminte.
De ce n-ai mai cerut o amânare?
poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Indreptar practic de medicina de familie Ed.3" de Dumitru Matei este disponibilă pentru comandă online la 100.00 lei.Te-aștept când vine toamna
Te-aștept când vine toamna și plouă-a potopire,
În anotimpul veșted, barbar, diluvian,
Când plouă a neființă, când plouă-a prorocire,
Când plouă ca să rupă pământul de ocean,
Te-aștept când vine toamna și plouă a nimicire,
Când nu se mai distinge prezentul de-amintiri,
Când digurile omenirii se surpă cu furie,
Când nu mai poate lumea de-atâtea despărțiri,
Te-aștept când vine toamna și plouă a despărțire
Când nuferii se-neacă într-un secol plumburiu,
Când nu se mai distinge nici ura de iubire,
Te-aștept pe-un munte toamna, în noiembrie, târziu..
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!