Perpetuum mobile

Nu cîştig nici un gînd
Pentru a-l descrie,
Compozitor de vorbe...
În culori, reverii, armonii.
Pentru a trece tăcerea grea.
Compozitor de vorbe...
Lumea se schimbă.
Egalitate, idei tumultuoase,
Organizarea viitorului întrevăzut,
Sînt grade,
Sînt posturi de răspundere...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul cenuşii

Nu ştiu a cui sînt, toţi s-au preschimat
în mine. Nu ştiu cine sînt, sînt însă.
Uşoară sînt şi grea ca un blestem,
sînt piatră şi sînt viaţă neajunsă.

Nu vă jucaţi cu mine, ucigaşi,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliţi-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, şi sînt leşie.

Fugiţi! Căci sînt cenuşă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub uşă
şi să mă cern pe chipul vostru-n somn,
şi să vă dau sărutu-mi de cenuşă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul: Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul cenuşii

Nu ştiu a cui sînt, toţi s-au preschimat
în mine. Nu ştiu cine sînt, sînt însă.
Uşoară sînt şi grea ca un blestem,
sînt piatră şi sînt viaţă neajunsă.

Nu vă jucaţi cu mine, ucigaşi,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliţi-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, şi sînt leşie.

Fugiţi! Căci sînt cenuşă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub uşă
şi să mă cern pe chipul vostru-n somn,
şi să vă dau sărutu-mi de cenuşă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soră de caritate

Soră de caritate eşti bună şi te rogi la icoană
Spune pentru mine o rugăciune
E rău să fii bolnav şi e toamnă
Îngrijeşte-mă bine pentru că iubita care vine la spital

Cu prăjituri şi vorbe bune, mă aşteaptă
Şi-a pregătit pentru mine flori acasă, pe masă
O, sînt slab şi sînt Isus
Inima se ridică sus, şi citesc o carte înţeleaptă.
...

poezie clasică de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marelui compozitor George Enescu

România a avut celebrităţi,
Filozofi, savanţi, notorietăţi,
Poetul naţiunii române: Eminescu
Şi marele compozitor: George Enescu.

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe, vorbe...

O discuţie aprinsă
Între oameni super grei
N-a durat fi'ndcă-a fost stinsă
Cu potopul... de idei!

epigramă de Gheorghe Gurău (24 ianuarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iniţial, îmi doream să devin compozitor. Întotdeauna le spuneam oamenilor: "Mă gândesc la mine ca la un compozitor."

citat din Ornette Coleman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te depărtezi

Te depărtezi înotînd, te depărtezi,
în amurg ca altădată în amiezi,
şi sînt nepăsătoare cînd îţi mişti
braţul greoi sub norii trişti,

iar cînd te-nalţi pe mal, pierzînd,
din umeri, marea, ca pe o pelerină căzută –
nici o ispită nu-mi trece prin gînd,
nici o emoţi nu mă sărută.

poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui compozitor avangardist

Muzica-i, pe note, multă,
Este cel mai bun atest,
Pentru ce, cei ce-o ascultă,
Îi scriu note... de protest.

epigramă de Cornel Bălică din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici suferinţele nu sînt la fel

Nici suferinţele nu sînt la fel.
Unul apasă, altul rabdă-n el.

distih de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici suferinţele nu sînt la fel

Nici suferinţele nu sînt la fel.
Unul apasă, altul rabdă-n el.
Pe unu-l doare talpa, pe celălalt grumazul,
Pe cei mai tari trufia, pe cei mai slabi necazul.

Tu gemi că eşti puternic, el geme că-i sărac,
Pe amîndoi jurat sînt să vă-mpac.
Un vinovat îndură, alt vinovat înfrînge.
Tu dai otravă, semenul dă sînge.

Nefericiţi şi crînceni amîndoi.
Care-i mai teafăr dintre voi?
Cînd schimb pe cel mai mare, de sus, cu cel mai mic,
În cumpăna întoarsă nu s-a schimbat nimic.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu-mi amintesc cum aş vrea să încep
sînt prea beat ca să pricep ceva

sigur e că voi vorbi cu tine
sau cu soia ta din capul meu
aşa încît
nici nu vei simţi ca-ţi spun cuvinte
care după mine sînt fapte
dar nu le vei băga în seamă

totul e o îngrijire eternă

eu mort
deşi ţie nu ţi se mai scoală

tu vie
desuptul zidurilor cenuşii

toată lumea mulţumită

eu n-am văzut vreo discuţie

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sînt actori de dramă şi de comedie, sînt actori de două feluri: buni şi atît.

citat celebru din Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea muzicii eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor. Cel mai mult preţuiesc darul de a compune muzică şi nici un muritor nu poate poseda o fericire mai mare...

citat celebru din George Enescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce vorbe?

Veneau cele două vorbe ascuţite de gură
planau şi se rupeau de-a limbii geamandură
ce vorbe dulci se-mpreunau sudate
ce mai dansau de guler spânzurate
Ce vorbe? Trăncănea prin sobă
a frigului înflăcărată robă!
Ce vorbe? Nesărate nuci scăldate
în sare se spărgeau în miez mirate
Ce vorbe? Sfârâia pe plită
o oală nespălată şi golită!
Ce vorbe? Întrebam la poartă
vecina ce de mult s-a dus... şi-i moartă!
Ce vorbe? Întreba în zare
poetul pe un înger... la plecare!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu urechea sîngerîndă

Behăit de capră trupul tău
mi l-ai ridicat în loburi
ca să-mi fii cercel mult greu,
roabă, romburi

Pur auz, pură surzie
şi nici cîntec şi nici gînd
Doar atăta mi-ai fost mie
"S" din "sînt"

Cu urechea sîngerîndă
de un sunet, de un aur,
cap al şaptelea cu blîndă
limbă-am fost-dintr-un balaur.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

foarte multă lume
îmi spune
că ar trebui să mă iubesc
or eu nu sînt în stare de pleonasm
nici impus de la centru

singur
mă desfac de mine
de trupul meu
de plimbările lungi printre amintiri necenzurate
sau printre peisajele tale longiline
cu alunecări de albastru
te iau pe tine
sau pe imaginea mea despre tine
pentru că eu nu te cunosc
ai spus
într-o seară de martie
pe cînd construiai zidul berlinului
iar lunetiştii plantau în mine vorbe plumburii
şi-ţi înfăşor mîinile
în jurul meu
să te apăr
îmi zic

dar şi coapsele

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

George Enescu nu a fost un compozitor spiritual, el n-are nicio compoziţie pentru Dumnezeu, pentru Biserică. Eu am 100. De la muzică de cameră, la naiuri suprapuse, până la recviem, rapsodii, concerte şi simfonii, aproape toată opera mea este religioasă.

Gheorghe Zamfir în ziarul Adevărul (2 noiembrie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amanţii mei

Amanţii mei
Sînt cărţile-nţelepte
Amanţii mei sînt vechi
Autori,
Cu ei ades
Am împărţit orgia
Din asfinţitul serii
Pînă-n zori.

Şi pasiunea mea
Este voinţa
De-a mă trudi
Pentru-o idee mare.
De-a risipi
Şi ultima putere
Ca visul sfînt
Să aibă întrupare

Plăcerea mea
E-n noaptea solitară,
Cînd obosită
De-a vieţii trudă,
Rămân uitată-n
Trista mea odaie
Şi pot să plâng
Ca nimeni să m-audă

Nu pot ceti
În taina grea a vieţii
Atâtea noi adîncuri
Se ascund!
Dar înţelesul ei
Prin suferinţă
Îmi pare mult mai larg
Şi mai profund

Amanţi sublimi,
Visare, poezie
ŞI tu durere,
Ce m0ai oţelit
Prin voi am învăţat
Ce este viaţa,
Prin voi m-am inălţat
Şi-am biruit

poezie de Agatha Grigorescu Bacovia
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plopii fara el

Pe lîngă plopii fără soţ
Trec anii cu încetul
Şi ei ar fi aproape toţi
De n-ar lipsi poetul.
El nu a fost nici cînd era
Doar trecătoare copii
Împrejmuiau absenţa sa
Şi fără soţ toţi plopii.
La locul lor toţi plopii sînt
Foşnind cu tot firescul
Dar n-au nici sens şi nici cuvînt
Lipseşte Eminescu.

Aşa sîntem toţi
Destinul ne-arată
Doar plopi fără soţ
Cu soţ niciodată.

Şi primăria-i are-n stoc
Şi-i numără într-una
Dar nu-i mai bate nenoroc
Şi nu-i foşneşte luna.
Nici primăvara nu dă sens
N-au vară, iarnă, toamnă
În jurul lor e-un gol imens
Ce Eminescu-nseamnă.
Iubita e acum pămînt
Pe care-aleargă mînjii
Sau a ajuns o frunză-n vînt
Într-unul dintre dînşii.

Mai bine nici să nu-i vedeţi
Sînt nişte plute oarbe
Numai poetul din poeţi
În cer îi reabsoarbe.
Bat cît mai trist un gînd din toţi
Frunzişul veştejescu-l
Pe lîngă plopii fără soţ
Şi fără Emïnescu.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La egalitate

Lauda chiar mă omoară?
(Lăudaţi-mă în gând!)
Spuneţi vorbe de ocară,
Fraţilor, când eu vă cânt!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!