
Nu dau coliba pe vilă...
- Șterge-ți lacrima, măicuță,
Și mă iartă! Că mă duc,
Din curtea cu potecuță,
Straie faine să-ți aduc...
- Fericirea nu stă-n straie,
În fustă sau în nădrag,
Fericirea-i că-n odaie,
Pășești tu, copile drag...
- Am să îți aduc merinde,
Să-ți umpli masa, cămara,
La noi, pita, scump se vinde,
De-aia, mamă, îmi las țara...
- Poți să îmi aduci cu sacii,
Poți s-aduci mai mult de-atât...
Pentru lux lași coada vacii?
Le-oi mânca cu nod în gât...
- N-ai dori un pat mai moale?
Poate-o perină mai nouă?
De ani buni te vaiți de șale,
De-i frig afară, sau plouă...
- Lasă, maică, că mi-e bine,
Câtă viață-oi mai avea,
O să dorm, ascult' la mine,
Pe paie, fără saltea...
- De-mi voi face acolo-rost,
O casă și-un trai decent,
Te voi lua în adăpost,
Casa? Se dărâmă lent...
- Casa noastră n-are hibă!
Nu mai insista, nu vin!
Nu dau draga mea colibă,
Pe vila de la străin...
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țări
- poezii despre vaci
- poezii despre somn
- poezii despre ploaie
- poezii despre mamă
- poezii despre iertare
- poezii despre fuste
- poezii despre fericire
- poezii despre dorințe
Citate similare

Cum îți e Crăciunul, mamă?
- Iartă-ne, n-am mai ajuns...
Cum îți e Crăciunul, mamă?
- Chipul mi-e de lacrimi uns,
Îl șterg cu-n colț de năframă.
V-am pus cozonac în tavă,
Casa, cu drag, mi-am gătit,
Știți bine că sunt bolnavă,
Însă voi... n-ați mai venit.
Cumpărat-am și-un brăduț...
Le-am tot "dichisit" odaia,
Pruncilor, cu-n pom micuț,
Cât or să stea "la mamaia".
V-am pus cadouri sub el,
Atât cât pensia-mi permite,
Că mi-ești plod, ori nepoțel,
Doream să-ți aduci aminte,
De Sfântul Crăciun, la țară,
... Poate că la anul... mor,
- Viața e prea grea "afară"...
- Mai grea ca a mea, fecior?
Voi rupeți în patru-o pâine,
Cu poftă, din ea, mușcați,
Eu împart pita cu-n câine,
Având ochii-nlăcrimați...
Voi-acolo aveți de toate,
Habar n-aveți cum o duc,
Că-n șopron stau netăiate,
Vreascurile dintr-un nuc.
Am făcut ciorapi din lână,
Că nu mai suntem în Mai,
Puiul mamii, sunt bătrână,
... Cum aș putea să le tai?
Chipul mi-e de lacrimi uns,
Îl șterg cu-n colț de năframă,
-Iartă-ne, n-am mai ajuns...
Ne vedem la anul, mamă.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre Crăciun, poezii despre viață, poezii despre timp, poezii despre sat, poezii despre poftă, poezii despre lână sau poezii despre câini

Rândunica
Copile, rândunica cât e de mică
Are și ea casa ei.
E harnică ca o furnică,
A fost înzestrată cu mult har de către zei.
Ea vine din țări îndepărtate,
Zburând peste pustiu fără ploaie,
Ca să vie la noi în țară
Și să facă casa ei din lut și paie!
Cuibul ei e-o casă mare
Pentru puii ei micuți.
Rândunica e o mamă iubitoare,
Copile, asta niciodată să nu uiți!
poezie pentru copii de Vladimir Potlog (4 mai 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre rândunele, poezii despre hărnicie, poezii despre furnici sau poezii despre copilărie
Numai Tu-mi ești fericirea
Doamne cum să îți cinstesc
Numele și-a Ta Ființă
Pururea să te iubesc
Să mă-mbraci în biruință
Cum să-ți laud al Tău Nume
Să-ți aduc Isus onoare
Har nespus în rugăciune
Tu să-mi dai și-a Ta salvare
Vreau pe palmele-ți Divine
Să mă iai și eu să-ți cânt
C-ai murit și pentru mine
Să te ascult pe acest pământ
Mă închin în fața Ta
Și ți-aduc a mea ființă
Să-mi speli duhu inima
Să mă umpli de credință
Să mă faci așa cum vrei
Cuvântu să-ți împlinesc
Ca pe brațe să mă iei
Eu în veci să te iubesc
Cum în dragostea Ta vie
Eu umblarea să ți-o cânt
Să-ți dau ființa-n veșnicie
Nu numai pe acest pământ
Pân"la sfintele-ți picioare
Vreau Isuse să mă-nchin
Glorie cinste onoare
Să-ți aduc Mire Divin
Leagă-mă așa cum știi
De a Ta scumpă Ființă
Ca să-ți cânt în veșnicii
Viața nouă prin credință
Numai Tu-mi ești fericirea
Și lumina mea Isus
Tu-mi ești Doamne bucuria
Viața fără de apus
Mire scump și minunat
Ține-mă pe palma Ta
Să-ți cânt drumul Tău curat
De mine o nu uita
Fă-mă crinul din grădină
Numele să-ți proslăvesc
Ca străpuns de-a Ta lumină
Pururea să te cinstesc
Înfășoară-mă-n iubire
Și în harul Tău nespus
Viața de neprihănire
Tu să-mi fii o scump Isus
03-02-2018 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre salvare
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- poezii despre onoare
- poezii despre nuntă
- poezii despre muzică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Numai Tu-mi ești fericirea
Doamne cum să îți cinstesc
Numele și-a Ta Ființă
Pururea să te iubesc
Ca să-mi dai doar biruință
Cum să-ți laud al Tău Nume
Să-ți aduc Isus onoare
Să-mi dai har în rugăciune
Și în veci a Ta salvare
Vreau pe palmele-ți Divine
Să te laud și să-ți cânt
C-ai murit și pentru mine
Să te ascult pe acest pământ
Mă închin în fața Ta
Și ți-aduc a mea ființă
Să-mi speli duhu inima
Să mă umpli de credință
Să mă faci așa cum vrei
Cuvântu să-ți împlinesc
Ca pe brațe să mă iei
Eu în veci să te iubesc
Cum în dragostea Ta vie
Eu iubirea să ți-o cânt
Să-ți dau ființa-n veșnicie
Nu numai pe acest pământ
Pân"la sfintele-ți picioare
Vreau Isuse să mă-nchin
Glorie cinste onoare
Să-ți aduc Mire Divin
Leagă-mă așa cum știi
De a Ta scumpă Ființă
Ca să-ți cânt în veșnicii
Viața nouă prin credință
Numai Tu-mi ești fericirea
Și lumina mea Isus
Tu-mi ești Doamne bucuria
Lumina fără apus
Mire scump și minunat
Ține-mă pe palma Ta
Să-ți cânt drumul Tău curat
De mine o nu uita
Fă-mă crinul din grădină
Numele să-ți proslăvesc
Ca străpuns de-a Ta lumină
Pururea să te cinstesc
Înfășoară-mă-n iubire
Și în harul Tău nespus
Viața de neprihănire
S-o trăiesc o scump Isus
03-02-2018 cluj
poezie de Ioan Daniel Bălan (3 februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Când pleci de-aici, române drag,
Să iei o mână de țărână
E țara codrilor de fag
Și Cosânzeana e stăpână.
Dar poți să iei tot ce iubești?
Tradiții scumpe... Cum iei marea?
Dar locul țarinei firești?
Străbunii dorm... Le-auzi chemarea?
Mai bine vino iar la noi:
Te-așteaptă casa și morminte,
Bătrâni uitați sub cruci și ploi...
Să nu ne uiți... Să iei aminte!
Visezi s-aduni un sac de bani?
Aici nu ai decât durere,
Revolta stirpei de țărani
Și vorba dulce, ca de miere.
Să nu ne uiți pe plai străin.
Chiar de-ai plecat, s-ajungi om mare,
Noi te-așteptăm cu drag și-alin:
Venirea ta e sărbătoare!
De vorba-mi nu vrei s-o-nțelegi,
Mă iartă și uitării-o lasă...
Un dor de neam n-ai cum să legi!
Române drag, să vii acasă!
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre revoltă, poezii despre țărani, poezii despre visare, poezii despre tradiții, poezii despre sărbători sau poezii despre păduri

Casa sufletului
În casa sufletului tău,
Fă curat, dacă e cazul,
Alungă ce-ți face rău,
Și-ți ține umed obrazul.
Lasă să între lumina,
Trage oblonul din geam,
Ca tristețea, bat-o vina,
Să nu mai revină. Neam!
Șterge praful, du gunoiul,
Scormone prin amintiri,
Strânge mizeria, noroiul,
Lăsat de false iubiri.
Pune-ți o lalea în glastră,
Toarnă-ți un pahar de vin,
Nu mai sta așa sihastră,
Timpul trece și-i puțin.
Lasă muzica să-ți cânte,
Pe-acorduri de pian și Bach,
Rana inimii să-ți zvânte,
Și să nu-ți mai urle "Ah! ".
Schimbă yala, e mai bine,
Că altă adresă... n-ai,
Nu mai primi pe oricine,
De vrei liniște să ai.
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre vin, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre schimbare sau poezii despre pian
Condițional
Gândesc.
Ar fi bine să-mi fii
De unde nu mi-e.
Să-mi aduni de unde scad
Și să-mi aprinzi din zbor
Ce sting...
Gândesc.
Aduc.
Ar fi simplu să-ți dau
De unde n-am.
Să-ți cânt de unde n-aud
Și să-ți strâng din suflet
Ce nu poți...
Aduc.
Simt.
Ar fi frumos să vii
De unde nu mergi.
Să poți de unde nu vrei
Și să iubești din mine
Ce nu am.
Simt.
Chem.
Ar fi tu să strigi,
De unde nu vin,
Ar fi eu să strâng de unde nu ești
Și să iau din tine
Ce nu sunt.
Chem.
poezie de Gabriela Chișcari (21 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor sau poezii despre frumusețe

Scrisoare către fiul meu
Afară-i vânt turbat, dar cald e în odaie,
Ard crengile uscate ce-n vara le-am adus,
În astă seară alături îl am pe Niculaie,
A ocolit tot satul, venind din capătul opus.
Ne amintim pe rând de anii ce-au zburat,
De clipele frumoase și zile cu tristeți,
Oftăm la unison, căci multe am îndurat,
Însă ne mângâiem cu gândul la băieți.
Fără de veste parcă mă-nvăluie un dor
De cea care a plecat să fie stea în cer,
Apoi, te strig pe tine, iubitul meu fecior
Aș vrea să te sărut, că poate mâine pier.
Nu văd să scriu băiete, am ochii o povară
Și-l rog pe Niculaie de poate să m-ajute,
Scrisoare să-ți așternă acum, în astă seară,
Că muică-ta mă cheamă în clipele tăcute.
De poți să vii copile până la sfânt Crăciun
Ca taica să-ți mai dea ceva de prin ogradă,
Păstrat-am pentru tine din vinul cel mai bun,
Un coș cu nuci, o curcă și mere din livadă.
O, de ai putea, măi tată, să stai o zi în plus,
La muică-ta s-ajungem, acolo la mormânt,
Mi-a apărut în vis și-n taină ieri mi-a spus
S-aprinzi o lumânare, șoptindu-i un cuvânt.
Mi-e dor de ochii tăi, copilul meu cel drag
Și nu-mi doresc mai mult decât o-mbrățișare,
Eu aș pleca la Domnul de te-aș vede în prag,
Luându-mi zborul lin la casa mea din zare.
Dar de nu poți copile, s-ajungi curând acasă,
Tăicuța te-nțelege, ești ocupat, n-ai vreme,
Am să-ți trimit de toate, să ai masa frumoasă,
Iar pentru mine, nu-ți face mari probleme.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre viitor, poezii despre tăcere sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Ce să-ți aduc iubito de pe mare?
Ce să-ți aduc iubito de pe mare,
Ce să-ți aduc iubita mea de pe ocean?
Ce să-ți aduc iubita mea din depărtare,
Din timpul și din mitul necontemporan?
Ce să-ți aduc iubita mea din Atlantida,
Ce să-ți aduc iubita mea de pe Olimp?
Ce să-ți aduc iubito din legenda
Unui ținut și a unui ev uitat de timp?
Vrei să-ți aduc poemele străvechi despre iubire
Și diamante ferecate-n aur și argint?
Sau amfore grecești scăldate-n nemurire,
Din Sparta din Athena sau Corint?
Poate dorești să îți aduc numai seninul
Și liniștea albastră din nemărginiri?
Ori poate vrei ca să-ți aduc destinul,
Potopul și blestemul unor mari iubiri?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre ocean, poezii despre diamante, poezii despre argint, poezii despre albastru sau poezii despre Olimp
Să-ți fie bine, drag fecior
SĂ-ȚI FIE BINE, DRAG FECIOR
De când pe lume te-am adus
În casa sufletească,
Rugăciuni mi-am dus la Iisus,
Vrând să te ocrotească.
Să primești bine în viață,
Sufletul meu nu-nceta
De-a pune rugă-n speranță,
Pentru fericirea ta.
Nu suportam să-ți văd plânsul
Și lacrimi pe obrăjori,
Că-n mine plângea sufletul
Mai rău ca ploaia din nori.
Cu brațele protectoare
Te sprijineam, să mergi drept.
Să înveți ce e onoare,
Îți sădeam gând înțelept.
Astăzi mă rog la Dumnezeu,
Cu lacrimi și suspine,
Mie să-mi dea necazul tău!
Ție să-ți fie bine!
Când dorul în suflet crește
Și tristețile mă dor,
Te-aș întreba: cum îți este
Fără mine, drag fecior?
*Dedicație fiului meu, MIHAIL-DORU, la Ziua Onomastică și Aniversară
Maria Filipoiu - poet, eseist, exeget, jurnalist UZPR
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură, poezii despre protejare, poezii despre protecție sau poezii despre prezent

Mamă, Dumnezeul meu
Mamă, Dumnezeul meu,
Prima lacrimă de mine
S-a ivit în ochi la tine,
Ți-a părut așa de bine
C-am venit pe lume eu.
În această seară tristă, plouă, plânge Dumnezeu
Sunt așa de singur, Mamă, și ce dor îmi e de tine!
Oare mai trăiești măicuță, să-ți mai fie rău sau bine,
Ca măcar un ochi pe lume să plângă și pentru mine
Când mi-e teamă sau mi-e greu,
Mamă, Dumnezeul meu!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (25 noiembrie 2000)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre seară, poezii despre frică sau poezii despre Dumnezeu

Vis cu mama
Raiul e ascuns în stele și-n privirea ta, copile,
Tu-mi aduci un strop de rouă într-un boț de amintire.
Văd cum alergai prin iarbă, cu tălpițele de-o palmă.
Azi ești ditamai bărbatul și ai trei copile, mamă!
Ești bogat și fericirea îți stă, maică, la picioare.
Ai mașină, casă mare, un fecior precum o floare...
Poate ai uitat, măicuță, de căsuța cu pridvor,
De fântâna nesleită... Mie, maică, mi-este dor,
Să te mai privesc odată și să-ți mângâi tâmpla ninsă.
Flacăra luminii mele e din ce în ce mai stinsă.
Mi s-a prăfuit icoana. Și de-atâta rugăciune,
Te-ai îndepărtat copile și te-ai dus străin în lume.
Am gândit că asta-i calea, că așa vrea Dumnezeu
Și-am rămas ca o străină ca să duc al casei greu.
Dar de dor mă mână pașii, caierul mi-e pe sfârșite
Și-aș vra să te port cu mine în aducerile-aminte.
Cat cu gândul la fereastră să-ți văd pașii pe uliță.
Dar tu ești un om cu stare și ai treburi, măiculiță.
Ai facturi și rate, maică, ai nevastă și copii...
Când ai să te-ntorci acasă, poate eu nu voi mai fi.
Poate că ți-o fi rușine să-ți porți pașii printre duzi...
(Alergați mai toată ziua dezbrăcați, flămânzi, desculți...)
E atâta praf în lume, s-a pus și pe amintire
Și-ai uitat, copile dragă, de a satului iubire.
Flutură în vânt perdeaua, ca o șoaptă, ca un vis...
Lumânarea mea, măicuță, precum viața mi s-a stins.
Din urciorul de pe masă ce cu apă l-am lăsat,
Sorbi o lacrimă, copile! Văd și eu, nu m-ai uitat...
Iei în lama coasei iarba... dorul te-a furat o clipă
Și din valurile morții chipul mamei se ridică.
Alergai să-mi sari în poală. Azi, răpus de-al vieții somn,
Ți-ai dormit, ultima oară, puiul meu, întâiul somn.
Crucea, uite,-i aplecată și umilă precum noi.
Pune iar o lumânare, nu privi înspre-napoi!
Drumul vieții, un' te-o duce, nu uita de satul tău
Și te-ntoarce la căsuța părintească, puiul meu!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumânări, poezii despre stele sau poezii despre soție

Lacrimi de copil
De-aș avea o păturică,
Să mă apere de frig...
Of, și mi-e așa fomică,
Am păpat doar un covrig.
Sunt murdară și tristuță,
Trupușorul mi-e fragil,
Zi de zi, în batistuță,
Adun lacrimi de copil.
Mai primesc câte-o pâinică,
De la oamenii cei mari,
Zic: "Săraca mititică...",
Și se duc... cu pașii rari.
Nimenea nu mă întreabă,
(Trec cu toții, fericiți...),
De ce am lacrimi în barbă?
Sau de am, cumva, părinți?
Mă tot uit așa, cu frică,
În casa altor copii,
Au hăinuțe, căldurică,
Și atâtea jucării...
Hăinuțele mele-s roase,
Piciorușele sunt... sloi,
Perișorul îmi miroase,
Plin de praf și de noroi.
Din norișori, iarăși pică,
Stropii reci, neîncetat,
Dacă-aș fi avut mămică,
Ploaia nu m-ar fi udat...
Și o căsuță din paie,
Era bună, adăpost...
Nu aș mai fi stat în ploaie.
Și din paie să fi fost...
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre jucării sau poezii despre apărare
E mult prea scumpă
E mult prea scumpă viața asta
ca s-o petreci nepăsător;
e mult prea scumpă orice clipă
s-o lași să treacă fără spor.
E mult prea scump Cuvîntul Vieții
să-l poți uita și-un ceas măcar;
e mult prea scumpă rugăciunea
să-i poți nesocoti vreun har.
E mult prea scumpă adunarea
să nu faci totul pentru ea;
e mult prea scumpă-mbrățișarea
să-ți pară vreo iertare grea.
E mult prea scumpă răsplătirea
statorniciei la sfîrșit,
să-ți par-acum prea grea-ncercarea
pe care-o ai de suferit.
E mult prea scumpă mîntuirea
să nu-i dai totul pe pămînt,
și pacea inimii și slava
statornicului legămînt.
E mult prea scumpă veșnicia
s-o dai pe-o umbră și pe-un fum;
E mult prea scump Cristos și Raiul
să nu dai tot să-L ai acum.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai, poezii despre pace, poezii despre inimă, poezii despre creștinism, poezii despre ceas sau poezii despre Iisus Hristos

Rondel sărac
Și plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă,
Ce-mi crește în odaie,
De rouă și de ploaie.
Cu mâinile-amândouă,
Vă dau din rouă vouă;
O stea din două-n două
Se-aprinde în văpaie
Și plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă.
Cu mâinile-amândouă,
Aprind stele-n odaie,
Pe ceasul meu de paie,
Ce-arată ora nouă;
Și plouă, plouă, plouă...
rondel de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre rouă sau poezii despre creștere
Iartă-mă, mamă
Iartă-mă, mamă, de toate,
Ți-am jurat s-ajung departe,
Tu, m-ai ascultat cu drag,
Iată-mă, la tine-n prag!
Iartă-mă, măicuța mea,
Ți-am furat privirea, da!
Și-am sădit-o-n piept s-o poarte
Cu mândrie a mea fată!
Iartă-mă, maică, pe mine!
Mi-ai dat binele din lume,
Și cu dor ființa mea
Răsădea blândețea ta!..
Iartă-mă, maică, de poți,
Ai făcut zile din nopți!
Mulțumesc, că-n jurul tău
E și copilașul meu!
Iartă-mă, măicuță, iară,
Viața nu ți-a fost ușoară,
Însă ai uitat de tine,
Tot gândindu-te la mine!
Iartă-mă, mamă, de toate,
Prevedeai s-ajung departe,
Eu te-am ascultat cu drag,
Iată-mă, la tine-n prag!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre mândrie sau poezii despre mulțumire

Hei, copile!
Hei, copile, ieși afară
din acest trup de adult,
Și fă-mă să-mi fie iară
drag de viață, te rog mult!
Ia-mă de mână și du-mă
înapoi în timp, de poți,
Să fiu iarăși lângă mumă,
să-i mănânc cartofii copți.
Du-mă pe ulița veche
unde locuia mamaie,
Să mă tragă de ureche
că iar făcut-am trăznaie,
Și după, să-mi dai o poamă,
așa, cu gust de pământ,
Ca s-o-nfulec fără teamă,
fără griji, ci doar flămând.
Adu-mi înapoi amicii
să ne mai jucăm, hoinari
Să-i mai văd pe ei, ieri picii,
astăzi... niște oameni mari.
Dă-mi haina roasă de molii,
și mai du-mă într-o... parte,
Pune-mă în banca școlii
să mai simt miros de carte.
Hei, copile, ieși afară
din acest trup de adult,
Și fă-mă să-mi fie iară
drag de viață, te rog mult!
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre vestimentație, poezii despre urechi, poezii despre trecut, poezii despre prietenie sau poezii despre jocuri

Cântec nătâng
Mamă.
Vreau să fiu argint.
Copile, o să-ți fie prea frig.
Mamă.
Vreau să fiu apă.
Copile, o să-ți fie prea frig.
Mamă.
Brodează-mă pe perna ta.
Așa da!
Chiar acum!
poezie de Federico Garcia Lorca
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Privind la măicuța
Privesc măicuță și mă mir,
Ce mâini dibace-ai căpătat,
Atunci, când bunul Dumnezeu,
La naștere, te-a binecuvântat.
Privesc măicuță și mă mir,
Cum tu la fus nici nu privești,
Dar firul tors, pe el se-adună,
Când dusă-n gânduri îl sucești.
Privesc măicuță și mă mir,
Cum ochii tăi privesc în zare,
Și-n gând întreb, fără răspuns:
La ce gândești, la câte oare?
Privesc măicuță și mă mir,
Cât de firav e trupul tău,
Și câtă treabă poți să faci,
Din zori, până-n apus, mereu.
Privesc măicuță și mă mir,
Cum poți desculță să pășești,
Pe bătătură ziua toată,
Și nu te plângi că obosești.
Privesc măicuță și mă mir,
Cât de frumoasă poți să fii,
Așa, trudită ziua toată,
Și nu te plângi, orice ar fi.
Privesc, mă mir, și mă întreb:
De n-ai fi fost așa ursită,
Ce ai fi fost, măicuța mea?
Vreo... cuconiță fandosită?
poezie de Flori Bungete
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre ochi, poezii despre naștere sau poezii despre mâini
Mă iartă, Maică Românie!
Mă iartă, Maică Românie,
Că nu-ți sunt fiul cel mai bun!
Mă iartă, strămoșească glie,
Că nu mai știu să-ți fiu gorun!
Mă iartă, Maică iubitoare,
Virtutea mea-i nemernicia!
N-am dat un picur de sudoare
Și nu mai știu ce-i vrednicia!
Mă iartă, Maica mea cea blândă,
Că te-am vândut pe trei arginți!
Nu ne dă Domnul nici osândă
Scârbit de capuri fără minți!
Mă iartă, Maica mea cea bună,
Mi-e cugetul murdar și greu!
Mă iartă, vatra mea străbună
Că sunt un jalnic fariseu!
Mă iartă, Maica mea frumoasă,
Tu, Dochie cu ochii plânși!
Acasă nu mai e acasă
Iar Domnii nu ne mai sunt unși!
Mă iartă, Maică, de păcate,
De lipsa mea de omenie!
Mă ceartă Prutul de-al meu frate,
Mă iartă, Maică Românie!
poezie de Ion Apostu (30 noiembrie 2014)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stejari, poezii despre minciună, poezii despre ceartă sau poezii despre acasă