Îngăduinţă

Lui Petru-n Rai i-am povestit,
Că n-am curvit şi n-am hulit;
Dar el la mine s-a răstit:
-Bă, tu degeaba ai trăit!

epigramă de Ion Micuţ din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu o să mai scriu

Pentru cine nu mă ştie
Mă numesc Vlăduţ
Fascinat de poezie
De când sunt micuţ.

N-am dorit să ţineţi minte
Date despre mine
Şi ştiţi... jocul de cuvinte
Vine de la sine.

N-am talent, nicio fărâmă
Cu suflet pustiu
Templul meu azi se dărâmă
Şi n-am să mai scriu.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia

Mă-njură - i-am făcut cândva un bine -
Oricât ar vrea, n-am să-i răspumd la fel:
Îl las să se înalte pân'la mine,
Dar n-am să mă cobor până la el!

epigramă de Ion Niculescu-Chic din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea speranţei

Aş citi, dar n-am lumină.
Aş sorbi, dar n-am chenzină.

Aş dansa, dar n-am cu cine.
Aş cânta, dar doar cu tine.

Aş striga, dar n-am durere.
Aş visa, dar n-am himere.

Aş pleca, dar n-am cărare.
Aş muri... n-am lumânare.

poezie de Liviu Reti (2 februarie 2014)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa trece, anii se duc, n-am trăit degeaba, am cont pe Facebook.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu nepotul la muzeu

Să-i fiu un dascăl cu temei,
L-am dus la al iubirii templu;
I-am povestit despre femei,
Dar n-am putut să-i dau... exemplu.

epigramă de Marian Grigore Dobreanu din revista "Lumea epigramei" (ianuarie 2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

După o idee a vecinului - frizer

N-am fost, zilnic, pişicher
Nici de miruri n-am fost uns,
N-am multă cultură, fler,
Dar pe foarte mulţi i-am... "tuns"!

epigramă de Eugen Coţa din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: În orice caz, dânsul mi-a zis că eşti perfectă, ba chiar divină.
Diana: A spus domnul director aşa ceva despre mine?!
Lucian: Nu. De fapt, eu am spus aşa ceva, dar dânsul m-a aprobat.
Diana: Ah, linguşitorule.... Era însă vorba despre ce mi-a spus mie distinsul tău prieten.
Lucian: Te ascult.
Diana: Asta ar fi o mare noutate.
Lucian: Ce ţi-a zis dom' director, mamă?
Diana: Că i-ai fi povestit ce s-a întâmplat în seara aceea, când ne-ai anunţat despre misiune, pe mine şi pe tatăl tău.
Lucian: Da, evident, i-am povestit.
Diana: Şi i-ai spus că încă te mai simţi vinovat, deşi ne-am împăcat.
Lucian: Ah, mamă... Normal că mă simt vinovat. Nu pot uita că am fost un mare dobitoc şi nici nu ştiu cum mi-aş putea îndrepta greşeala aceea; nu prea am cum. Am fost atât de neghiob, mai ales faţă de tine... Iar acum vom pleca şi... Ceea ce-am spus rămâne...
Diana: Dragul meu, nu te mai frământa degeaba. Ţi-am spus că n-am fost supărată deloc pe tine atunci, n-am luat seama la câteva cuvinte rostite într-un moment tensionant, deci, n-are rost să te simţi vinovat, să-ţi faci zilele amare din cauza acelui incident. Uită ce-a fost atunci!
Lucian: Dacă ar fi atât de simplu...
Diana: Este!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai distrus viaţa! Eu n-am trăit, n-am trăit! Datorită ţie mi-am distrus, mi-am măcinat cei mai buni ani ai vieţii! Eşti cel mai mare duşman al meu!

Anton Cehov în Unchiul Vanea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul măsoară faptele

Nu pot şti mâine cum va fii
Când plec departe de cei vii,
Peste timp se vede treaba
Dacă n-am trăit degeaba.

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritu-mi e averea!

N-am strâns avere în desagi,
Doar în spirit îmi fac treaba,
Să arat vouă, celor dragi,
Că nu am trăit degeaba!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezvinovăţire

Degeaba ne-aţi tot acuzat,
Că-n fond, noi n-am păcătuit:
Culcatu-m-am cu-acest bărbat
Niciunul însă n-am dormit.

epigramă de Nicolae Petrescu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Astăzi urc pe scara vieţii la furcelul 79
Şi, din sporul frumuseţii, roua roadei v-o dau vouă.
Dincotro m-ar bate gândul, nu mă-ndoaie, nu-mi dă pace,
Totul e luat de vântul ce din spate nu mai tace.
Nu dragostei îi duc dorul, nici urii, ci doar dreptăţii,
Îi mai pot număra sporul pe tărâmul demnităţii.
Încercau cu anasâna unii să-mi pună zăpoare,
Dar aveam protectă mâna pusă din cap în picioare.
Eram unsul, aveam darul, mi-era teamă doar de mine,
Cel de Sus strunise harul ca să fac doar ce-mi convine.
N-am călcat vreodată lege şi n-am ieşit din tipare,
Am dat cuvintelor blege doar cinstire şi valoare.
Am dat pilde strălucite, drum călăuzit spre astre,
Făcând zile fericite cu spor în priviri albastre.
Simt că astfel îmi fac treaba, răsplătit sunt cu onoruri,
Şi, că n-am trăit degeaba, am avut belşug şi sporuri.
La cei 79 ani, suflet tânăr, trup trudit,
Mi-am făcut pe Facebook fani, iar de scris n-am isprăvit.
La vârsta înţelepciunii lasă-mi, Doamne, ceva zile
Să trezesc din mine junii adormiţi: hrisoave-n file.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei iubiri de altă dată (Rondel)

Cândva, noi am trăit periculos,
Făcând exces de-adrenalină,
Tu mă făceai un taur furios
Străpuns cu-o spadă de lumină.

Eram ca un Ferrari maiestuos
Ce se cambrează-n serpentină,
Cândva, noi am trăit periculos
Făcând exces de-adrenalină;

Azi, te salut pe stradă serios
Şi, crede-mă, n-am nicio vină
Când mă străbate-un gând insidios
Legat de rochia ta cea fină -

De mult n-am mai trăit periculos...!

rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am cerut vieţii nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Şi tot ce n-am avut, mi-a furat.

aforism celebru de Tudor Muşatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am

Să mă fac groggy din spumele lactice
Preconizând că nu m-aşteapt-o ciorbă
Şi un reproş, pe unde-am stat de vorbă?
Pe zeii ce mă înconjoară, n-am de ce...

E scris, eu nu mă mai întorc din drum
Din labirintic circuit spre Aurore,
Degeaba iar mă ispitiţi cu Singapore
Şi se trezeşte şpriţul. Vai, n-am cum!...

Cu şeile pe îngerii de curse te-aşteptam
Să nu pierzi derby-ul inter galaxii
De-un secol tot eziţi şi nu mai vii...
Mai crezi că m-ai iubit atuncea? Neam!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Theodor Pîcă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De multă vreme n-am mai trăit cu mine însămi. Efectul e ciudat.

Francoise Sagan în Toxic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bilanţ

Mă urcai pe scara vieţii, la furcelul şapte-şapte
Şi, din pomul dimineţii, culesei doar gânduri coapte.
Vântul dincotro m-ar bate nu mă-ndoaie, nu mă-ntoarce,
Totul e trimis în spate, de-acolo n-are ce-mi face.
Nu de dragoste duc lipsă, nici de ură sau dreptate,
Iar în stare de eclipsă îmi văd rosturi răsturnate.
Încercau cu anasâna unii să-mi pună zăpoare,
Dar aveam protectă mâna din cap până la picioare.
Eram unsul, aveam darul, mi-era teamă doar de mine,
Cel de Sus strunise harul ca să fac doar ce-mi convine.
N-am călcat vreodată lege şi n-am ieşit din tipare,
Am dat cuvintelor blege doar cinstire şi valoare.
Am dat pilde strălucite, drum călăuzit spre astre,
Făcând zile fericite cu spor în priviri albastre.
Simt că astfel îmi fac treaba, răsplătit sunt cu onoruri,
Şi, că n-am trăit degeaba, am avut belşug şi sporuri.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci ar fi fost şi este înspăimântător să-nţeleg că, da, peste tot sunt semne care mi se adresează, că ele strigă după descifrare, dar că mintea mea nu e în stare să le lege într-o coerenţă, necum într-un tunel sau într-o evadare. Nu am trăit degeaba, îmi spun în fiecare clipă a vieţii mele, fiindcă n-am ajuns scriitor, fiindcă sunt un biet profesor de română, fiindcă n-am nici familie, nici avere, nici o noimă pe lume, sau fiindcă trăiesc şi am să mor printre ruine, în cel mai trist oraş de pe faţa pământului. Ci pentru că mi s-a pus o întrebare la care n-am aflat răspunsul, pentru că am cerut şi nu mi s-a dat, am bătut şi nu mi s-a deschis, am căutat şi nu am găsit. Iată ratarea care mă înspăimântă.

Mircea Cărtărescu în Solenoid (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfatul meu la despărţire

Pe cărarea vieţii noastre,
Nu mai mergem împreună.
Eu mă ridic printre astre
Să veghez la lumea bună.

La voi, cei care-aţi rămas
Undeva, acolo, pe pământ.
Tot ca voi, şi eu am tras
Pentru idealul sfânt.

N-am reuşit întotdeauna.
Înapoi însă, n-am dat.
Catedra mi-a fost tribuna
De la care am pledat.

Acum este rândul vostru
Să zidiţi, să construiţi.
Faceţi-vă-n viaţă rostul,
De vreţi să fiţi preţuiţi.

Doar aşa lumea va spune
Că nu aţi trăit degeaba.
Ce clădiţi voi, va rămâne.
Nu dărâmă nici tornada.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 1999)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neînţelegere

Şi-a umflat la mine pieptul
Şi mi-a zis răstit, nătângul,
Să îi dau când cere dreptul...
(Fi'nd stângaci i-am dat... cu stângul).

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!