Veritas aeterna

mi-am băgat antivirus pentru acele gînduri
care îl trezesc din somn pe pavel prilucinîi*
se duce vara ca o muiere frumoasă şi caldă
care ţi-a tocat banii
se duce bre se duce pleacă
iar tu te ţii de pantaloni ca de ultima şansă

azi un prost mi-a spus că şi eu îs proastă
cred că era o balanţă care îmi cîntărea răbdarea

cîţiva draci mititei au scuipat pe visul meu
oponenţii le cărau bere şi rîdeau de mintea
vulgului

învîrtesc un breloc aşa cum te-am învîrtit pe tine
prin galaxie printre stele luceferi şi alte poveşti
şi tu ceri acum explicaţia magică

de data asta explicaţia e fizică
de data asta afrodita e fizică şi urîtă

dacă vrei ceva imaterial ca sufletul
aşa încît să-ţi fie rău şi să n-ai vreo scăpare

lasă căştile cu paideia
ţine-mă de mînă şi încearcă să mori
mori şi ascultă-mă

amanta tatălui meu era sclipitoare
şi eu o uram
o uram şi ştiam că voi avea de plătit pentru asta
voi avea de plătit cu aceeaşi monedă

fiindcă în lumea asta şi în oricare alte lumi
doar sexul e o plăcere sigură

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum vreau eu

Tu nu te dezbraci ca să ai acces
În lumea asta plină de fiţe
Tu nu te vinzi pentru succes
Nu-i lua în seamă orice-ar zice
Nu lasă epidemia de silicoane să te-atingă
Nu-i lasă pe cei din jur să te împingă
Nu-ţi dori să devii obiect de cult pentru onanişti
Îndrăzneşte să fii tu, chiar dacă rişti

M-am săturat de impresari cu strategii grozave
Dana dacă vrei succes bagă mişcări suave
Dezbracă-te mai mult că-n muzică imaginea contează
Încearcă să fii sexi
Şi impresionează

De data asta simt că nu mai pot
E foarte simplu vreau să ies din joc
De data asta fac doar cum vreau eu
Şi-aşa va fi, va fi mereu

Tu nu te dezbraci ca să ai acces
În lumea asta plină de fiţe
Tu nu te vinzi pentru succes
Nu-i lua în seamă orice-ar zice
Nu-i lăsa pe-alţii să-ţi spună ce să faci, cum eşti
Ştii mai bine decât oricine ce poţi, ce îţi doreşti
Dar când treci prin viaţă fă-o fără ezitare
Nu uita că lumea-i rea, aparenţe-nşelătoare

M-am săturat s-aud de revenirea muzicală
N-am fost nicăieri am luat o pauză profesională
Şi dacă îmi daţi voie
Concediu de maternitate
Nu-mi las niciodată visele nerealizate

De data asta simt că nu mai pot
E foarte simplu vreau să ies din joc
De data asta fac doar cum vreau eu
Şi-aşa va fi, va fi mereu

E ultima oară
E ultimul dans

De data asta simt că nu mai pot
E foarte simplu vreau să ies din joc
De data asta fac doar cum vreau eu
Şi-aşa va fi mereu

cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta e rugăciunea mea pentru tine

Văi şi munţi senini
Fără alei întunecate sau opriri subite
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine
Chemarea iubirii, cer înstelat
Mereu să crezi, dar nu în minciuni
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

Refren:
Fie ca toate visele tale dulci
Să nu se spulbere
Fie ca orice dorinţă ai avea
Să ţi se împlinească mereu
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

Să sărbătoreşti, să ai prieteni adevăraţi
Să descoperi, să ai o inimă ce vindecă
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

Refren

Braţe primitoare, uşi larg deschise
Toţi cei pe care îi iubeşti, lângă tine
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine
Fie ca toate zilele să-ţi fie numai zâmbet
Iar rugăciunile să-ţi fie repede auzite
Asta e rugăciunea mea
Asta e rugăciunea mea pentru tine

cântec, muzica de Tony Arata, Gary Scruggs, versuri de Reba McEntire
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Aş vrea să-ţi spun că... Totuşi, de fapt, adevăratul motiv pentru care mă aflu aici, acum, este acela că...
Lucian: Păi, care?
Lia: Aş vrea să... Vreau să-mi cer iertare.
Lucian: Poftim?! De la cine?
Lia: Normal, de la tine. Iartă-mă, te rog!
Lucian: Să te iert? Pentru ce?
Lia: Ştii tu... Pentru tot. Pentru tot ce ţi-am spus, în urmă cu şase luni. Îmi pare rău, sincer. Nu ştii cum m-am simţit în tot timpul ăsta; a fost groaznic!
Lucian: Ah, deci asta era...
Lia: Asta-i tot ce poţi să-mi spui?
Lucian: Nu, nu chiar, doar că... Ar fi mai bine să evităm subiectul ăsta.
Lia: Nu-l putem ocoli. Nu ne putem preface că nu s-ar fi întâmplat nimic. Sunt şase luni la mijloc, care ne contrazic.
Lucian: Înţelege-mă, nu vreau să vorbim despre asta; nu vreau nici măcar să mă gândesc sau să-mi amintesc... Ar fi mult mai bine dacă ne-am gândi că într-adevăr nici nu s-a întâmplat nimic.
Lia: Te înţeleg. Nu e ceva plăcut pentru tine. Dar, te rog, încearcă să mă înţelegi şi tu pe mine; am nevoie de iertarea ta, vreau să aud asta de la tine, ca să pot fi liniştită. Altfel, nu mai pot suporta situaţia asta tensionantă! Te rog...
Lucian: Bine, dacă insişti... Pentru liniştea ta, dacă asta te ajută cu ceva, pot spune că te iert; de fapt, te-am iertat de mult, de la bun început, deşi practic, nici n-aş avea motive pentru care să te iert. N-ai greşit deloc atunci, ţi-ai exprimat doar părerea; cred că eu am reacţionat greşit.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt sigură dacă-mi vine să râd sau să plâng. Iată-ne din nou, in acelaşi du-te-vino ca de obicei. Imi dau seama că de data asta e ceva diferit, dar mai ştiu că nu pot avea încredere în mine să judec situaţia asta. Am simţit că s-a schimbat ceva de fiecare dată când el a făcut o promisiune pe care n-a putut s-o respecte.

Ana Todd în Dupa ce am gasit fericirea
Adăugat de Bogdan Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt sigură dacă-mi vine să râd sau să plâng. Iată-ne din nou, in acelaşi du-te-vino ca de obicei. Imi dau seama că de data asta e ceva diferit, dar mai ştiu că nu pot avea încredere în mine să judec situaţia asta. Am simţit că s-a schimbat ceva de fiecare dată când el a făcut o promisiune pe care n-a putut s-o respecte.

Anna Todd în După ce am găsit fericirea
Adăugat de Bogdan Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ascultă-mă, te rog... Noi nu ne aflăm aici pentru a explora munţii, peşterile, sau alte zone necunoscute ale acestei planete. Nu suntem exploratori.
Lia: Nu zău?! Atunci ce suntem? Eu credeam că exact exploratori, doar în asta constă misiunea noastră, nu?! Să explorăm necunoscutul...
Lucian: Nu chiar. Nu în totalitate...
Lia: Ba da. E destul de clar. Suntem aici pentru a descoperi lucruri noi, necunoscute. Asta-i menirea noastră.
Lucian: Bine. Poate ai dreptate în privinţa asta. Dar în cazul acesta, hai să plecăm acum. Vom veni altădată şi vom explora peştera aceasta şi alte zone necunoscute, dacă asta-ţi doreşti, dar nu acum; altădată! Mâine. Ziua. În alte zile. Oricând... Împreună cu ceilalţi, nu doar noi doi, singuri.
Lia: De ce altădată şi nu acum? Dacă tot suntem aici...
Lucian: Lia, n-am mâncat absolut nimic, de azi dimineaţă, nici tu, nici eu...
Lia: Şi... Nu mai poţi rezista puţin? Crezi că o să mori de foame, domnule comandant?
Lucian: Nu, sigur că nu, însă... Sunt şi obosit, după atâta urcuş. Nu mă crezi? Mi-a ajuns pe ziua de azi. Tu n-ai cărat deloc rucsacul ăsta; e destul de greu, să ştii.
Lia: Lasă, o să te odihneşti destul după aceea. Mâine, toată ziua, dacă vrei şi o să-ţi revii.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Salut, blonduţo.
Maria: Salut, Luci.
Lucian: Lasă-mă să te văd... Mi-a fost dor de tine. Frumoasă, ca de obicei...
Maria: Scuză-mă, Luci, îmi pare rău că nu mi-am strâns părul de data asta, mi-am permis luxul de a-l lăsa desfăcut.
Lucian: Ah, serios?! Nu face nimic. Nici nu observasem... Regulamente stupide; cine are nevoie de ele? Nu-i nimeni aici, să ne verifice! Deci, ne putem permite să le încălcăm, nu?
Maria: Păi, dacă ne permite comandantul nostru cel bun şi înţelegător, da; de ce nu?
Lucian: Hmm... Te iert, de data asta. Pentru că mi-ai spus "comandantul", nu din cauza chestiei cu părul desfăcut, sau a regulamentelor stupide, neverificate, pe care, cu permisiunea mea, deja le-am încălcat toţi, de vreo câteva ori.
Maria: Bine, mersi.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Milionarii nu mai au nevoie neapărat de mine. Nici cei fericiţi şi nici cei care au dobândit succesul şi sunt perfect mulţumiţi de viaţa lor. Misiunea mea e să lucrez cu cei cărora le e greu. Asta înseamnă că nici mie nu o să îmi fie uşor. Dar decisiv a fost gândul şi sentimentul că poate, prin munca mea, oamenii vor simţi aceeaşi revelaţie pe care am simţit-o şi eu. Acel sentiment extraordinar că deja ai şi eşti totul, doar că va fi nevoie de ceva timp ca să începi să şi materializezi în lumea fizică comoara ce deja se află în tine. Acesta este cadoul pe care dacă îl pot da oamenilor, vreau să fac asta cât trăiesc. Să ştii că deja totul e în tine, că nu e nevoie să te stresezi şi grăbeşti. Lasă tot trecutul în urmă. Defineşte visurile, obiectivele şi dorinţele. Stabileşte de asemenea clar ce anume nu mai vrei să trăieşti, ce vrei să nu se mai regăsească niciodată în viaţa ta. Şi apoi începe să munceşti. Imaginează-ţi că în această viaţă poţi avea totul. Şi nu la sfârşitul vieţii ci în 5-10 ani de acum. Orice vârstă ai, sigur mai trăieşti 10-20-30-40 de ani. Merită să investeşti 5 ani ca tot restul vieţii să fie dincolo de tot ce îţi poţi imagina? Să îţi dezvolţi personalitatea, să fii, să te simţi şi să ai totul? E asta o miză pentru care merită să rişti totul?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andie: M-am culcat cu un alt băiat acum şase luni! Ştiam că nu era bine când am făcut asta. Tot încerc să-ţi spun asta şi să te fac să înţelegi. De câte ori trebuie să-ţi spun asta?
Pacey: Andie, dacă ai vrut să te culci cu el, dacă doar pentru o secundă ai vrut asta, atunci poate că nu a fost o greşeală.
Andie: A fost...
Pacey: Poate. Poate că a fost doar modul prin care inima ta îţi spunea că eu nu sunt persoana potrivită pentru tine. Pentru că asta îmi spune inima mea acum... că nu eşti persoana potrivită pentru mine.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia şi nevasta

I – EXPLICAŢIA

"Credeai că le ştim pe toate," a spus ea," dar nu-i aşa.
Noi spunem tot ce putem spune, mai multe nu;
Dar nici să te pierzi n-o să te las, fiindcă tu
Încă mă iubeşti. Înfruntându-ne azi soarta,
Noi vom afla-n tristeţe, cât de curând,
Preţul pe care Iubirea va hotărî să îl plătim:
Noaptea e sfârşitul fiecărei zile, cum bine ştim,
Iar tăcerea, sfârşitul fiecărui cânt.

Îmi ceri să vin cu încă o dovadă c-aş avea dreptate,
Dar eu nu pot spune decât ceea ce-nţeleg şi ştiu;
Tu vrei o minciună care să facă zi din noapte,
Însă eu doar adevărul pot mărturisi. Partea proastă:

Dumnezeu nu m-a făcut numai ca să-ţi fiu nevastă.
Iar asta, iată,-o spun!... Deşi, poate, cam târziu!"

II – ANIVERSAREA

"Spune-mi adevărul, oricare-ar fi, oricui i-ar aparţine,
Ai crezut că ştim, dar trebuie să lămureşti acum
Tot ce ţi-a scăpat, eşti chemat să-mi spui ce şi cum,
Tu eşti bărbatul, te-ai căsătorit cu mine.
Merită oare să vezi în seri ca asta, dincolo de mareea
Ceţii, mai multă căsătorie-n visul sărutului de altădată
Decât într-o mie de ani din viaţa care ne-a fost dată?
Pasiunea a închis deja uşa. Mândria păstrează cheia.

Orice am spus sau am lăsat nespus, reclamă.
Ce-am făcut sau n-am făcut, tu spune-mi, chiar dacă doare.
Spune-mi adevărul... Îţi este teamă?
Crezi că Iubirea s-a hrănit cu minciuni întotdeauna,
De vreme ce foamea-n ochii ei îşi are văgăuna?
Îmi ceri să pretind că lumina lunii palide e soare?

poezie de Edwin Arlington Robinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brooke: Aici sunt 82 de scrisori, şi te au pe tine ca destinatar. Le-am scris vara asta. Una pe zi, dar nu le-am trimis niciodată, pentru că mi-a fost teamă. Mi-a fost teamă că mă trezesc din nou cu inima frântă. M-ai rănit foarte tare. Mi-a fost teamă că mă voi simţi vulnerabilă. Mi-a fost frică de tine şi de sentimentele pe care le am pentru tine. Ştiu că asta nu mai contează acum, dar m-am gândit că ar trebui să ştii. Aşa mi-am petrecut vacanţa, dorindu-te... Dar mi-a fost frică să recunosc.

replică din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să ştii să-ţi foloseşti computerul personal cu care te-ai născut şi pe care îl ai la îndemână şi e gratuit pentru tine, astfel încât să câştigi mai mulţi bani, să te dezvolţi mai mult? Trebuie să îţi fie foarte clar că rolul conştientului, a minţii tale raţionale în dezvoltarea vieţii tale financiare nu are foarte mare impact. Cu alte cuvinte, dacă vrei să treci de la şomer la un simplu angajat, da, mintea raţională te ajută deoarece pentru a obţine asta ai nevoie de câteva cunoştinţe de bază (scris, citit etc). Mintea raţională te poate duce de la 0 către o stare de supravieţuire, de mediocritate. Trebuie să ieşim din zona minţii raţionale pentru că pentru a avea o viaţă extraordinară, pentru a fi un om cu adevărat de succes, tu trebuie să fii inovativ. Oamenii care câştigă cel mai mult sunt oamenii care au venit de fiecare dată cu câte o idee nouă.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul tăcerilor comunicante

şomezi şi toată lumea e inutilă
tace din principiu
un fel de grevă generală în care
numărul solicitat nu e alocat
are telefonul închis
sau nu se află în aria de acoperire

ai vrea să îţi zbori asta din cap
ai vrea chiar de mîine să pui
mîna şi să o chemi la interviu
ai vrea să-i spui că e pe ducă
şi că asta-i situaţia dar mai e o şansă
o nenorocire mai veselă sau ceva

e un principiu mortal nu există scăpare
doar pentru cei cîţiva
stupid-prăpădiţi norocoşi

lumea e un sistem silenţios dat dracului
de muncit şi de sexy
care pînă la urmă tot te va vinde
la piaţa de vechituri

vom şoma fiecare nu visaţi altceva
pe toţi îi disponibilizează uzanţele de zi cu zi
viaţa preferă mereu ceva nou
ceva mai al dracului
sau altceva mult mai sexy

iar noi tăcem sau o lălăim aşa
cu foamea de gît
hoţi prăduiţi sau fugiţi
amuţim sau ţipăm ca din gură de moarte

în timp ce sărăcia asta de viaţă se duce
mîndră şi tăcută
naiba ştie unde
dar tot mai departe

poezie de George G. Asztalos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Salut, blonduţo.
Maria: Salut, Luci.
Lucian: Lasă-mă să te văd... Mi-a fost dor de tine. Frumoasă, ca de obicei...
Maria: Scuză-mă, Luci, îmi pare rău că nu mi-am strâns părul de data asta, mi-am permis luxul de a-l lăsa desfăcut.
Lucian: Ah... Nu face nimic. Nici nu observasem. Regulamente stupide; cine are nevoie de ele? Nu-i nimeni aici, să ne verifice! Deci ne putem permite să le încălcăm, nu?
Maria: Păi, dacă ne permite comandantul nostru cel bun şi înţelegător, sigur că da; de ce nu?!
Lucian: Hmm... Te iert, de data asta. Pentru că mi-ai spus "comandantul", nu din cauza chestiei cu părul desfăcut.
Maria: Bine, mersi.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dawson (în scrisoarea lui pentru Gretchen): Dragă Gretchen, mi-a plăcut să vobesc cu tine astăzi în camera ta. Încearcă să nu ai emoţii în legătură cu începerea liceului. Ştiu că o să întâlneşti oameni care să te înţeleagă. E ceva ce nu am apucat să-ţi spun. Este cineva cu adevărat special în viaţa mea la care mă gândesc mereu. Nu seamănă cu nicio fată pe care am întâlnit-o până acum. Este inteligentă şi amuzantă şi frumoasă şi simplul fapt că face parte din viaţa mea mă nelinişteşte şi nu mă lasă să dorm noaptea. Şi când mă gândesc la o persoană căreia aş putea să-i vorbesc despre asta, care va înţelege, singura care îmi vine în minte eşti tu. Şi asta e o problemă pentru că tu eşti cea pentru care nutresc aceste sentimente. Mă gândesc mereu la tine, la orice lucru mărunt pe care îl faci. Abtibildul cu Elvis Costello de pe caietul tău cu spirală, modul în care ţi-a crescut bretonul timp de şase luni până când luni ai reuşit să-l prinzi pe tot în coadă. Astăzi, când mi-ai spus să rămân şi să vorbim după ce a plecat Pacey, mi-a trecut prin cap că e posibil ca şi tu să te gândeşti la mine. Dacă aş încerca să spun asta altcuiva, ar spune că nu va exista niciodată un noi, că vieţile noastre sunt mult prea diferite, că nu vom fi niciodată potriviţi unul pentru celălalt. Dar noi ne înţelegem unul pe altul şi ne pasă şi cred că aşa va fi şi peste ani. Cel mai bun prieten al tău pentru totdeauna, Dawson.

replică din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara asta nu-i a voastră!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care luptă,
Sătui de burta lor suptă,
De foame, sete şi câte...
Of, destine amărâte!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care n-au,
Şansă la viaţă, şi stau,
Prin spitale, aşteptând,
Moartea, însă până când?

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care pleacă,
Şi haină de rob îmbracă,
Căci aici n-au nici o pâine,
Şi-i acră ziua de mâine.

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a pruncilor ce vin,
În urma noastră, şi ţin,
Mândri, steagul tricolor,
Vor viitor în ţara lor!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă...

E a celor care luptă!
E a celor care n-au!
E a celor care pleacă!
E a pruncilor ce vin!

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a trăi

Să mori încet
să te pierzi
pentru a-nţelege,
ceea ce
mintea-ţi zice
dar sufletul nu,
pentru a trăi
pentru a crede
în tot ceea ce nu e
sau poate
doar o nebunie.

Să mori încet
şi să închizi o uşă
care din întâmplare
ţi s-a deschis şi
tot din întâmplare
ţi-a furat inima.

Să mori încet
pentru a crede
la ceea ce era
sau poate nu,
pentru a te putea
renaşte din nou
fără a te nega
în viaţa asta,
disperata viaţă
de iubire
fără de sfârşit,
ca mai apoi să mori..

Să poţi muri încet.

poezie de Cornelia Minda
Adăugat de Cornelia Minda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frodo: Sam, nu pot face asta.
Sam: Ştiu. Nu e bine deloc. De fapt, noi nici nu er fi trebuit să fim aici. Dar totuşi suntem. Domnule Frodo, e ca în marile poveşti. Ca în acelea care chiar s-au păstrat. Acelea care erau înţesate de pericole şi de elemente ale întunericului. Iar câteodată nu-ţi doreai să afli cum se termină. Cum ar fi putut avea un final fericit? Cum s-ar fi putut întoarce lumea la starea sa iniţială când s-au întâmplat atâtea lucruri groaznice? Dar, la urma urmei, întunericul acesta e doar ceva trecător. Până şi întunericul trebuie să ia sfârşit. Va veni o nouă zi. Iar atunci când va răsări soarele, va străluci mai puternic decât până acum. Acelea erau poveştile de care îţi aminteai mereu. Cele care însemnau ceva, chia dacă erai prea mic ca să înţelegi ce anume. Dar mâ gândesc, domnule Frodo, că acum înţeleg. Acum chiar ştiu. Oamenii din acele poveşti aveau multe şanse de a se întoarce, numai că ei nu făceau asta. Dimpotrivă, mergeau mai departe. Pentru că ceva le dădea speranţă.
Frodo: Ce le dădea speranţe, Sam?
Sam: Gândul că mai este o fărâmă de bine în lumea asta, domnule Frodo... şi că merită să lupte pentru asta.

replici din filmul artistic Stăpânul inelelor: Cele două turnuri, scenariu de Fran Walsh, după J.R.R. Tolkien (5 decembrie 2002)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Bravo, Nis! Mi-ai plăcut de data asta.
Nistor: Eu, şefu'?! Dar ce-am făcut?! Ce-am mai greşit...? Ah, dacă e în legătură cu ciocolata aia, recunosc că am făcut încă o gafă, dar nu asta mi-a fost intenţia.
Lucian: Nu, mă, nărodule. Ce înţelegi tu?! Eu vorbeam serios! Chiar mi-a plăcut mult modul în care l-ai pus în încurcătură pe Nick cu întrebările tale, incomode pentru el, legate de trecutul familiei sale. Trebuia să continui. De ce te-ai oprit oare?
Nistor: Păi... Chiar ţi-a plăcut?
Lucian: Sigur, mă! Uite aşa se află lucruri importante!
Nistor: Adevărat?! Atunci tu de ce nu l-ai întrebat nimic, şefu'?
Lucian: Pentru că aşa era mai bine, să nu intervin. Am ascultat însă cu foarte mare atenţie totul. Şi chiar mi-a plăcut. Felicitări! Te-ai descurcat de minune! Meriţi un bonus pentru asta.
Nistor: Şi în ce-ar consta acest bonus, şefule?!
Lucian: Zi-mi tu ce preferi! Orice, Nis!
Nistor: Păi, dacă ar fi vorba despre nişte dulciuri delicioase, adică nişte prăjiturele gustoase, făcute de tine personal, mi-ar face mare plăcere. Aş fi foarte mulţumit.
Lucian: Hmm; eşti atât de uşor de mulţumit! Dar dacă asta-i tot ce-ţi doreşti, se va rezolva, pentru că, de data asta, chiar le meriţi! Şi să nu uit, se pare că blonda nu ţi-a spus. Să vii sâmbătă în navă!
Nistor: Sâmbătă?! De ce, şefu'?
Lucian: Pentru că atunci vom serba aniversarea blondinei.
Nistor: Aniversare?! În cazul ăsta, voi fi primul prezent în navă! După tine, desigur, pentru că tu vei fi deja acolo. Dar vor fi, sper şi prăjiturelele alea, nu-i aşa, şefu'?
Lucian: Da, vor fi, categoric! Din cele mai bune! Şi de care-ţi plac ţie cel mai mult. Mă voi ocupa personal de ele. De data asta, chiar le meriţi, pe bună dreptate, fie chiar şi pe toate!
Nistor: Mersi, şefu'.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mickey (îl găseşte pe Rocky în Biserică, rugându-se pentru Adrian, care este în comă): Salutare, Rock. E ora trei dimineaţa. M-am dus la tine acasă şi mi-au zis că eşti aici. Este ora trei dimineaţa, puştiule. Adrian e o fată bună. Şi ştii că îmi pare rău pentru voi doi. Nu pot face nimic în legătură cu asta. Doar că... vreau să îţi zic ceva... şi e pentru ultima oară... Dar Rock, ai o altă şansă. Este a doua. Nu ştiu... cel mai mare titlu posibil... şi o să schimbi pumni cu cel mai periculos luptător din lume. Şi asta în cazul în care creierul tău nu prea te ajută... Toate astea se întâmplă rapid, iar tu nu eşti pregătit. Nu eşti nici pe departe în formă. Aşa că, pentru numele lui Dumnezeu, de ce nu te ridici să îl baţi serios pe tipul ăsta? Cum ai făcut-o data trecută. A fost minunat. Nu te lăsa aşa. Ca şi cum nu ai fi conştient... ca o stârpitură sau ceva de genul ăsta. Că o să-ţi spargă faţa. Exact. Tipul ăsta nu vrea doar să câştige. Vrea să te bage în pământ, să te umilească, să demonstreze lumii întregi că prima oară nu ai fost altceva decât... o curiozitate. A zis că ai fost un vagabond care a avut noroc. Acum, nu vreau să mă înfurii într-un loc sfânt ca ăsta, dar cred că eşti mult mai mult decât atât, puştiule. Mult mai mult! Dar, aşteaptă un minut, dacă vrei să dai totul naibii, să-l dai naibii, am s-o fac şi eu cu tine. Dacă vrei să stai aici, voi sta şi eu cu tine. Voi sta cu tine. Voi sta şi mă voi ruga. Ce am de pierdut?

replică din filmul artistic Rocky II, scenariu de Sylvester Stallone
Adăugat de Nicoleta Mitrofan
Comentează! | Votează! | Copiază!