Metrou

metrou cimitir al inocenţei mele
tu m-ai învăţat să privesc fix înainte
ca un mecanism eficient şi lugubru
cu ochi de ceramică
să nu întorc capul să nu zâmbesc
să nu respir să nu cred să nu sper
să nu mă amăgesc
între două staţii
îmi rememorez întreaga viaţă
încercând să nu ating din greşeală
vreun trup străin
ghemuit în el însuşi precum un arici
poate că uşile
nu se vor mai deschide niciodată
şi vom dispărea cu toţii
în catacombele oraşului
purtaţi în vintre
de un anaconda feroce
care ne-a minţit
că ne va duce la job

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alte staţii de lumină

Ating lumina, ating stelele şi luna
Ating viaţa şi mă voi adânci în suferinţa unui vultur
Zbor spre alte staţii de lumină
Cu gândul meu mă risipesc şi mor
Mor în fiecare zi şi renasc crezând că m-am născut întâia oară
Greşesc şi visez ca un om în deplinătatea atingerii lui
Am doar un an sau poate doi să sper
Căci ninge şi la noi în suflet cu iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corporatistă

Când te porţi, cu şeful, rău,
Încercând să te impui,
Îl aduce-n locul tău
Pe-un coleg la locul lui.

epigramă de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem ucis

astăzi am adunat de pe caldarâm al nu ştiu câtelea animal strivit sfârtecat însângerat aplatizat risipit sub roţile feroce care se grăbesc să ajungă mai devreme cu zece secunde la destinaţia lor anonimă insignifiantă şi blestemată
ochii lui adică ce mai rămăsese din ochi mă priveau acoperiţi de pâcla albă a morţii aşteptând să îl vindec să îl fac din nou întreg sprinten şi cald cum era înainte
am aşezat trupul adică ce mai rămăsese din trup în pământul la fel de rece ca şi el sub o tufă de lămâiţă unde am mai îngropat atâtea necuvântătoare lăsate în urmă pe şosele de asasinii lor
o pătură de frunze roşiatice îl va încălzi de acum iar mai apoi o plapumă de zăpadă albăstrie
la primăvară oasele mici vor înmuguri după care se vor deschide sub forma unor flori de culoarea fildeşului al căror parfum dumnezeiesc se va înălţa în serile de vară
deasupra străzii pe care a agonizat părăsit şi înfricoşat
deasupra ferestrei de unde călăul lui va privi asfinţitul bându-şi berea
deasupra parcurilor prin care fiinţe bipede se vor plimba agale decretând că viaţa e frumoasă şi trebuie trăită.

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat

Mi-am construit
în viaţă drum
N-a fost uşor
am râs... am plâns
Doar sunt un om

Am învăţat că în viaţă
Nimic
pe tavă nu e pus
Am învăţat
ca să muncesc.
Am învăţat să iert
Dar nu-i de-ajuns

Am învăţat să tac
Când...
n-am gândit destul
Am învăţat să-nvăţ
Ce n-am ştiut demult

Am învăţat
să preţuiesc
Prietenii din jur
Să cred în mine
în eul meu
Am învăţat să sper
Un soare care mâine
Va răsări... la fel!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de taină

în noaptea asta citeşte-mi în palmă
spune-mi că linia vieţii e drumul pe care
mă întorc cu sfială la izvorul din stâncă
unde mâinile părinţilor mă cuprind
mă adăpostesc mă închină
în numele tatălui şi al mamei
şi al fiului şi al fiicei
şi al duhului sfânt amin
în noaptea asta vom veghea împreună
albe năluci în cuiburi de iarbă
aripile noastre foşnesc precum mestecenii
aurora boreală ne-a aşezat pe creştete nimburi
ne vom chema pe nume
ion şi maria tată şi mamă
copil şi copilă
cuminţi aşteptând să se deschidă slăvile
cum proorocii au proorocit
treaptă cu treaptă urcăm scara de cărămidă
din pragul casei până în buza cerului
gutuii din grădină ne luminează drumul
am ajuns la porţile cele mari
mamă si tată luaţi-mă în braţe
înainte de a păşi paşii cei cuveniţi
vi se pare nu plâng

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina stelelor

Ating lumina, ating stelele şi luna
Ating viaţa şi mă voi adânci în suferinţa unui vultur
Zbor spre alte staţii de lumină
Cu gândul meu mă risipesc şi mor
Mor în fiecare zi şi renăsc crezând că m-am născut întâia oară
Greşesc şi visez ca un om în deplinătatea mulţumirii sufleteşti
Am doar un an sau poate doi să sper că ninge
Şi la noi în suflet cu iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce jale, ce of şi ce dor...

Azi am mai murit puţin.
Doar eu, nu şi ideile mele,
Şi sper ca ele, să nu moară vreodată,
Eu da, pentru că, nu se poate altfel.
Am murit pentru o rază,
de iubire, şi de soare de amiază,
ce-au asfinţit mai înainte să răsară.

Şi-am plâns înainte să mor,
Ce jale, ce of şi ce dor!
Dar nu după mine am plâns,
Am plâns după a iubirii rază
Şi cea a soarelui de după amiază,
Ce mai dor, ce mai of, ce mai jale,

Iubirea să moară, mai nainte să răsară,
Să respire, să crească,
Să înmugurească.
Iar soarele, soarele a asfinţit,
Mai înainte ca noi să ne fi iubit,
Deşi, ne-a văzut, ne-a văzut, ne-a zărit...

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un arici pe-un câmp de maci

Între grabă, între treabă
Între urlet, între scrâşnet
Un arici pe-un câmp de maci.

Nebunia zilei latră
Piatră împietrita-n piatră
Un arici pe-un câmp de maci.

Cărţile – Ferestre-n ziduri – Pentru toţi
Un arici pe-un câmp de maci.

Între vise – regăsire
Între taine – amintire
Un arici pe-un câmp de maci.

Printre gânduri, printre rânduri
Printre gene, printre semne
Un arici pe-un câmp de maci.

Între râs şi răsărit
A uita şi amintit
Un arici pe-un câmp de maci.

Între clipă, între frică
Între rugă, între fugă
Un arici pe-un câmp de maci.

poezie de Florin Chilian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Yin şi Yang

Spun şi eu, precum femeia
Pusă veşnic pe arţag:
- Hotărât, resping ideea
Că extremele se-atrag!

epigramă de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie

toamna devenim adevăraţi
din carne oase şi cioburi
între echinocţiu şi solstiţiu
e o blasfemie să minţi
şi un păcat de moarte
să te priveşti în oglindă
am crezut mereu
în dragostea la prima vedere
cu inocenţa sărmanilor orbi
cu disperarea femeii
care plânge precum respiră
mi-au rămas câteva cuvinte
în farfuria străveche de lut
le adun cu degetele ca pe
firmiturile din cozonacul
cu gust de rai al mamei
ultima cuminecătură
înainte de prima zăpadă
ultima reverenţă
înaintea marelui frig

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un ultim refugiu, călătorie între două anotimpuri

răvăşit pe lumină devin răsărit
moment în care alerg
între două anotimpuri
căutându-mă
în istoria fiecărei clipe
e sărbătoare
o umbră aproape netedă
lumecă pe talpa lui Dumnezeu
orizontul pare o zbatere de fluture
întorc capul şi zâmbesc
anotimpului
în care mai cred
dezbrăcându-mă de moarte
în tăcere
sorb din fiecare clipă deşi
fiecare pare la fel
doar sufletul
lasă de înţeles că fiecare zi
e o punte înspre o altă
zi
fără umbre
culori şi lumină

cu siguranţă poate am uitat ceva
să sting lumina
gazul
bileţelul de pe noptieră
florile din borcan şi
fotografia din dulap

e târziu şi aerul tot mai puţin

Doamne!
uitasem să vorbesc despre tine şi despre
călătoriile dintre cele două anotimpuri

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpuri noi

Remarc, uitându-mă în jur,
Ceva ce-am să exprim cu tact:
Acei "băieţi cu ochi de-azur"
Au, azi, lentile de contact.

epigramă de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un rug nesfârşit

eu cred că poate am trăit cândva
pe aici, pe undeva
azi râd şi plâng
de mine, de lume, de toate
o viaţă de câine
la gât am urme
cureaua mă strânge
la cap am pus o cruce
pentru timpul ce trece, se duce
o viaţă între două semne de întrebare
un rug nesfârşit, un trup chinuit
mi-e sufletul rană ce plânge
în faţă un drum sfârşit

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fox Mulder: Scully, nu te pot lăsa să îţi asumi vina. Din cauza fratelui tău, din cauza mamei tale, şi din cauză că nu aş putea trăi cu acest gând. Ca să trăieşti o minciună, trebuie să şi crezi în ea. Precum aceşti oameni care ne amăgesc, care ţi-au dat această boală. Cu toţii credem în ceva, iar eu cred în adevăr.
Dana Scully: Şi atunci de ce ai venit aici, dacă deja erai hotărât?
Fox Mulder: Ştiam că mă vei face să mă răzgândesc în cazul în care aş fi făcut o greşeală.

replici din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Diana Frone, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul de la miezul nopţii

Cum poate un om scăpa de amărăciunea şi de regretele vieţii?
Care-i limita solitarei mele dureri?

Într-un vis mă întorc în ţinutul natal.
Trezit, şterg două lacrimi.
Acum cine va urca-n cele două turnuri?
Rememorez acele peisaje clare ale toamnei.

Evenimentele de demult şi-au pierdut înţelesul,
Ele se evaporă ca într-un vis.

poezie de Li Yu, 937- 978, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce unii oameni câteodată sunt supăraţi pe mine

ei îmi cer să rememorez
dar ei doresc să rememorez
amintirile lor
în vreme ce eu mă încăpăţânez să le rememorez pe ale mele

poezie de Lucille Clifton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bahică

Ştiinţa, nu instinctul brut,
Să-ţi fie,-n viaţă, strategia:
Când doi îţi spun că eşti băut,
Testează-ţi alcoolemia!

epigramă de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liceu

Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
Pedanţi profesori
Şi examene grele...
Şi azi mă-nfiori
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!

Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare -
Azi nu mai sunt eu
Şi mintea mă doare...
Nimic nu mai vreu -
Liceu, - cimitir
Cu lungi coridoare...

Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele -
În lume m-ai dat
În vâltorile grele,
Atât de blazat...
Liceu, - cimitir
Al tinereţii mele!

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de adrina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coaching

o viaţă fericită este o viaţă bine organizată
ne învaţă trainerii cu ochii pe ceasuri
timpul înseamnă bani
timpul vindecă totul
deci banii vindecă totul.

deschide fereastra şi spune-mi ce vezi?
câteva inimi care se aruncă în gol
câteva feţe lipite de geamuri
ca nişte stickere de halloween
un halat de casă scuturându-şi sărăcia
peste creştetele trecătorilor.

aşa trăim
aşa vom muri
gospodărindu-ne neputinţa
lustruind nimicuri
drămuindu-ne frica.

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca îndelung mângâiat

Ca îndelung mângâiat este trupul său
Leneş un singur ochi i se desface
Asupra capului adus alături
În întunericul în care zace.

Deschide şi celălalt ochi o rogi
Afară e lumină de multă vreme
Un copil cu plânsul abia oprit
Începe în şoaptă să ne cheme.

Tremură glasul lui de miel
Până la singurul ochi deschis
În capul de gresie al femeii tale
Ca într-un dulce vis.

Deschide şi celălalt ochi o rogi
Mâna ta însăţi încercând să ia
O pojghiţă de piatră ca o pleoapă
De pe un loc prin care ar putea vedea.

poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!