Coşmarul vieţii

trăiesc ca un copac cu viermi sub scoarţă
rod nestingheriţi din nervurile mele
îmi vine cu cerul să mă iau la harţă
curând o să m-acopere o pulbere de stele.

curând n-am să mai văd magia luminii
nici farmecul culorilor formând un curcubeu
voi rătăci ca duh şi-o să mă latre câinii
până voi găşi un drum spre Dumnezeu.

voi fi un suflet pe clopotul din turlă
sperând să-l fac să cânte la liturghie
voi pleca de-aici cu trâmbiţă şi surlă
căci mi-am croit un drum prin poezie.

ce pot să fac când sufletul meu urlă?
ca lupii la lună în noaptea târzie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înlănţuire de cuvinte

am fremătat din greu ca un copac
şi mi-am întins rădăcinile-n glie
am vărsat şi lacrimi pe versul opac
mi-am tatuat pe cord cântul de ciocârlie.

am învăţat ce-i teama cu viermi sub scoarţă
cu furtuni nebune am luptat din rărunchi
cu norii intriganţi m-am luat la harţă
să lase soarele să-mi pătrundă în trunchi.

codrii îmi sunt fraţi în povestiri de vis
m-am desfrunzit ca ei în fiecare toamnă
muguri de iubire primăveri mi-au prezis
ramuri mi-au înviat nimic nu le condamnă.

vuietul romantic în slove l-am descris
lumea cuvintelor la iubire mă-ndeamnă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă-ai pleca şi nu te-aş mai găsi

Dacă-ai pleca şi nu te-aş mai găsi,
Pe prundul gândului aş rătăci
Până cocoşii zării, prin cântat,
Ridică vălul cerului lăsat.

Cu sufletul în straiul vieţii tern,
Pe pragul casei tale-am să m-aştern
Şi-atât de dragă raza vieţii mele
Aş face-o zbor de aripă spre stele.

Dacă-ai pleca şi nu te-aş mai găsi,
De clipe trupul mi l-aş desfrunzi
Până ce toamna, fără de cruţare,
Va lua din mine pata de culoare.

Când ziua obosită-ar amurgi,
Tot plânsul norilor l-aş răscoli
Şi-atât cât poate lacrima să vadă,
I-aş ţese iernii fulgii de zăpadă.

Dacă-ai pleca şi nu te-aş mai găsi,
Cocon în fir de lună m-aş zidi
Să pot renaşte-n fluture de noapte
Şi-n cruce inima prinzând pe spate,

Aş rătăci, în nopţi lungi şi pustii,
Dacă-ai pleca şi nu te-aş mai găsi.

poezie de Elena Victoria Glodean din Între două tăceri (4 iulie 2008)
Adăugat de Elena Victoria Glodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum greşit

Drum greşit, drum greşit,
Pentru ce te-am mai păşit?

Cu talpa te-am pipăit,
Drum ferit, drum peticit.

Sufletul mi-am dus, pripit,
Pe muchea ta de cuţit,

De-aici pân` la infinit,
Drum topit în colb clocit.

Drum greşit, drum greşit,
Pentru ce te-am mai găsit?

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu chip de copac

ca trunchiul de copac bătut de vânt
trăiesc cu viermi sub scoarţă mă secătuiesc
de toate armoniile, de fermecat avânt
de toate splendorile pe care le iubesc.

când se porneşte furtuna din senin
înfig rădăcinile în pământ mai adânc
sorb din elixirul ploii dulce şi divin
primesc darul ceresc bucuros ca un ţânc.

frunzele mele cântă ca vioara cu har
dimineaţa în zori sunt scăldate de rouă
ajunge câte-o slovă freamătul solar
toamnă mă înveşmântă cu o haină nouă.

cu tâmple-ngălbenite de chin şi amar
ascund în mine păsări din cuiburi cu ouă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub un cer boem

trăiesc stări cristaline din boem izvor
în puritatea lui se oglindeşte cerul
am închis tristeţea şi i-am pus zăvor
ca să nu mai tulbure magia, misterul

elanurile tandre m-apropie de stele
în suflu melancolic mă regăsesc şi eu
am rupt şapte peceţi la gândurile mele
destram tăcerea şi vorbesc cu Dumnezeu.

timpul meu se măsoară cu ample vibraţii
cerească feerie se cerne peste suflet
sufletul meu s-a încărcat cu revelaţii
şi deseori îmi pare că plutesc pe sunet.

bezne şi abisuri dispar în constelaţii
norii se descarcă-n ploaie împunşi de tunet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beatitudine

am încălecat pe o şa de poveste
şi am pornit în lume să o explorez
port cu mine doruri şi un mare crez
că sunt înconjurată de iubiri celeste

în universul meu romantismul primează
un înger curat îmi zboară prin vis
cerne peste mine vraja din Paradis
cerne mângâierea când sufletul oftează

trăiesc beatitudini cu cerul înstelat
în magia cu luceferi găsesc împlinire
sunt binecuvântată cu lumini în privire
când mă-nvăluie un curcubeu catifelat

am crescut în inimă un ocean de iubire
în drumurile mele minuni s-au întâmplat

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incantaţie

las cerul deschis astăzi să mă ningă
mii de steluţe să-mi acopere chipul
un înger alb tâmplele să-mi atingă
trăind la cote maxime cum cere timpul.

următorul pas e un dans prin zăpadă
în urma mea las amprente adânci
dincolo de nori a stelelor pleiadă
cheamă la visare şi părinţi şi prunci.

mi-am croit destinul în vesele culori
patru anotimpuri mi-au fost fraţi
drumurile mele au fost pline de flori
am strâns în albume anii minunaţi.

soare, lună, stele magice splendori
mi-aţi pătruns în suflet să mă luminaţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În curând...

În curând, precum fâneţea coaptă
voi simţi-n timpan ecou de coasă
şi pe-aripa dorului de casă
voi pleca lăsând în urm-o şoaptă.

În curând, din dragoste şi vis
voi zidi o scară către cer,
părăsind ce este efemer
voi urca pe ea spre Paradis.

Neputând să întocmesc demersuri
în curând trec dincolo de porţi...
În curând vă voi iubi pe toţi,
în curând mă descompun în versuri...

poezie de Nicu Gavrilovici din Manifest pentru normalitate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt înaripat

ca un copac trăiesc cu viermi sub scoarţă
în frunziş de gânduri cuiburi au răsărit
cântecul cheamă lumina cu gene de viaţă
veacul acesta este doar pentru iubit.

arbori de cristal au crescut în privire
codri de vise spre cer am înălţat
cu privighetoarea am o potrivire
rapsodia fericirii şi eu am învăţat.

torentul de emoţii răsună în cascadă
preţuiesc viaţa că pe o comoară
steaua din mine nu vreau să decadă
măcinată de griji ca piatră de moară.

anotimpului iubirii îi fac o serenadă
prin fiinţa mea ca un flamingo zboară.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iscusinţă

în drum spre univers mai schimb un macaz
şi adun gânduri vii de pe şina de tren
adun nostalgii fără nici un necaz
simţind că viaţa mea e un catren.

împletesc cu raze sentimente turcoaz
dialoghez cu stele în sublim antren
în drum spre univers mai schimb un macaz
şi adun gânduri vii de pe şina de tren.

artişti m-au învăţat să trăiesc cu haz
toate amăgirile din spaţiul peren
să îmi spăl păcatele în val de topaz
să netezesc cu visul accidental teren.

în drum spre univers mai schimb un macaz
şi adun gânduri vii de pe şina de tren.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantezie de toamnă

noaptea mea se stinge în romantici zori
lumina dragostei mă mângâie pe faţă
la fereastra toamnei mai freamătă flori
crizanteme albe murmură a viaţă.

ştiu să despletesc cu sufletul lumina
raze să se joace în tâmplele cărunte
muza să mă inspire complexa, divina
ea ştie foarte bine însingurări să-nfrunte.

pasiunea pentru slove a crescut la stele
se scurge prin sânge pură frenezie
cerul se reinventează în gândurile mele
viaţa mea este completă cu mândra poezie.

pe tărmul fericirii construiesc castele
căci Dumnezeu m-a înzestrat cu multă fantezie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a urlatul...

Urlă-n surlă, sus în turlă,
urcă trepte
muzicale şi coboară
în ritm, agale
alte trepte, ce-l omoară,
trepte drepte
alunecoase
un pericol pentru oase;
şi-asta trebuie să repete
zi de zi; se repede
să ia surla din perete
prinsă-n cui, îi descui
şi-l las să urce
să se descurce,
ia din nou treaptă cu treaptă
omul care ne deşteaptă,
urlă, nu în surlă
de-astă dată
ci de durere,
că-n urcatul lui abrupt
s-a rupt o treaptă
mai deşteptă,
nu mai aşteaptă
trage o înjurătură
tot ca-n turlă, cu măsură...
Urlă... parcă e lovit de streche
trâmbiţaş de modă veche!

poezie de Gheorghe Gurău (17 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritm şi cadenţă

zile bune zile rele le trăiesc sunt ale mele
nu am timp de supărare nici când inima tresare
flori din stele sunt cusute pe dantelate perdele
farmec nestatornic are lumea soarelui răsare.

clipe defecte clipe perfecte ritmuri de efecte
păsări şi fluturi în zbor lin spre începuturi
pasiuni selecte pe un drum cu mari proiecte
voluptoase săruturi calde calme răsărituri.

sfaturi dragi de mag le-am primit cu drag
romanţa din lună oameni buni adună
toţi anii în şirag trec al inimii prag
tâmple sub cunună cu amintiri răsună.

cerul fericiri împarte le apăr de moarte
ample viziuni de carte transmise departe.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magică euforie

sufletul meu parcă este fântână
izvorăşte din magia freaticei pânze
pe luciul apei se văd sclipiri de lună
în mine se adapă căprioare lehuze.

mintea mi-e deschisă pentru fantezie
lumini stelare cern în mine candori
noaptea ţişncesc febrile stoluri de poezie
se înalţă la cerul fermecat de splendori.

descopăr comori într-o iubire infinită
astăzi mă simt mai bogată ca ieri
îmi recunosc menirea bine definită
vorbesc cu steaua mea şi rup tăceri.

trăiesc o magică euforie nesfârşită
viaţa se modelează cu-a scrisului plăceri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri pe cer

Trimite-mi cerul tău! Al meu e gol
Când nu mai văd lucirea unei stele;
Doar stau la umbra gândurilor mele
Ce dau întruna cerului ocol

Şi caută, tot caută prin hău
O ştire despre urma ta pierdută
Pe-o cale ce-i acum necunoscută,
Sperând să întâlnească gândul tău.

Nu au nici teamă, ele, nici control:
Mai vin, mai pleacă-n cerul fără stele,
Atunci când vor, căci poartă-un dor şi ele
De cerul tău. Al meu, acum, e gol.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La porţile cerului

porţile cerului oricând se deschid
căci iubirea este veşnic anotimp
cu puterea ei mai dărâmă un zid
fluturi de visare să valseze pe câmp

am făcut cu cerul solemn legământ
să îi ofer din suflet un curcubeu
născut din armonia dintre ploi şi cuvânt
legat prin nemurire de Dumnezeu

cinci culori să-mbrace trupul de poem
reflexii de lumină şi pe cerul nopţii
în viaţa după moarte nu am să mă tem
că din slovele mele vor dispărea emoţii

porţile cerului prin cânt se deschid
căci iubirea este anotimp candid

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între agonie şi extaz

mi-am petrecut destinul în agonie şi extaz
mi-au sfredelit carnea ca pe o scoarţă
lacrimi mi-au săpat şanţuri pe obraz
îmi vine cu timpul să mă iau la harţă.

viaţă trăită intens cu rugi şi acatiste
cu lumânări ce-au ars târziu în noapte
am simţit aproape lumile prea triste
cu care -am împărţit gânduri răscoapte.

acum e vară dar parcă se grăbeşte
să aurească bucuriile-n câmpii
vreau să aud şi vântul că-mi vorbeşte
că stelele-mi zâmbesc fără de utopii.

mă răspândesc în lume prin cărţile mele
beată de rouă dulce sorbită din zorele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comoara din suflet

în zbor de pasăre măiastră mă înnod
doar ea mă poate purta printre stele
în oceanul luminii să arunc un năvod
să capturez linişti pentru zile rele.

drumul comorilor presărat cu capcane
e străbătut de îngeri şi sfinţi
ei destramă bezne abisale şicane
şi armonizează liniştea din minţi.

din vise măreţe mi-am făcut comoară
să mă simt bogată ca un zeu
iubiri nepreţuite sublim mă înconjoară
sufletul este organizat ca un muzeu.

mi-am îngropat karma sub piatră de moară
să-mi continui viaţa mergând spre Dumnezeu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de toamnă

Plouă mărunt, dar nu e nici un bai,
Că n-am plecat în zori de zi la vie,
Se spală praful ciorchinilor bălai-
Şi eu mă mai răsfăţ prin poezie!

Şi totusi, ziua e cu spor, si e frumoasă,
Că mi-am făcut prieteni noi vreo zece,
Cu care o să-nchin curând o tămâioasă -
Când o fi toamna sură şi mai rece!

Până atunci ne umplem doar paharul,
Cu vinul poeziei bun şi sfânt,
Pe care ni-l strecoară-n suflet harul-
Ori muza ce ne mangâie-n cuvânt!

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre ultima destinaţie

cu drag pentru Zarra

izvorăsc din mine gânduri precum apele de munte
sparg stâncile mari în şapte în nouă
în fluxul creativ arzător curg broboane pe frunte
sunt doar zvâcnirile minţii scăldate în rouă.

mă asemăn cu izvorul ce se grăbeşte spre mare
mă îndrept şi eu spre cerul cu magia de lumină
clipe de eternitate râvnesc pentru afirmare
căci sunt carte de poeme structurate-n albumină.

mă simt precum izvorul pe culmi de extaz
nu tulbur muntele cu regrete cu păcatele mele
atunci când trec prin neguri fac haz de necaz
ştiind că-n viaţa asta n-am să sfârşesc în ele.

lumini îngereşti azi îmi stau pe obraz
ultima destinaţie va fi printre stele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!