Noapte de iunie

Pe tâmpla mea aşază-ţi mâna,
despre care îmi spui că e rece,
sau mai bine, aşază-ţi inima
pe ochii mei, pe fruntea mea

numai aşa
îmi vei putea răcori
arderea mea de tot.

poezie de Adrian Dumitru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arderea timpului

ţi-am citit poemul
nu pot să cred....
are doar sclipirea
unui meteorit
departe de arderea
profundă, solară
aş putea spune
a doua moarte a brazilor
tu ce crezi despre tine?
.......................................
-eu?
eu sunt lumina de o clipă
care se pierde în întuneric
dar pentru clipa cât am ars
sunt fericită!
în final
totul devine cenuşă
scrisă sau nescrisă
în arderea neiertătoare
a timpului....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da sau nu

Să ai curajul să spui da
În orice clipă de-ai putea.
Să ai curajul să spui nu,
Încerci mereu să fii doar tu.

Să poţi să crezi, să ierţi
Un om dacă te înşelă.
Să te ridici grăbit de jos,
Chiar de te doboară.

Să ştii să râzi tu drăgăstos
De sufletul îţi plange.
Să zici mereu mersi frumos,
Inima te-npinge.

Să mergi cu fruntea sus,
Cu inima ta împăcată
Să şti că bine ai făcut, nespus,
Mereu la lumea toată.

poezie de Camelia Natalia Ignat (iulie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rece

Şi rece in jurul meu
Şi aerul e rece.
Eu plâng de dorul tău,
E rece şi nu-mi trece.

Dar tu îngheţi
Şi-ai sufletul rece.
Inima mea e caldă,
Dar căldura trece.

Şi e gheaţă in jurul meu
Şi e rece mâna ta.
Ingheaţă si mai tare
Atingându-ţi inima.

poezie de Cristina Vâlcu
Adăugat de Cristina Vâlcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum negustorii din Constantinopol

Cum negustorii din Constantinopol
Întind în piaţă diferite mărfuri,
Să ieie ochii la efenzi şi popol,

Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri
De rime splendizi, să le dau de trampe,
Sumut o lume s-astfel ochii lor fur.

Dactilu-i cât, trocheele sunt stambe,
Şi-i diamant peonul, îndrăzneţul.
Dar astăzi, cititori, eu vă vând iambe.

Şi mare n-o să vi se pară preţul:
Nu bani vă cer, ci vremea şi auzul.
Aprinde-ţi pipa şi aşază-ţi jeţul

La gura sobei cum o cere uzul ;
Citeşte cartea ce îţi cade-n mână
Şi vezi de nu-i mărgăritar hurmuzul

Ce-n mână-l ai de-acum o săptămână.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Singurătatea orbului
s-a umplut de cuvinte

lemnul glăsuie în graiul teiului
pasărea
aripa şi-o lasă pe tâmpla lui
în graiul legănării
vântul îi atinge fruntea
şi naşte frunze

numai el, orbul,
ştie
din care anotimp vin toate
pentru că tâmpla lui
a devenit demult
un râu o cărare
o mişcare a viului
prin viu adulmecând
imaginea

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

No-fire escape

nu totul e despre tine/ nu totul e despre arderea interioară
precum arderea pădurilor

realitatea vine în tranşe care îţi ameninţă
starea de bine/ privesc cerul ca pe un balon scăpat de un copil

fără mamă şi tată / balonul e singurul lucru pe care îl mai avea

am ales să tresar la fiecare explozie a tristeţii

// bucuria e o armă letala, atunci e un semn că
s-a mai sfârşit o clipă în care ai fost fericită //

strada se întinde ca acest poem şi tu te grabeşti

în loc să stai în coloana nesfârşită de maşini

în drum spre mare

orizontul se descarcă precum o cupă de escavator
peste o groapă în pământ

ia-mă în braţe si spune-mi că totul va fi bine
dar nu, nu e despre mine / e despre ascultarea vocii care se aude peste tot

şi-ţi spune / scrie despre asta

scrie despre copilul abandonat

adu-i balonul înapoi

mărşăluieşte zi şi noapte ca o insectă în căutarea mâncării
apoi aşteaptă pe cineva să te strivească un pic

apoi nu mai vezi nimic/ eşti pe audio-only.

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea doare...

Tăcerea doare... Nu o lua în seamă!
Cuvântu-i ca un clopot de aramă...
Parcă-l aud foşnind în nefiinţă...
Iar eu mai am o singură dorinţă.

Privirea-i voal de plâns trudind sub stele...
Aşază-ţi plânsu-n podul palmei mele!
Aruncă-mi peste sâni de curcubee
Din nedestăinuitele-alizee!

Şi lasă-mi mal iubirea... -mi aparţine!
În valuri albe să mă-ntorc la tine...
Cu-nsângerarea-apusului sărută
Iubirea mea atâta de tăcută.

Pe stânci virgine biciuieşte-mi dorul!
Vezi ce suntem?! Deşertăciune-i omul!
Plămada stelei care va apune...
Un tainic univers pierut de lume.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idoli ipocriţi

Simbolismul înaintea substanţei este retorica vremurilor noastre.
Mai bine să te simţi bine decât să fii bun; mai bine
să spui lucruri frumoase decât să faci bine celor din jur; mai bine
să spui o minciună nevinovată când să spui adevărul ar fi suficient.
Mai bine te comporţi ca şi cum ai mai fost pe acolo.

Când, de fapt,
eşti la fel de rătăcit ca toţi ceilalţi...
dar cineva trebuie să ducă oile la abator...
şi-ai putea foarte bine fi tu acea persoană.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Niciodată inima
nu mi-a vorbit mai duios
despre ochii tăi,
acel poem albastru
în care se scaldă trăirile mele.

Poate de vină eşti chiar tu, amor
acel dulce izvor
al existenţei mele...

Dar ştiu că mă vei iubi
în ciuda tăcerilor
care îţi mistuie tâmpla,

Eu respirând
poemul
ochilor tăi.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre Iuda

ia-mi sufletul şi şterge cu el fruntea
pe care s-a prelins din ceruri dorul meu de tine
Doamne

poezie de Dumitru Necşanu din Nord (Antologia poeţilor botoşăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verbul meu e târziu

Ţi-aş scrie ceva
despre nevinovăţie şi cunoaştere,
despre remuşcare şi desnădejde,
despre tristeţea mea...

Ţi-aş scrie ceva
despre frivolitate şi melancolie,
despre Platon, Socrate şi Diogene,
despre înduioşare şi poezie,
despre inima mea.

Ţi-aş scrie ceva
despre eleganţa paradoxului,
despre zilele-mi negre şi nopţile-mi albe,
despre Buna Vestire, despre patima mea,
despre iubirile mele sfârşite, roz-albe!

Ţi-aş scrie ceva unduios şi sublim,
despre căderea în cer, despre trupu-ţi şerpiu,
despre poezia ta, Simm,
dar sufletui meu s-a-npotmolit
în cuvântul... târziu!

Ştiu, Simm, ştii bine că ştiu:
verbul meu e târziu,
prea târziu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din suflet

Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roşcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă îşi ascund culoarea sub alte culori

Să scriu despre ochii lor
Albaştri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaştri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu ştiu...
Mă înnebuneşte culoarea ochilor de flori

Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
Despre ziua florilor
Care acum poate îşi servesc cafeaua
Să scriu despre florile care poate au uitat
Că azi au înflorit altfel
Că azi parfumul lor e de nouă ori
Mai primăvăratec, mai ameţitor

Să scriu despre florile rătăcite
Care nu au glastra şi nici grădina lor

Şi ce aş putea scrie?
Nu vreau să le ud cu lacrimi
Vreau să le ud doar cu rouă
Din raze calde
De soare, de lună, de stele senine
Raze de speranţe încolăcite pe structura lor

Şi iată că am scris
Din suflet şi din inima mea bolnavă de dragostea lor

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog liric

Şi-acum mă-ntreb eu: simţirea adâncă
Cum de se naşte pentru un portret?
Căci nu văzusem ochii tăi încă,
Ştiam atâta că eşti poet!

De-aş putea întrupa iubirea
Ce simţesc eu pentru tine,
Timpul şi nemărginirea
Dânsa le-ar cuprinde-n sine…

Să pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta
Încetul la o parte şuviţele le-aş da,
Senină să rămâie, curată ca un crin,
Icoană de iubire la care să mă-nchin.

Dar tu ca un luceafăr departe străluceşti
Abea câte o clipă în cale-mi te iveşti,
Apoi dispari; – şi-n urmă rămâi în gândul meu
Vedenie iubită la care mă-nchin eu.

Şi-n ora cea de pace, de sfântă liniştire,
Fiinţă mult iubită, ce-n lume te-ntâlnesc
Decât oricând atuncea mai mult eu te slăvesc…
La tine se îndreaptă cu drag a mea gândire.

Şi a cerurilor taină adâncă şi divină,
Ce-n mintea-mi mărginită îmi pare c-o cuprind -
Ca s-o-nţeleg mai bine eu ochii mi-i închid -
Şi-atunci văd că de tine e inima mea plină.

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până în măduva oaselor

stăm pe o terasă şi ne vorbim
amândoi într-un colţ
de parcă ar fi doar al nostru
ne ascundem de soare şi cum el nu se dă la o parte
încercăm să facem ceva
îţi mângâi pe sub masă genunchii
şi atunci se întâmplă să mă priveşti într-un anume fel
şi parcă vrei altceva
tot mai mult

şi
cât de greu îţi vine să spui
şi câte scoici ai strânge într-un pumn
dar câtă căldură umană
ai putea să-mi oferi

numai eu

dar vine unul şi spune
şi tu îl crezi
şi crezi că e bine

e vară mulţi merg la mare şi se coc pe nisip
mai ceva decât mititeii
puşi pe grătar
te doare sufletul
îţi arde inima
dar nu din cauza asta

e şi ăsta un punct de vedere
numai că vederea îţi poate juca uneori feste
dar să nu mai vorbim despre asta
mai bine să vorbim despre pietre
sau mai degrabă despre delfini
ei sunt cu mult mai deştepţi decât noi, ei
ştiu într-adevăr să iubească
pe când noi

şi o insectă ar şti ce să facă
dacă ar încerca cineva să o rănească
ar riposta
dar eu nu
căci nu-i aşa
după furtună doar pietrele mai rămân
şi sunt atât de tăcute

poezie de Anghel Geicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O adiere mângâietoare îi răcori fruntea şi vocea sa lăuntrică, îi spuse în surdină: când îţi va intra în sânge că frumosul e binele şi binele e frumosul, când în inima şi în mintea ta se vor contopi şi unul şi altul în binefăcătoarea kalokagathia, atunci vei şti ce ai de făcut... Frumosul îl înalţă pe om şi dacă e să-l orbească pe om ceva, asta trebuie să fie numai acea frumuseţe orbitoare care să aducă în jurul omului întrega lume a frumosului... Viitorul ascunde în el minunile frumosului şi ale beatitudinii, dar făuritorii lor sunt acei ce-şi proiectează în ei imaginaţia, fantezia, ideile îndrăzneţe, cutezanţa şi inventivitatea poetică...

citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se simţea liber de orice apăsare, aşa cum te simţi doar când te afli printre străini, când discuţi cu persoane care îţi sunt inferioare, nu spui nimic despre tine, vorbeşti cu detaşare despre problemele altora, creşti în ochii tăi, dar ai libertatea să şi scazi în ochii tăi.

Franz Kafka în Procesul, Capitolul 8
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Aha... Şi pentru că tot e vorba despre acea misterioasă domnişoară, vrei să-mi spui cine ar putea fi norocoasa?
Lucian: Sincer, prefer să nu spun nimic.
Stela: Preferi să nu... Păi, dacă mă gândesc bine, nici nu-i nevoie să spui, frumosule... Să fie oare colega noastră, domnişoara consilier?!
Lucian: Hmm...
Stela: Bine. Am înţeles. Te poţi retrage. Vin şi eu imediat. Văd că n-avem ce face aici şi chiar mă bucur. Frumosule, ai grijă cu ea! Şi îţi doresc mult succes!
Lucian: Să am grijă? Şi succes? Chiar crezi că ar fi necesar?
Stela: Fiind vorba despre Lia, categoric, da! Fii cu băgare de seamă!
Lucian: Bine, doctore. Mersi. Am înţeles.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre morţi, numai de bine?!

Aşa cum proverbul spune,
"Despre morţi, numai de bine!"
Dar e bine ca să ştii:
Nu şi despre morţii vii...

epigramă de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme şi epigrame (23 septembrie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schija frumuseţii

Despre femeie nu se poate vorbi decât cu mâinile

despre femeie nu se poate cânta decât cu lacrimile

despre femeie nu se poate lupta decât cu ochii

despre femeie nu se poate iubi decât cu inima

despre femeie nu se poate scrie decât cu soarele

despre femeie nu se poate naşte decât cu moartea

despre femeie nu se poate ruga decât cu Dumnezeu

despre frumuseţe numai adevărul

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!