Pe crucea de la căpătâi
În lungul anilor șirag,
Am pus cu viața rămășag,
Că stăruind, mi-oi croi drum
Și-i voi simți al ei parfum.
De ceasul morții eu m-am dat
Să-nving destinul meu ingrat,
Ce la-nceput mi-a fost ursit,
Dar a rămas de neclintit.
De-aceea să te rog aș vrea,
Atât, ca după moartea mea,
Pe crucea de la căpătâi,
Sub fumul sfintelor tămâi,
Să încropești un epitaf
Din viața-mi prefăcută-n praf
Și să-mi tocmești pe la nămiezi,
Ca în Elada, vechi aezi,
Să-mi cânte zilnic ce-am aflat;
Un adevăr ne-nduplecat:
Nimic pe lume nu e drept,
Dar am murit mai înțelept...
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Aștept să-mi scrii
Să-mi scrii, să-mi spui că in grădină
La noi acasă caisele s-au copt
Că seara la fereastră e lumină
Si toate sunt așa cum știu c-au fost
Aștept să-mi spui dacă la crucea veche
In iarbă-s maci sau fire de mohor
Dacă e gardul rupt si prin el vede
Ochiul tăcut al unui trecător
Aștept să-mi scrii dacă a fost aseară
O ploaie in torent nestăvilit
Si dacă tigla a rămas pe casă
Aș vrea să-mi spui că incă n-am murit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe această lume în care nu aveam ce căuta
nu mai vreau decât un colț întunecat
de unde să-mi chem moartea ca pe o binecuvântare
cu o jumătate dintr-o lacrimă amară o să plătesc cucul
să-mi cânte alintat balada impară a cuiburilor străine
cu ce mi-a rămas din toată bucuria florilor de cais
o să răsfăț câmpiile sub care îmi vor crește munți din suflet
așa ca să aibă cărarea neumblată unde căuta vârful
apoi ca și când aș număra invers toate stelele necăzute
o să-mi numesc gândurile iarbă
și le voi cosi dimineața
înainte să-mi cânte toți greierii a dincolo
pe această lume în care nu-mi găsesc locul
o să-mi dau și jumătatea dulce din lacrimă
pe un cântec de privighetoare
cât să-mi crească înapoi tăcerea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când eu...
Când eu nu mai credeam în fericire
Dumnezeu un înger mi-a trimis,
Să-mi dea ce îmi lipsea, să-mi dea iubire,
Destinul nostru așa a fost scris.
Să ne contopim cu amorul nesfârșit
Să umplem cu iubirea Universul,
Căci așa ne-a fost, dragoste, ursit
Numai împreună să ne găsim sensul.
poezie de Răzvan Isac (19 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-oi regăsi sub pomii din livezi,
Muguri de flori, în plete să-mi așezi.
Pe pieptul meu, arzând, ai să visezi,
În cântul ne-ntrecuților aezi...
catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rog timpul să-mi lase răgaz
Atât mi-aș dori ca să zbor,
Cu tine, departe de lume,
Să scriem poeme antume
Și-apoi liniștită să mor.
Strivind desuete cutume,
Aș vrea să mă-mbăt de amor,
În carne, să simt vorba dor,
Ce glasu-a-ncetat s-o sugrume.
Rog timpul să-mi lase răgaz,
S-avem timp destul să iubim.
Povestea s-o scriu c-un plaivaz,
Urmașilor să le-amintim,
Că viața nu are alt haz;
Iubind, vom uita că murim...
sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine o vârstă...
Vine o vârstă la care
mi-e mai ușor să socotesc.
Deja am multe din
datele problemei
și doar câteva necunoscute.
A fost cât pe ce să mă îndragostesc
De cine nu trebuia
(Am aflat asta mai târziu)...
Cât pe ce să traiesc
și nu să supraviețuiesc,-
Cât pe ce să fiu fericită,
dar nu era de mine.
Așa că mi-a rămas numai
singurătatea ridicată la pătrat,
Tristețea ridicată la cub,
Rădăcina pătrată din
cât mi-a mai rămas de trăit,
( oare cât să-mi dea?!)
Mai bine ridicam
dragostea la cub,
Generozitatea la pătrat,
Scădeam nemulțumirea,
Lacrimile și frustrarea
Și adunam zâmbetele,
Dar deja e cam târziu...
Am ajuns la... egal cu:
Povestea vieții mele?!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am născut în Bărăgan
De pe câmpul cu verdeață,
de pe-întinsul Bărăgan,
de mult am plecat în viață.
Viața mi-a fost un roman.
Când am căzut m-am ridicat.
Nu m-am lăsat doborât.
Cât am putut m-am tot luptat.
Privirea n-am coborât.
Ce-am dorit, am împlinit.
Am familie, am casă.
Acuma sunt fericit.
Viața mea este frumoasă.
M-am născut în Bărăgan
și-n Bărăgan am rămas.
Am adunat grâul din lan
și poeziei am dat glas.
Cu ea am pășit în lume
și mi-a fost prieten bun.
Prin ea am avut ce spune
și am devenit tribun.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Am fost extrem de afectat de cele întâmplate și mi-a fost greu să scriu articolul respectiv. Totuși, la cinci săptămâni după ce m-am întors din Nepal, am predat revistei Outside un material care a apărut în numărul din septembrie. După ce am terminat de scris, am încercat să nu mă mai gândesc la Everest și să-mi văd de viața mea, dar mi-a fost imposibil. Când încercam să-mi dau seama ce se întâmplase acolo eram cuprins de sentimente neclare și mă obsedau împrejurările în care muriseră coechipierii mei.
Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Into Thin Air: A Personal Account of the Mount Everest Disaster Paperback" de Jon Krakauer este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Omisiune
În ziua-n care m-am născut
O ursitoare, ce-am avut,
Mi-a fost ursit să am mulți ani.
N-a pomenit nimic de... bani.
epigramă de Corneliu Văleanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Viața e frumoasă!
Am coborât la malul râului
Și m-am așezat lângă edec.
Am încercat să gândesc, dar n-am putut,
Așa c-am sărit cu gândul să mă-înec.
Dar am țâșnit la suprafață și-am țipat!
Apoi, din nou am încercat să-mi vin de hac!
Dacă apa n-ar fi fost atât de rece
Poate că aș fi reușit s-o fac.
Dar era Rece în acea apa! Era rece!
Mai târziu, m-am urcat pe turn
La douăzeci de etaje înălțime.
M-am gândit la copilul meu
Și-am crezut c-o să sar, că s-a zis cu mine.
Am rămas acolo și am țipat!
A fost cât pe-aci, cât pe-aci să-mi vin de hac!
Dacă turnul nar fi fost atât de înalt
Poate că aș fi reușit s-o fac.
Dar eram atât de Sus! Atât de Sus!
Acum, dacă tot sunt aici și în viață,
Presupun că a trăi este firesc.
Aș fi putut muri din dragoste
Dar am fost născut ca să trăiesc,
Așa că-o să-mi mai auzi țipetele,
O să mă mai auzi spunând că-mi vin de hac.
Nu m-aș simți însă bine, draga mea,
Să te știu tristă fiindcă-am reușit s-o fac.
Viața-i frumoasă ca un vin spumos! Viața-i frumoasă!
poezie clasică de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Cartea "The Dream Keeper: And Other Poems Paperback" de Langston Hughes este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.În adevăr
Nu-mi fi părere!
Părerile mor
În tăișul crunt
Al realității...
Ci, dacă-mi ești,
Să-mi fii drum cu piatră,
Cu gropi și cu mers lin.
Să-mi crești și să îmi scazi
Până te văd
În adevăr -
Deplin.
Nu-mi fi ceață!
Ceața se pierde în lumina dură
A soarelui...
Ci, dacă-mi ești,
Să-mi fii ochi de copil,
Cu gene strânse sau calme.
Să-mi vezi vădit și să îmi spui
Până te cred
În adevăr
Senin.
Nu-mi fi fum!
Fumul se stinge în veghea udă
A ploilor.
Ci, dacă-mi ești,
Să-mi fii aer curat, nestins,
Cu nuanțe calde sau reci.
Să te respir adânc și să îmi dai
Până te simt
În adevăr -
De veci!
Nu-mi fi clipă!
Clipele se scurg în mersul perfid
Al orelor.
Ci, dacă-mi ești,
Să-mi fii etern scobit în ore,
Cu zile scurte, lungi, aparte
Să te iubesc greoi și simplu
Până îmi ești
În adevăr -
Jumate.
poezie de Gabriela Chișcari (28 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a fost dat să-mi privesc zilnic moartea.
citat din Krista Nell
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-am venit pe lume?
Eu n-am venit pe lume să mă așez la masă
Și să aștept poeme la mic dejun și cină;
Când m-am născut în vară, era marea frumoasă
Și m-a stropit în glumă cu un pahar de vină.
Și n-a știut că vina o voi purta în sânge,
(M-am rătăcit prin viață, mai singură ca luna;)
Și fiecare toamnă, atâtea ploi îmi plânge,
Că le păstrez în mine, să-mi plângă-ntotdeauna.
Eu am venit pe lume, ca un copil cuminte
Și n-am cerut bomboane, păpuși sau prăjitură;
Doar așteptam iubire și nu știam că minte
Cuvântul ce-n altare pe dumnezei se jură.
Și m-am mutat în mine, cu tot cu poezie
Și am fugit de lume, în lumea mea albastră,
Să-mi port cu mine crucea, destinul să îmi fie
În lacrima icoanei din strana ei sihastră.
Nu știe nimeni încă, nu știu nici eu ce taină
Păstrează-n ea răspunsul, la întrebări de-o viață:
De ce mi-a fost durerea și adăpost și haină,
În fiecare noapte și-n orice dimineață?
Îmi va răspunde versul din ultima secundă,
Când voi pleca în lumea de dincolo de mine,
Un vers bolnav de noapte cu rima muribundă,
Călcând pe-un vis de ceară, pe alte căi străine...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugămintea
L-am rugat pe Dumnezeu
Să-mi dea putere,
Dar El m-a făcut slab
Ca eu să învăț simplitatea și smerenia.
L-am rugat să mă ajute
Să fac fapte mari.
Dar El m-a micșorat
Ca eu să fac fapte bune.
L-am rugat să-mi dea bogăția
Ca eu să fiu fericit,
Dar El m-a făcut sărac
Ca să devin înțelept.
L-am rugat toate lucrurile
Ca să pot gusta viața.
Dar El mi-a dat viața
Ca să pot gusta toate lucrurile.
Nu am primit nimic
Din tot ce-am cerut,
Dar am primit tot
Ce-a fost bun pentru mine.
Împotriva voinței mele
Au fost ascultate rugămințile mele.
Sunt printre oameni
Un om binecuvântat.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Gânduri - In memoriam Cristian Gruițoiu
O adiere suflă-n gânduri blânde
Și m-am plimbat de-a lungul străzii-acum.
Îmi mirosea a primăvară iară,
Mă tot gândeam la noi și vechiul drum.
Eu tot speram să te găsesc acolo.
În gând mai murmur dulcea melodie.
Stăteam și ne uitam pe ceru'-albastru,
Ce stea va fi a noastră-n veșnicie.
Iubirea mi-a rămas nealterată
În ciuda timpului mereu fugar,
Iar colțul străzii-n umbra de-altădată
Se pregătea să ne aștepte iar.
Ne-om întâlni și dincolo de moarte
Să-mi spui ce tu aștepți neîncetat?
Ce ți-ai dori s-auzi despre o lume
În care ai crezut dar ai plecat?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea Lui
La crucea din dealul uitat
Mi-a fost cântărită vecia.
Pe lemn schingiut și scuipat,
Mi-a dat izbăvirea Mesia.
Pe crucea din dealul durerii
S-a frânt omenirea în două.
Țâșnind, sângele ispășirii,
Primit-am eu viața cea nouă.
La crucea din culmea iertării,
A plâns Mielul sfânt și zdrobit.
Și-având inima închinării,
Prin El mântuire-am găsit.
La crucea salvării de moarte
Isus a luat vina mea,
S-o ducă pe cruce s-o poarte
Să-mi dea izbăvirea de ea.
poezie de Cristian Dume din Exerciții de zbor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poți să îmi răspunzi, poete?!
Poți să îmi răspunzi, poete, vreun cuvânt mai ai la tine,
Pentru mine, ce-n iubire sclav am fost și am rămas?!
De iubirea mi-este scrisă-n slova cărții sibiline,
Sub coperți închise-n pripă, strâns legate-n canafas?!
Poți să îmi răspunzi, poete?! Vreun biet vers ai la-ndemână,
Să-ntocmești o odisee, despre-un nesfârșit calvar,
Sau în ceasul de pe urmă mă voi odihni-n țărână,
Fără să mă știe nimeni, simplu mort pe-un inventar?!
Poți să îmi răspunzi, poete?! Poate-ți prisosește-o strofă
Din eternul somn al morții să mă scoți nemuritor,
Să-mi privesc sfârșitu-n față nu ca pe o catastrofă,
Ci ca pe o ploaie-n treacăt, peste Styxul curgător?!
Poți să îmi răspunzi, poete?! Mi-ai făcut o poezie,
Mie-ndrăgostitul veșnic, ce-am bătut la poarta ta,
Ce-am purtat o viață-ntreagă a iubirilor făclie?!
A sosit clipa, poete, scrie, nu mă întrista!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sibilic...
Mai lasă-mă femeie, vreau ca să-mi beau vinul,
Hai lasă-mă să-mi duc până la capăt chinul,
Nu-mi ocărî ființa ce pe pământ o plimb,
Oricum, orice vei face, rațiunea nu mi-o schimb...
Tu știi prea bine Evo, îți prețuiesc natura,
Și-arunc cercul iubirii în jurul tău, de-a dura,
Din lacrimi împletindu-ți șirag de amăgire,
Iar tu ca drept răsplată, îmi dai dezamăgire...
Pedeapsă să mă tângui pentru c-am fost integru,
De-aceea pentru tine, femeie, țin post negru,
Tu ești tabloul morții pe care eu-l ador,
Tu ești tabloul vieții, în care am sa mor!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 iulie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața-mi, scâncet de vioară
Viața-mi, scâncet de vioară,
Vis năpraznic de iubire,
Spaimă-nchisă-n amintire,
Gemetele-i mă-nfioară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Plâns trudit ce-n van se frânge,
Umbra zilei care plânge,
Și-n vâltoare mă coboară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Lanț târât de slabe glezne,
Taina din adânc de bezne,
Crunt nădejdile-mi doboară.
Viața-mi, scâncet de vioară,
Cânt rămas ce mă alină,
Clipa ce-a-nflorit din tină
Și-o speranță-n gând strecoară.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea din tei
Nu știu pe ce pun mâna mai întâi,
Nesiguranța vrea să mă domine,
Zadarnic iau din whisky vitamine,
Dacă nu pun în el niște lămâi.
Cum n-am, în jur, pe nimeni să-mi lumine,
Rămas pe lume fără căpătâi,
Mă-ntorc mereu la dragostea dintâi:
M-am regăsit, ce dor mi-era de mine!
Acum sunt calm și nu mai am probleme,
Iar dacă-mi vine, rar, câte un gând
S-aprind în suflet, poeziei, gustul,
Stați liniștiți, n-aveți de ce vă teme!
Ies în oraș, așa, din când în când
Și-i șterg, pios, lui Eminescu, bustul.
sonet de Grig Dobreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!