Hristos a înviat!

Bat clopotele în cea mai lungă noapte
Şi cerul se uneşte prin rugă cu pământul,
Din lumile astrale coboară blânde şoapte,
Sunt îngeri-soli ce răspândesc cuvântul.
Creştine, simţi tumult către o nouă viaţă
Unde speranţei-i cresc aripi de curcubeu?
Pe nor stă scris un psalm, o tainică povaţă,
Smeriţi să fim în toate şi iubitori mereu.

E noaptea-n care plânsul devine bucurie
Şi răul pierzător se-ascunde-n văgăuni,
Creştine, nu uita, să porţi în mâini, făclie,
Ca sufletul să zboare departe de genuni.
Să n-adormim vrăjiţi de amăgirea dulce,
Ci s-alergăm cu toţii lângă al Său altar,
Acolo e Hristos ce-a îndurat pe cruce
Păşind pe moartea rece şi-ntuncat hotar.

În patru zări se-aude cum clopotele bat
Şi glasuri se înalţă slăvind Mântuitorul,
Răsună-n lumea-ntregă, - Hristos a înviat!
Iisus, ce s-a jertfit pentru-a salva poporul.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide uşa, creştine

Deschide uşa creştine [bis]
Că venim din nou la tine. [bis]
Drumu-i lung şi-am obosit, [bis]
De departe am venit. [bis]

Că la Viflaem am fost,
Unde s-a născut Hristos
Şi-am văzut şi pe-a sa mamă,
Pe care Maria-o cheamă.

Cum umbla din casă-n casă
Ca pe fiul său să nască.
Umbla-n sus şi umbla-n jos
Ca să nască pe Hristos.

Umbla-n jos şi umbla-n sus
Ca să nască pe Isus.
Roată, roată prin cetate,
Case, hanuri, pline toate.

Mai târziu găsi apoi
Un staul frumos de oi
Şi-acolo pe fân jos
S-a născut Domnul Hristos.

Cete de îngeri coboară
Staulul îl înconjoară.
Îngerii cu flori în mână
Împletesc mândră cunună.

Pe cunună-i scris frumos
Astăzi s-a născut Hristos,
Care cu puterea sa
Va împărăţi lumea

Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie,
Tuturor cu bucurie
Şi de mare veselie.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte fără de păcat

Bat clopote a viaţă, Până în largul zării,
În miezul nopţii albe şi fără de păcat,
Suflarea cântă-n cor, minunea învierii,
Pe Domnul nostru, ce moartea a călcat.
E vremea biruinţei cu aripi necuprinse,
Când îngerii coboară, aicea pe pământ,
Purtând în zbor solie şi candele aprinse,
Vestind cu bucurie al Domnului Cuvânt.
Un tainic gând uneşte divin şi omenire
Prin pace nesfârşită şi licăr de speranţă,
Pluteşte-n univers noi raze de iubire,
Iar sufletul e liber şi plin de cutezanţă.
La ceruri se ridică priviri ce n-au durere,
Slăvindu-l ne-ncetat pe Dumnezeu Iisus,
Cel care a pătimit ca omul să mai spere,
Ferindu-l de pieire, de-un iminent apus.
În miezul nopţii albe, cea fără de păcat,
Iisuse Blând, acuma smeriţi îţi mulţumim,
Tu să ne ierţi, Mărite, că singur te-am lăsat
Şi calea Ta-n dreptate mereu o rătăcim.
Să-ngenunchem rostind, "Hristos a înviat!"
Purtând în inimi, slavă şi sfântă năzuinţă,
Ca El să fim de-a pururi, cu sufletul curat,
Iubind, iertând cu-ntreaga noastră fiinţă.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat

Lumina lină cutreieră pământul
Iar liniştea se-aşterne-n sufletul curat,
Pustiu şi gol se vede-acum mormântul,
E miezul nopţii... Hristos a înviat!

Credinţa se aprinde în sfintele făclii,
Un licăr cald ne pâlpâie în bucurie,
Călcând pe moarte, smerite suflete învii
Şi se trezesc cei adormiţi pentru vecie.

Vestea-nvierii s-a dus în zări, departe,
Se mai cunoaşte locul unde-ai stat,
Învingător, cum ai promis, ai fost în moarte:
-Ai biruit!... Ai înviat!... E-adevărat!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înălţarea Sfintei Cruci

Înălţarea Sfintei Cruci

În anotimpuri la răscruci,
Prin Înălţarea Sfintei Cruci,
Cu har cinsteşte soborul,
Pe Iisus Mântuitorul.

Patimile-s amintite
De duhovnic sau părinte,
Cum Hristos a fost chinuit,
Şi între tâlhari răstignit.

În recviemuri cântă sfinţi,
Când slujitori fără arginţi,
Spre cer înalţă cântare
Cu a Crucii Înălţare.

Spre a morţilor cinstire,
Crucile din cimitire
Cu busuioc se-mpodobesc
Şi cu vin proaspăt se stropesc.

Măturisind în Sfânt Botez
Şi-n al Dumnezeirii Crez,
Se înalţă rugăciune
De slavă şi-nchinăciune.

Pe cărarea tinereţii
Pune temelie vieţii,
Când se reunesc destine
În ritualuri creştine.

Spre a vieţii veşnicie,
Revine în tradiţie
Şi minuni înfăptuieşte,
Când credinţa-n om rodeşte.

Sărbători sunt venerate
De la naştere la moarte,
Prin semnul creştinătăţii
Pe Calea Divinităţii.

Iar prin timp ce-n grabă trece,
Crucea-n momânt îl petrece,
Pe om cu sufletul curat,
De viaţă dezrădăcinat.

Cruce pe mormânt veghează
Şi datini perpetuează
La cei ce cred în Dumnezeu
Şi în Treimea Sa mereu.

*14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci
Din vol. "Tradiţii creştine şi ritualuri populare româneşti"
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

E ceasul de-amurg potolit
Când ziua aleargă-n uitare,
Un nor purpuriu cam grăbit
Cuprinde albastrul din zare.
Umbrele serii, tăcute miraje,
Dansează pe ritmuri astrale,
Doi şoimi se întrec în picaje
Şi-o mierlă se-aude în vale.
Suptil o frunză-mi şopteşte
Să nu fiu cu paşii-n alertă,
Un adagio la viaţă-i prieşte,
De nu vreau o soartă incertă.
Din raze târzii şi norii de foc
Încep să înalţ prin rugă, altar,
Apoi cu tărie lumina invoc,
Aştept doar un semn la hotar.
Din ceruri, odăjdii coboară
Şi-mbracă un gând nesupus,
Cu îngerii, sufletul zboară
Departe de zbucium şi-apus.

poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dinspre planeta cea albastră, proslăvit şi înviat
Isus străbate galaxii şi universul înstelat
Trecând cu-alai de îngeri prin armonia siderală
Ce de El a fost creată cu puterea Lui plenară
Triumfător intră acum, pe porţi largi de Orion;
Ca Mare Împărat al slavei şi-al veşniciei Domn.
Din mari şi grele lupte, Isus se-ntoarce neânvins
Şi falnic El ajunge la porţile de Paradis.
Cortegiul îngeresc înalţă laude şi osanale
Slăvindu-L astfel pe Hristos cu bucurie mare
Căci Împăratul lor revine în Casa Cea Cerească
După greii ani de luptă şi viaţă pământească.
În slujba omului şi-a pus întreaga S-a viaţă
S-aducă celor suferinzi alinare şi speranţă
Prin minunate vindecări, prin Cuvântul predicat,
Învierea celor morţi şi trupul Său crucificat.
Astfel calea e deschisă spre Patria Cerească
Oricărui om ce cu credinţă pe ea vrea să păşească.
Ridicaţi-vă voi porţi, să intre Cel glorificat
"Cu moartea Sa moartea călcând", "Hristos a înviat"!

poezie de Sergiu Mănuş
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triumful lui Isus

Dinspre planeta cea albastră, proslăvit şi înviat
Isus străbate galaxii şi universul înstelat
Trecând cu-alai de îngeri prin armonia siderală
Ce de El a fost creată cu puterea Lui plenară
Triumfător intră acum, pe porţi largi de Orion;
Ca Mare Împărat al slavei şi-al veşniciei Domn.
Din mari şi grele lupte, Isus se-ntoarce neânvins
Şi falnic El ajunge la porţile de Paradis.
Cortegiul îngeresc înalţă laude şi osanale
Slăvindu-L astfel pe Hristos cu bucurie mare
Căci Împăratul lor revine în Casa Cea Cerească
După greii ani de luptă şi viaţă pământească.
În slujba omului şi-a pus întreaga Sa viaţă
S-aducă celor suferinzi alinare şi speranţă
Prin minunate vindecări, prin Cuvântul predicat,
Învierea celor morţi şi trupul Său crucificat.
Astfel calea e deschisă spre Patria Cerească
Oricărui om ce cu credinţă pe ea vrea să păşească.
Ridicaţi-vă voi porţi, să intre Cel glorificat
"Cu moartea Sa moartea călcând", " Hristos a înviat"!

poezie de Sergiu Mănuş (18 aprilie 2017)
Adăugat de Sergiu Mănuş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am aripi

Îmi cresc aripi către o nouă viaţă,
către un somn lin fără de uitare
către acele vise, ce azi le am
aşa cum le-am avut şi ieri
şi le mai am şi mâine...
Îmi cresc aripi, aici
lângă lăstarii timpului meu
şi vreau să zbor...,
dar voi zbura acolo unde
numai lăstarii timpului o vor şti
Îmi cresc aripi,
către o ţintă bine definită
şi chiar dacă îmi va fi greu
voi învinge..., doar
am lăstarii timpului meu
ce acum abia au răsărit.
Am aripi şi sunt abia
la începutul zborului meu
către... TOT
Am aripi!

poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecouri de durere şi înviere (sonet)

ECOURI DE DURERE ŞI ÎNVIERE
(sonet Pascal)

Se înalţă ecouri de durere,
De pe Golgota şi Crucea lui Iisus,
Din vremuri când la chinuri era supus
Fiul Domnului redus la tăcere.

Se-aude Maica, de îngeri mai presus,
Cum îndurare la Dumnezeu cere
Pentru Hristos, prin viaţă în trecere,
Cu Tatăl să stea din ultimul apus.

De regii pământeni fiind judecat,
Să se împlinească proorocie,
A fost condamnat Cel fără de păcat.

Pe Cruce a îndurat blasfemie
Şi luând păcatele lumii, a murit,
Dar a înviat, ca în profeţie.

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Sonete Pascale (24 aprilie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat

Hristos a înviat şi pe noi ne-a luminat
De păcate grele ne-a iertat.
Sângele lui pe cruce pentru noi l-a vărsat.
Când la cer s-a înălţat el poruncă ne-a lăsat,
Să nu ne duşmănim, ca fraţii
Între noi să trăim şi pe tatăl lui să-l iubim.
Aşa fiul lui Dumnezeu ne-a învăţat.
Hristos, Hristos a înviat!

poezie de Vladimir Potlog (1 mai 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Mântuitorul

Iisus pe sine s-a jertfit
Spre-ai fi poporul mântuit...
Slăvite Fiu!
Venind a fost crucificat,
Şi a murit şi a-nviat,
Iisus e viu!

Vândut pe treizeci de arginţi...
De oameni simpli şi cuminţi
El fost-a plâns.
Şi salcia în jalea sa,
Ramuri sfielnic îşi pleca
Pentru Iisus.

Dar cei ce crunt l-au osândit
La moarte, nu, oh, n-au voit
Cununa Sa
De mărăcini ce-l înţepau,
Când din ochi lacrimi îi picau
La schimb s-o dea.

Oh, Miel, oh, Sfânt şi Împărat,
Laa moarte mulţi mişei te-au dat
Tu i-ai iertat,
Eşti veşnic Blând şi Iertător,
Înlăcrimat Mântuitor
Şi supărat.

Dar an de an te-ntorci mereu
Iertând acelui care-i rău
Şi-i rătăcit,
De-aceea îngenunche iar
În faţa Sfântului Altar,
Câţi te-au iubit.

Iisus, Iisus a înviat,
Lumină-n cer s-a arătat,
Stele-au nuntit.
În lumea fără de hotar,
Păstor cu dragoste şi har
Iar a venit.

Cu mâna ta tămăduieşti,
La orbi lumină dăruieşti
Mângâietor,
De-aceea te-au ales să fii
Păstor în lumea de orgii,
Vindecător.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecie

Pe singuratecele văi,
Strâng negurile clăi pe clăi.
Aici, vecie, să mă ‘ngheţi,
Cu faţa către dimineţi...
Aleargă ochii cât ce pot,
Spre largul ulilor înnot,
Sau cad cu negurile ‘n gol,
Pe apa ta cu vad domol.

Şi toate vin şi toate trec
Şi toate pier, ca ‘ntr'un înnec.

Pe ţărmul ce-a ‘ncuiat în morţi
Tăceri cu lacătul la porţi,
Vin pomii să ‘nflorească iar,
Cu gâtul peste pălimar.
Din ierbi, se uită uneori
Tăcerile, la căpriori,
Le dă, din mână, mugur crud
Şi le desmiardă bolul ud...
Foşnind cu frunza pe potici
Vin clopotele pân' aici,
Vin glasuri, să le tot ascult
Vin de departe, – de demult,
Şi stele vin, cu tot cu zări,
Şi vânturi cu miresme ‘n nări,
Şi toate vin şi toate trec
Şi toate pier, ca ‘ntr'un înnec...
Dar codrul tău, muncit de vânt,
Stă cu picioarele ‘n pământ,
S'adune liniştile lui,
Peste mormântul nimănui...

Dintr'însul – abur, – mă ridic
Şi-ascut urechea spre nimic;
Cu flori ce cresc de capul lor,
Singurătatea mi-o ‘mpresor;
Cu soare mă culeg din stropi;
Cu noapte mă ‘nvelesc prin gropi;
M'aud crescând în trunchi bătrâni;
Mă uit cu stelele ‘n fântâni...

Şi – Doamne, în acest noian,
De zi cu zi, de an cu an,
Pământul tău, mi-i căpătâi,
Frumos, ca ‘n ziua lui dintâi...

poezie celebră de Ştefan Ciubotăraşu din "Însemnări ieşene", Anul III, Vol. IV, Nr. 21, 1 noiembrie 1937, p 481-482
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat clopotele

Bat clopotele-n turlă, bat:
— Creştini, Cristos a înviat!
Şi toate cântă-n limba lor
Pe-al nostru scump Mântuitor...
Bat clopotele, bat şi azi,
Răsună fără de răgaz:
— Cât vrei să stărui în păcat
Tu, suflet frânt, nemângâiat,
Tu, inimă cu greu zăvor,
Tu, ochi aprins, tu, sâlnic dor,
Tu, gând de patimi lănţuit?
Isus pe cruce a murit
Să capeţi aripi, nu să cazi...

Bat clopotele, bat şi azi:
— Trezeşte-te, trezeşte-te,
Prin Domnul înnoieşte-te,
Înalţă-ţi fruntea visului
Spre poarta Paradisului,
Spre-mpărăţia Harului,
Asemenea tâlharului,
Spre-mpărăţia Cerului,
Asemeni temnicerului, —
Înalţă-te, înalţă-te,
Îmbracă-te, încalţă-te,
Şi hai să-ncepem fuga, hai
Spre mult făgăduitul Rai...

Căci clopotele-n turlă bat:
— Cristos din morţi a înviat!

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recviem pentru Hristos (sonet)

RECVIEM PENTRU HRISTOS
(sonet pătimirilor)

Tot mai pustiu este dealul Golgota,
Ce aminteşte de Hristos pe Pământ,
De Harul Său şi sânge în pocal sfânt,
Pentru ucenicii pe care-i iubea.

Răsună ecouri în Sfântul Mormânt,
Până află toată creştinătatea
Că Mântuitorul a învins moartea
Şi a înviat, spre un nou Legământ.

Se-aud cântări din Scripturile Sfinte,
Când heruvimii Îi cântă Prohodul
Lui Mesia dezbrăcat de veşminte.

În ceruri se întruneşte Sinodul
Să dăruiască celor din morminte,
Viaţă veşnică prin Mântuitorul.

30. 04. 2021
Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu din Poeme îndumnezeite (30 aprilie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E viu Hristos

În picuri de lumină
pământul se îmbracă
căci zorii
încep să vină
şi noaptea
stă să treacă

femeile s-au dus
să vadă iar mormântul
îl vor
dar pe Isus
căci numai El
e Domnul

dar piatra
nu e pe mormânt
e dată la o parte
şi-al vieţii Sfânt Cuvânt
nu-i
a înviat

a înviat Isus
mormântul Lui e gol
şi nu mai este Domnul
un trup
de viaţă gol

e viu Isus
a înviat
mergeţi dar
şi spuneţi ucenicilor
căci îl vor vedea în Galileea
bucuraţi-vă
căci El e cheia
vieţii
de pe acest pământ

unul singur
a mărturisit
Eu sunt Învierea şi Viaţa
şi Eu sunt
Adevărul
Isus Hristos Mesia

a-nviat
şi nu mai e-n mormânt
mormântul Lui e gol

o ploaie de lumină
îmbracă tot în jur
căci Domnul
stă să vină
la cel curat
şi pur

aveţi credinţă-n Dumnezeu
şi aveţi credinţă-n Mine
căci voi sunteţi
poporul Său
trăiţi dar viaţa
aşa cum se cuvine

căci picură
lumina dulce
pururea
să fii curat
şi soarele acum străluce
căci Domnul nostru
a-nviat

e viu Hristos
e sărbătoare
îl veţi vedea în Galileea
se-mbracă-n aur
şi Iudeea
că-n veci Isuse viu şi nu mai moare
e viu cu adevărat

o ploaie de lumină
plouă
să ai şi tu inima nouă
şi orişice
fiinţă
ce-l vrea pe Domnul
prin credinţă
Hristos a înviat

poezie de Ioan Daniel Bălan (8 aprilie 2018, Betania Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaj de sărbători creştine

MESAJ DE SĂRBĂTORI CREŞTINE

Prin orice iarnă blândă sau geroasă,
cu magia datinilor creştine,
colindători mergând din casă-n casă,
duc obiceiuri cu urări de bine.

Urează de noroc şi sănătate,
iar gazde bucuroase îi ascultă
şi-i răsplătesc cu bani ori cu bucate,
precum strămoşi din lumea dispărută.

Mergând cu Steaua sau Pluguşorul,
datori morali suntem creştinătăţii,
să îi primim, ca pe Mântuitorul
ce se naşte spre dăinuirea vieţii.

Din suflete revarsă bucurie
în datină cântată la colindat
şi duc tradiţia ca pe-o făclie
prin cântec de Domnul binecuvântat.

În alaiul purtat de colindători,
copiii sunt de îngeri mai aproape
şi în sfinte tradiţii sunt salvatori
cu vis nemuritor ascuns sub pleoape.

Străvechi colinde se-aud prin vremuri noi
cu har de bucurii în celeste daruri,
de parcă timpul ar curge înapoi,
pe Pruncul Iisus purtându-L pe valuri.

De străbunii dragi să ne reamintim,
că tineri au fost, pe când copii eram.
Merinde sărmanilor să împărţim
prin viaţa ce trece ca frunza din ram.

Maria FILIPOIU

poezie de Maria Filipoiu (29 decembrie 2020)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca o mare furtunoasă...

Ca o mare furtunoasă Doamne mi-a fost viaţa
Numai rane mi-a fost trupul, numai lacrimi faţa
Numai singuratici paşii, numai rece locul
Numai în cuptorul crucii mi-a fost dulce focul.
Ţine-mă mereu dulce Dumnezeu
Lângă sânul Tău
Până voi gusta fericire mea
La lumina Ta.

Nu e rod mai sfânt ca rodul arderii-n răbdare
Pentru slava şi izbânda vieţii viitoare
Şi nu-i stare mai cerească în această lume
Decât cu Hristos pe cruce pentru sfântu-I Nume.

Fie cât de furtunoasă şi de grea viaţa
Vrem să trecem drepţi prin toate către cer cu faţa
Fericiţi mărturisindu-L pe Hristos prin cruce
Nu-i alt drum mai drept spre ceruri să ne poată duce.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învierea

Lumina lină cutreieră pământul,
Se-aşterne linişte în sufletul curat,
Pustiu şi gol se vede-acum mormântul,
E miezul nopţii... Hristos a înviat!

Credinţa se aprinde în sfintele făclii,
Un licăr cald ne pâlpâie în bucurie,
În sfânta pace smerite suflete învii
Şi se trezesc cei adormiţi pentru vecie.

Vestea-nvierii s-a dus în zări departe,
Se vede, se cunoaşte locul unde-ai stat,
Învingător ai fost călcând pe moarte:
Ai biruit!... Ai înviat!... E-adevărat!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşte luminat

a Înviat Hristos şi în sufletul meu
pacea luminată o trăiesc intens
izvor de-înţelepciune să ajung şi eu
viaţa în credinţă că să aibă sens.

Hristos este minunea ce deschide Calea
spre viaţa veşnică lângă Tatăl Ceresc
El curma suferinţa tristeţea şi jalea
peste tot întinsul globului pământesc.

nu este fericire mai mare pe lume
decât traiul în iubirea de Dumnezeu
am strâns în lumină sentimente antume
în slava lui Hristos să dăinui mereu.

Hristos a înviat că să ne îndrume
printre hăţişuri pe drumul greu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărat a înviat!

Soarele se ridica zâmbind din locu-i iar
Şi vântul mângâia flori albe răsărite
Din clipa în care Iisus cel plin de har
A înviat din morţi. Iar feţele cernite

Se luminau deodat' cu bucurie mare
Şi-n rugăciuni se cufundau smerite
Mult preamărind pe Domnul fiecare;
Luminile jucau pe feţele umbrite.

Măslinii au uitat de răni şi suferinţă
Iar flori nemaivăzute se legănau în vânt,
Iisus a înviat după făgăduinţă
Şi bucurie mare aduse pe pământ;

Pretutindeni vestea, în grabă, s-a aflat:
"Hristos a înviat!" "Adevărat a înviat!"

sonet de Radu Băeş din Adevărat a înviat! (2004)
Adăugat de Radu Băeş
Comentează! | Votează! | Copiază!