Urşilor polari

Mă tot întrebaţi
Cine sunt,
De unde vin,
Unde mă duc.

Dar voi nu vedeţi?
Priviţi-mă bine!
Coloana infinită,
Brâncuşi a dăltuit-o
Uitându-se la mine.

poezie clasică de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua naţională Constantin Brâncuşi - Coloana

Coloana

Să fi avut ca la Brâncuşi
Coloana dreaptă, cât un munte,
Pe-americani, pe nemţi, pe ruşi
I-am fi pupat noi... doar în frunte.

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urc privirea

pe coloana lui brâncuşi
şi nu mai ştiu până unde
ajung în ceruri
şi nu s-a sfârşit
urc spre infinit
pe coloana preţioasă
ochii obosesc îmbătaţi
de gloria ce leagă
cerul de pământ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coloana lui Brâncuşi

Coloana lui Brâncuşi - un stâlp românesc de susţinere a cerului.

definiţie aforistică de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocile păsărilor din Hiroshima

- "Unde, unde-s?"
- "Cine?"
- "Unde, unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Oamenii..."
- "Nu ştiu. Uite fulgi de cenuşă...
Au burat toţi..."
- "Unde, unde?"
- "Nu ştiu. Să ne facem cuibul."
- "Unde,
unde,
unde,
unde,
unde?..."

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

în timpul regimului trecut, se vorbea de "Coloana Infinitului". În realitate, această capodoperă s-a numit "Coloana pomenirii fără sfârşit". Monumentul de la Târgu Jiu avea pentru Brâncuşi o conotaţie declarat comemorativă: era dedicat soldaţilor gorjeni care s-au jertfit în Războiul de Întregire a Ţării. Brâncuşi a refuzat orice onorariu pentru această lumânare infinită, ca şi pentru celelalte monumente ridicate la Târgu Jiu: Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului.

Calinic Argatu în Pace şi bucurie cu Brâncuşi (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutându-şi perechea

Tânără neliniştită
A bătut la multe uşi,
Dar coloana infinită
Esta brandul lui Brâncuşi.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: La Târgu Jiu au tras cu tractorul de Coloana Infinitului...
Brâncuşi: Zvonuri. Nu cred! N-au cum să o răstoarne! Postamentul Coloanei este întreaga Oltenie...
Mihai: O vor da jos! Vă spun eu! Pentru ei Coloana nu înseamnă nimic! Artă pentru artă. Un moft mic burghez... O vor da la topit...
Brâncuşi: Minţi, domnule avocat! Vrei să amărăşti zilele unui om bătrân... Coloana este nemuritoare...
Mihai: Nu e suficient de înaltă!
Brâncuşi: Gorjul nu va avea niciodată ceva mai înalt!

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi şi bancnota de 500 de lei

Mânat de-a poftelor ispită
Te paşte un păcat infam:
Să schimbi Coloana infinită
Pe zece grame de salam.

epigramă de Constantin Cristian din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La balcic

unde sunt turcii?
unde sunt tătarii?
unde s-au înhumat cafenelele?
unde bat iaurtul bulgarii?
unde e regina maria
debarcaderul, grădina botanică, inima
ferecată-ntr-o amforă?
unde
e tonitza şi acuarelele? dar
cine sunt eu să împung
cu vârful creionului-minaret, ascuţit
de o briză puţin ceţoşată,
clipele
vieţile dumnealor
stelele?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi-mă cu atenţie! Sunt mai mult decât vedeţi.

citat din Aja
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basorelief cu îndrăgostiţi

Iar nu mai suntem noi înşine,
nu mai ştim de unde să începem şi unde
ne sfârşim, în spaţiul dat,
rezemat pe coloana acestor secunde.
Iar ne sunt trupurile basoreliefuri
existând din noi, anume,
numai jumătăţile-n mişcare
cele întoarse spre lume.
Iar se concentrează totul numai în ochi,
numai în sprancene, numai în bărbie,
numai în braţul întins şi atât,
restul încetând să mai fie.
Iar suntem înscrişi într-un cerc,
şi nu mai ştim de unde începem şi unde
ne sfârşim, în spaţiul dat
rezemat pe coloana acestor secunde.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiţional

Gândesc.
Ar fi bine să-mi fii
De unde nu mi-e.
Să-mi aduni de unde scad
Şi să-mi aprinzi din zbor
Ce sting...
Gândesc.
Aduc.
Ar fi simplu să-ţi dau
De unde n-am.
Să-ţi cânt de unde n-aud
Şi să-ţi strâng din suflet
Ce nu poţi...
Aduc.

Simt.
Ar fi frumos să vii
De unde nu mergi.
Să poţi de unde nu vrei
Şi să iubeşti din mine
Ce nu am.
Simt.

Chem.
Ar fi tu să strigi,
De unde nu vin,
Ar fi eu să strâng de unde nu eşti
Şi să iau din tine
Ce nu sunt.
Chem.

poezie de Gabriela Chişcari (21 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare mamei

Unde eşti, Tu, mamă dragă?!
De nu vrei să ne vorbeşti,
Vei pleca-n curând în ceruri,
De-acolo să ne iubeşti.

Mi-ai dat viaţă, mi-ai pus nume,
Ai avut grijă de mine.
Sfaturi bune tu mi-ai dat,
Iar eu ţi-am făcut pe plac.

În tristeţea mea şi-n gând
Te am mamă... Stau şi plâng!
Mamă dragă, unde eşti?
Să spui la nepoţi poveşti...

Amândoi m-aţi condamnat,
Faceţi la nepoţi pe plac.
Nu mai sunt copilul vostru?!
Acum voi mă vedeţi monstru!

Mamă, sunt acum om mare,
Nu mă jucaţi în picioare!
Eu sunt rupt din trupul vostru,
Iar voi mă vedeţi un monstru!

Rana voastră... e şi-a mea
Mă veţi căuta cândva?!
Mamă, chipul tău îl port,
De tristeţea ta... sunt mort.

Vei muri! Eu, voi uita,
Toată bătrâneţea ta.
Dacă mori, mamă, de mâine,
Cine te plânge pe tine?!

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă întrebaţi unde a fost Dumnezeu la Auschwitz, întrebaţi-vă unde a fost omul! Să uiţi, să taci, să fii indiferent la cele din jurul tău, sunt unele din cele mai mari păcate.

citat din Elie Wiesel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo

Undeva departe, unde-i veşnic soare,
Unde vânt nu bate, doar o sfântă boare,
Unde în izvoare curge numai miere,
Unde frunza-i verde şi nicicând nu piere,
Unde blând răsună cântece o mie,
Unde-i voie bună, joc şi poezie,
Unde ochiul vede numai frumuseţe,
Unde dezmierdarea-i plină de tandreţe,
Unde noi miresme nasul ţi-l îmbată,
Unde marea este cu azur pictată,
Unde orice suflet se înnobilează,
Unde simţi cum vesel inima vibrează,
Unde-i fericire şi-un puhoi de bine,
Acolo, iubito, vreau să vii cu mine.

poezie de Octavian Cocoş (8 iunie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natalia (tare, cu intonaţie de bocet): Neică! Unde pleci, neică?... Unde pleci!
Brâncuşi (hotărât): Mă întorc la Craiova! Şi de-acolo la Tîrgul Jiului...
Alex: (tare, cu intonaţie de bocet): Neică! Nu pleca neică!
Brâncuşi: Trebuie să ajung la Hobiţa! Acolo sunt nepoţii mei! Băiatu' Fărsânii îşi face casă de lemn! Are nevoie de dulgher bun... Trebuie să-l ajut... Îmi iau sculele!...

replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când drumurile sunt înflorite, nu întrebaţi unde duc.

citat celebru din Anatole France
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua naţională Constantin Brâncuşi - La Masa Tăcerii

La masa fără halbe-a lui Brâncuşi,
Mahmuri, se aşezară nişte ruşi;
Aveau cu ei din stepa răsăritului
O sete... cât Coloana Infinitului!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

Sculptorul acesta e Brâncuşi
cu dalta lui de fier
a sculptat
o masă albă
mai multe scaune
pentru eroii ce vor veni
să cutremure veacul
să ţină sfat
în miez de ziuă
despre înălţime
despre dragoste.

Rădăcinile lui Brâncuşi vuiesc
În Coloana Infinitului
fără egal
corăbiile toate
au plecat spre larg
iar noi visători
îi aşteptăm
întoarcerea
la mal.

poezie de Nicu Petria din ziarul "Oltul" din Slatina (mai 1971)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde sunt cei care nu mai sunt?

Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufniţa: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!