
Somn
Nu mai apuc să mă culc cu tine
atâta nenorocită veghe
atâta insomnie, patule, vecine,
îmi cântă-n ureche.
Ce cântec?
Greață de piatră borțoasă
de soare cu lumină-n pântec
de gândire țestoasă.
Dar eu țin minte, prin ținere de minte
vremurile împărate
când mugetul taurilor lăsa gravide
muierile din cetate.
poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Nu mai țin
minte nu mai țin minte
dacă trebuia să ne întâlnim
sau trebuia
să ajung la dentist să îmi scoată
un dinte - prin tine -
sau trebuia
să mai țin de o ținere de o ră
dăcină răsucită de minte?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ținere de minte
Bunicile sunt tare îmbufnate,
Că-s, de o bună vreme, neglijate;
Nu înțeleg că, de la... ani-nainte,
Bărbații nu au... ținere de minte...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemat, ah, ochi de piatră
Vai vieții mele, încă de la naștere
ochi de piatră în trup de apă...
Vederea, ca tăria păianjenului
sprijinindu-se pe balele lui geometrice.
Atârnă greu ochiul de piatră
și sfâșie apa.
La ce bun vederea pietrei pentru apă
când trebuie să înghețe apa de frig
când trupul trebuie să-mi fie de gheață
bloc lucios și transparent de gheață,
gheață tare, gheață solidă
ca să nu-mi cadă ochiul de piatră de sub sprânceană
ca să nu-mi alunece prin piept
prin pântec și prin picior
ca să nu-mi ajungă vederea lui de piatră
sub tălpile mele de apă.
Blestemat, ah, ochi de piatră în trup de apă,
trebuie să-ngheț ca să te țin sub sprânceană,
mai friguros decât frigul
trebuie să mă țin
în toiul frigului
ca să văd vederea pietrei cu tine.
Blestemat, ah, ochi de piatră în trup de apă!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vară-am strâns ...
Atâta vară-am strâns în suflet
Și-atâta soare-am în priviri,
Că pot să sorb al tău răsuflet,
Chiar rătăcit prin amintiri.
Atâta vară-am strâns în minte,
Că zece ierni n-ar fi de-ajuns,
S-alunge dorul meu fierbinte,
Nestăvilit, de nepătruns.
Atâta vară-am strâns în palme,
Că pot din vara-mi să îți dau,
Doar zilele ce-adastă calme;
În rest, pe toate eu le iau...
Atâta vară-am strâns în mine
Că mă aștept să prindă glas,
Ori să țâșnească din retine,
În al solstițiului ceas.
poezie de Mihaela Banu (21 iunie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dale Cooper: Cu toatea acestea, a fi împușcat nu e chiar așa de rău pe cât am crezut. Atâta timp cât reușești să elimini frica din minte. Bănuiesc că am putea spune asta despre aproape orice în viață. Nu e atât de rău atâta timp cât reușești să elimini frica din minte.
replică din filmul serial Twin Peaks
Adăugat de Baciu Lavinia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă are ținere de minte nu înseamnă că are și minte.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Îmi trece prin minte atâta muzică și nu uit niciodată nicio notă; este, fără îndoială, unul dintre cele mai mari haruri pe care mi le-a dat Dumnezeu, această facultate de a păstra în memorie toate armoniile ce mi-au trecut prin minte.
citat celebru din Wolfgang Amadeus Mozart
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Restructurarea MAI: răzbunare, nu reformă
De are minte... n-am habar,
Dar are ținere de minte
Și-i bine să-și aducă-aminte
Că i-au zis javră, nu măgar!
epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
A descrie frumusețea omului înseamnă a cânta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. În om este cuprinsă minunea: în gândire, atâta inteligență; în inimă, atâta iubire; în viață, atâta voință.
citat din Agatanghel Guțu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah! Am atâta dragoste încât mi-ar trebui un miliard de ani să vă spun o fărâmă din ea.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus de toamnă
Nu țin minte să mai fi trăit o astfel de toamnă,
Scăldându-mi ochii într-un covor de frunze arămii,
Cu adieri reci de vânt învăluindu-mă, șoptindu-mi,
Ceva ce crengile golașe, aplecate, nu pot să-mi spună.
Nu țin minte, să mai fi trăit un astfel de apus,
Cu soarele-agățat de orizont, plângând,
Cu norii-n zdrențe cenușii împrăștiați, în infinitul cer,
Stăpână noaptea-și întinde aripa-i întunecată.
Nu țin minte să mai fi iubit atâta toamna,
Cu ploile ei reci, și vântul viu, rebel,
Cu păsări disperate, și-n nepăsarea ierbii,
Cu soarele rebel, numit de-acum, dorință.
Nu țin minte să mai fi iubit atâta un apus,
Cu izbăvitoarea-i liniște, și pace,
Cu greaua suferință lăsată jos - povara
Și mirosind țărâna cu sufletul ușor.
poezie de Dan Coblis din Nuanțe de alb
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Latura bună
O minte care minte,-i bună,
Și nu o judec arbitrar,
Atâta timp cât e-o minciună
Cu caracter umanitar.
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de încurajare
Așa cum țăranul se urcă cu tălpile
pe oalele arse
ca să le dovedească
rezistente și de încredere
bune, la vânzare, -
îmi culc inima peste cuvinte
ca să le vădesc de nerupt
și zic:
încurajez femeia să nască,
iarba o încurajez să fie verde,
încurajez soarele să răsară!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu
Atâta să nu uitați:
că el a fost un om viu,
viu,
pipăibil cu mâna.
Atâta să nu uitați
că el a băut cu gura lui, -
că avea piele
îmbrăcată în ștofă.
Atât să nu uitați, -
că ar fi putut să stea
la masă cu noi,
la masa cinei celei de taină.
Atât să uitați! Numai atât, -
că El a trăit,
înaintea noastră...
Numai atât,
în genunchi, vă rog, să uitați!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu
Atâta să nu uitați:
că el a fost un om viu,
viu,
pipăibil cu mâna.
Atâta să nu uitați
că el a băut cu gura lui, -
că avea piele
îmbrăcată în ștofă.
Atât să nu uitați, -
că ar fi putut să stea
la masă cu noi,
la masa cinei celei de taină
Atât să uitați! Numai atât, -
că El a trăit,
înaintea noastră...
Numai atât,
în genunchi vă rog, să uitați!
poezie celebră de Nichita Stănescu din Belgradul în Cinci Prieteni
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!

Memoria este act semnificând șirul unor despărțiri la timp, nimic din ceea ce continuă nu ținem minte!
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea
Minte, minte ce mă minte,
Jurăminte pe morminte,
Minte, minte ce mă minți,
Cu uitare de părinți.
Și mă plimbi prin cea stihie,
Pe cap fără pălărie,
Mereu faci câte-un ocol,
Te dă numele de gol.
Îmi tulburi simțirea toată,
Inima o faci uitată,
De mă duce cal în trap,
Fără căciulă pe cap.
Minte ești trebuincioasă,
Ochiul minții când te-apasă,
Să îmi duci pasul pe loc,
Cu izvor și cu noroc.
Altfel ești o tulburare
Și mereu amăgitoare,
Doar magia din descânt,
Mă coboară pe pământ.
Tu mă judeci că un jude,
Pe drum de duhuri zălude,
Minte, minte, hoață rea,
Ai gonit iubirea mea.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de mândru ea mergea
Atât de mândru ea mergea
și-atât de galeș, singuratic.
Vedere mult prea mult avea
albastru ochi al meu apatic.
Atât de tandru mirosea
când nara mea de bot de câine
mult lungă o adulmeca
și azi și mâine.
Atâta viață amărâtă
stătea în ea mai râsă-plânsă
atâta lapte de cucută
aș fi băut de doruri însă
ea s-a fost dus, ea s-a fost dus
doar de la mine
și doar o vorbă nu i-am spus
în veșnicie.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Graviditate: când ți se face greață de la atâta dragoste.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireșar
Nimeni nu ne crede dacă sărutăm
pasărea din zbor, iarba înverzind.
Noi suntem un fel de martori
ai adolescenței ruginind.
Nimeni nu ne spune: bea, flămândule!
Nimeni nu ne spune: însetatule!
Curge primăvara pe sub fluturi,
visător podeaua curge pe sub tine, patule!
Lasă-te pe somnul meu, tu vis frumos,
cade-mi tu în gura mea uscată
roșie cireașă dintr-un chiparos,
zână inventată!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!