Sufletul

Sufletul nu este decât metafora noastră
Restul timpului fixează lumina foarte încet
Omenirea aparţine spiritualităţii divine
Dumnezeu a creat materia cu spiritul, nu e mort?
Ce nu înţelegem mort e când vedem soarele temporar
El are umbră ca si viaţa ce nu are moarte.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir

Târziu în noaptea neagră,
În curtea bisericii moarte,
Luna moartă lumina
Turnul mort al bisericii.
Prin crengile moarte
Ale copacului mort
Luna moartă
Lumina doi morţi.
În tăcerea moartă
Păreau doi străini morţi
Ce-şi spuneau cuvinte moarte
Şi vântul mort
Lătra ca un câine mort
Către doi străini morţi.
Vântul mort şi frigul mort
Şuierau prin oasele moarte,
prin sângele mort,
prin ochii morţi
Ai străinilor morţi
Din curtea bisericii moarte
Pe care luna moartă
O lumina
Printre crengile copacului
Mort.

poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mortul spânzurat

Acest mort trebuie îngropat într-un mort
îngropat într-un alt mort...
Daţi-i ceva de care să-şi legene datul!
Mi-e foame de sete
de privit
de surd mă aud cum merge în mâini
pe picioare umblatul.
Acest mort
are nevoie de ghete de la un alt mort!
Şi-a dezlegat viaţa
de nod spânzuratul!
Spânzuraţi mortul ăsta de un alt mort
de alt mort dezlegat.
Dezgropaţi-i mortului din el îngropatul
dintr-un mort îngropat.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul despre Gică

Că-i mort de foame şi de sete,
S-a plâns o viaţă-ntreagă Gică
Mort fost-a după o gagică,
Mort, după celelalte fete
Prin moarte face piruete,
La orice pas i se dedică
În viaţa lui, ea se implică
Cum tencuiala pe-un perete
Să fii şi mort, când eşti om viu,
Aceasta-i anormalitate!
Căci stai în casă, nu-n sicriu,
Şi-ţi pierzi din personalitate...
Dar, decedând într-un târziu,
Intrat-a în "legalitate".

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

NE DERANJEAZĂ... (L)

Ne deranjează labilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lăcomia altora, când îi suntem victime; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează laşitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lauda de sine a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lăudăroşenia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lenea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează libertinajul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Ne deranjează libidinozitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează lichelismul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Ne deranjează limbariţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează limbuţia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează oamenii limitaţi, când e vorba de alţii, dar pe niciunul când el e limitat...
Ne deranjează linguşirea, când este adresată altora, dar ne simţim minunat când ne este este adresată nouă...
Ne deranjează lipsa de logică a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Ne deranjează logoreea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţare

In gradina moartă
Am sărit aseară, peste zidul mort -
Pasul meu, încet, se oprea în loc, -
Conştient de soartă, de durere orb,
In gradina moartă
A sosit un mort.

Se uita-n gradina moartă
Luna albă, moartă -
Plumb - corpul meu căzu
Pe banca de piatră.

Se-auzea de-afară
Viaţa proletară -
Numai umbra mea dupa zidul mort,
- Pentru totdeauna, mai plângea in noapte...
In gradina moartă
A sosit un mort.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul s-a oprit!

Cinci degete se împrăştie în mine ca o umbră
Umblu pe ape, soarele din ochii tăi e visător
Cosaşi se duc la apă
Dimineaţa pluteşte ca un puf de păpădii,
Mă aşez lânga tine cu trupul răsărit din soarele dimineţii
Te întreb: Ţi-e cald sau ţi-e frig?
Afară e lună plină.
Cinci degete mă mângâie,
Uneori mă ceartă
Eu le sărut palmele cu gura, descântundu-le de deochi
Atât de încet auzindu-se, lumina din cernitele izvoare
Vântul s-a oprit!
Semnele zăpezilor din mine seamănă cu fulgii de zăpadă Nenăscuţi din căuşul palmei cu cinci degete.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

E Molière aci-n sicriu,
Dar nu ştiu dacă-i mort sau viu...
Să fie mort... Cum a murit,
Fiind bolnav... închipuit?!
De nu e mort, nu spui ca mine
Că-şi joacă rolul... foarte bine?!

hexagramă de Moliere din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindele de mătase

De ce îmi cânţi colinde?
Sunetul lor e de mătase
Catedralele gotice îşi au lumina lor
Uneori ochii noştri sunt prea sensibili sa vada lumina
Sau prea încărcaţi de umbră
Inima e ca un basm trist
Reflecţia luminii e umbră în pietre
Trebuie să mă dezbrac de cămaşă şi să plec
Am văzut în ochii tăi tot... obrajii de copil
Îngeri nesupuşi, somnul, catedrala rămâne închisă, Pentru restul zilelor de sărbători.
Spalăţi mâinile în trandafiri
Argintul ce curăţă apa, aruncă-l
E atâta lumină, încât cuvintele s-au făcut lumină.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina dintre lumi

Plutim uneori- când deschidem o fereastră
Când despicăm cerul cu gândul spre moarte e un pas
Dar liniştea cerească la Dumnezeu ne cheamă
Hai sa fugim
Norocu-i ca şi moartea
Tot umblă şi desface lumina de întuneric
O clipă de lumină ne fie călăuză
Din berze albe stropi albesc în întuneric
Eşti tu, iubita mea.
Ce în viaţa îmi încape cu lumânări şi stele
A mirosind a tei şi albăstrele
Ne prinde întâmplarea descoperind ursita
Ce se întoarce-n lutul vieţii.
Ca un cor de păsări
Seitan regal
Se plimbă între muzici, scăpând-şi valul
Lacrimi pe o pleoapă.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La limitele extreme ale spiritualităţii sale, omul se găseşte din nou gol ca un sălbatic. Când îl găseşte pe Dumnezeu, aşa cum se întâmplă, n-a mai rămas nimic din el, doar un schelet. Trebuie să te afunzi din nou în viaţă să pui ceva carne pe tine. Cuvântul trebuie să devină carne, sufletul e însetat. Pe orice firmitură îmi vor cădea ochii, voi sări şi-o voi devora. Dacă viaţa e lucrul primordial, atunci voi trăi, chiar dacă trebuie să devin canibal. Până acum, am încercat să-mi salvez pielea, am încercat să conserv cele câteva bucăţele de carne ce-mi ascund oasele. S-a terminat cu asta. Am atins ultimul prag de suportabilitate. Sunt cu spatele la zid, n-am unde să mă mai retrag. Din perspectiva istoriei, sunt mort. Dacă mai e ceva dincolo, va trebui să sar înapoi. L-am găsit pe Dumnezeu, dar nu-mi ajunge. Doar spiritul meu e mort. Fizic, sunt viu. Moral, sunt liber. Lumea de care m-am despărţit e o menajerie. Zorii luminează o lume nouă, o junglă lumească în care spiritele slăbănoage cutreieră cu gheare ascuţite. Oi fi eu hienă, dar o hienă slăbănoagă şi flămândă: am plecat la îngrăşat.

Henry Miller în Tropicul Cancerului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis stă mort

Aici stă mort un vis. Să treci uşor
Prin acest loc şi ochii să-i fereşti,
Nu te uita la ce e pieritor,
Dar cere viaţă. Tu să nu jeleşti,
Ci pasul tău să îl mai domoleşti.
Şi arată-te milos şi iubitor
Cu vorbe de speranţă şi de dor.
Un vis stă mort. Şi ştiu toţi cei oneşti:

Când o petală cade din copac,
Deşi e albă cum era şi ieri,
Iar rodnicia sa ne e pe plac,
Splendoarea ei nu mai e nicăieri;
Şi Frumuseţea-şi pleacă fruntea-n jos
Când visul moare încet, neputincios.

poezie de Dorothy Parker, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

CONDAMNĂM... (I3)

Condamnăm injuriile altora; cu ale noastre ne înţelegem bine...
Condamnăm injusteţea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm insatisfacţia noastră, dar niciunul pe a altuia...
Condamnăm insensibilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm insolenţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm insultele altora; cu ale noastre ne înţelegem bine...
Condamnăm oamenii insuportabili, dar niciunul pe sine că e insuportabil...
Condamnăm interlopii, când e vorba de alţii, dar niciunul pe sine că e interlop...
Condamnăm intoleranţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm intrigile altora; cu ale noastre ne înţelegem bine...
Condamnăm inumanitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm invectivele altora; cu ale noastre ne înţelegem bine...
Condamnăm invidia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm ipocrizia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm irascibilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm iraţionalitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm iresponsabilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm iritarea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm ironia altora, când îi suntem victime; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm isteria altora; cu a noastră ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul de iarbă

Cum s-au zidit în mine amintiri ca în vechile ceasloave?!
Acuma aflu că sunt mort şi rănile
Sunt calde pe cruci de lemn şi cruci de piatră
Vântul îşi şerpuie iubirea-n vânt,
Înnobilind cuvântul,
Noaptea mea şi luna mea vor deveni mestecăni şi vor îngheţa,
Vor triumfa nepăsări pereche în colţul gurii.
Un blestem acoperit cu flori va şterge ochii de lumină,
În zorii precursori ai zilei voi rupe litera de foc
Şi voi zbura spre tine cu sufletul de iarbă.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a creat omul. Poeţii au creat metafora. Apoi au venit filosofii să bată monedă din metafora poeţilor. Mă veţi întreba pe bună dreptate. Ceilalţi? Ceilalţi se bat cu pumnul în piept. Pardon! Ţin lumânarea.

aforism de Vasile Ghinea
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a creat omul. Poeţii au creat metafora. Apoi au venit filozofii să bată monedă din metafora poeţilor. Mă veţi întreba, pe bună dreptate. Ceilalţi? Ceilalţi... se bat cu pumnul în piept, pardon ţin lumânarea.

aforism de Vasile Ghinea
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

CONDAMNĂM... (I2)

Condamnăm inabilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm incapacitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm incoerenţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm incompetenţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm inconsecvenţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm incorectitudinea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm oamenii incorigibili, dar niciunul pe sine că e incorigibil...
Condamnăm incredulitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm incultura altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm indecenţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm indisciplina altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm indiscreţia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm oamenii inechitabili, dar niciunul pe sine că e inechitabil...
Condamnăm inepţii, când e vorba de alţii, dar niciunul pe sine că e inept...
Condamnăm inepţiile altora; cu ale noastre ne înţelegem bine...
Condamnăm infamia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm infantilismul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Condamnăm infatuarea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm inferioritatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm infidelitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm infractorii, când e vorba de alţii, dar niciunul pe sine că e infractor...
Condamnăm ingratitudinea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua luminilor

Mâine e ziua luminilor
Ziua când mielul şi-a pus trupul pe altar
Ziua Paştelui, ziua sângelui curat
Binecuvântarea noastră ce ne-a trecut de moarte
Afară-i plin de lumină şi pomii au îngheţat în flori,
Mai liniştiţi decât vântul
Poate că noi oamenii ne vom trezi mai liniştiţi
În toamna fără aripi, în toamna aurie
Curăţarea trupului înseamnă lumina minţii
Lumina minţii înseamnă curăţarea trupului
Liniştea, politeţe prin solstiţii, adunând flori şi speranţe.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între cele două rele

Mai trag din sticlă şi din pipă
Că viaţa asta m-a-nvăţat
Că e mai bine mort de beat,
Decât pe masă mort de gripă.

epigramă de Corneliu Ioan Iovuţa din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

CONDAMNĂM... (L)

Condamnăm labilitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lăcomia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lascivitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm laşitatea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lauda de sine a altuia; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lăudăroşenia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lenea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm libertinajul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Condamnăm libidinoşii, când e vorba de alţii, dar niciunul pe sine că e libidinos...
Condamnăm lichelismul altora; cu al nostru ne înţelegem bine...
Condamnăm limbariţa altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm limbuţia altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm lipsa de logică a altora; cu a noastră ne înţelegem bine...
Condamnăm logoreea altora; cu a noastră ne înţelegem bine...

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (2 august 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru început

Uneori pare că traieşti în zadar,
Şi viaţa nu-i mai mult decât o casetă uitată într-un bazar,
Uneori pare că se stinge şi Marele Car.
Iar lumina ce-ai văzut-o atât de înfloritoare,
Nu e mai mult decât o lumânare, ce nu mai are mult si moare.

Chiar si pasărea phoenix se culcă uneori tristă în ploaie,
Iar penele şi focul I se-nmoaie,
Ochii încet I se-nchid, ghearele de infinit nu I se mai prind,
Chiar si vidul, uneori este doar vid.

Recunosc, şi eu am un destin nescris,
Întâmplări ce se petrec ca în vis,
Însă dincolo de lume, chiar şi de mine,
Sălăşluieşte fiinţa de foc a tot ceea ce am scris.

Pentru început,
Chiar de întunericul este profund,
Îţi dăruiesc un zâmbet alături de cea mai bună felie de gem cu unt,
Chiar de nici o stea nu se vede, nici măcar un orizont,
Lumina şi viaţa e chiar sufletul nostru, ce nu-I mort,
Si chiar dacă ne-ntâlnim în drumul nostru, cu cel mai uriaş balaur,
Victoria noastră este dragostea, din care izvorăşte poezia de aur
A Sufletului.

poezie de Costin-Alexandru Marin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!