Noapte fără atingerea ta

Ce înseamnă noaptea asta, fără ochii tăi?
N-ar fi ferestre albe şi adiere de vânt
M-ar ispiti un demon cu trâmbiţe deşarte
Şi n-aş putea să dorm
Cuvânt şi necuvânt.
Şi vin cu dimineaţa privighetori celeste
Şi sângele îmi vine, se naşte ca la prunc
Dezleagă, caii minţii să poată colinda!
Până-n pridvorul gurii tale, ce suspină de sete
Cum laptele îşi cere iarba
Miroase iasomia a mure, a gutui, a toamna şi a iarnă
Şi sânii tăi miros a mere, a verdele iubirii, a apelor durere,
Simt cum te strâng în brate pe tine, doar pe tine.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine toamna

Vine toamna cu frigul incert
Ce toamnă va fi topindu-se în mâini,
În ochii noştri apusuri de soare
Topind în forme de plumb păsări
Vine toamna prea devreme
Poetul Ioan Toma şi-a umplut călimara cu cenuşa din cer
Umblă pe ape inimă de cărbuni aprinşi
În dansul femeilor de nicotină
Vine toamna pecetluind iubirea
Miroase a gutui, a izvor neînceput
Carele negre despart noaptea de lut
Roţile morilor macină iubirile, jerfind toamna.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine toamna

Vine toamna cu frigul incert
Ce toamnă va fi topindu-se în mâini,
În ochii noştri apusuri de soare
Topind în forme de plumb păsări
Vine toamna prea devreme
Poetul Ioan Toma şi-a umplut călimara cu cenuşa din cer
Umblă pe ape inimă de cărbuni aprinşi
În dansul femeilor de nicotină
Vine toamna pecetluind iubirea
Miroase a gutui, a izvor neînceput
Carele negre despart noaptea de lut
Roţile morilor macină iubirile, jerfind toamna.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trup îmbălsămat în jar

Iubita mea îți dăruiesc această noapte cu stele și cu vântul liniștit,
Cu inima mea de la miazănoapte, cu sufletul asfințit și răsărit
Când focul se aprinde pe dealuri, când aripa păsărilor zboară afară
E vânt, dar ochii mei zboară până la tine în palmă
Zburând, dimineață solară
Căci în noaptea asta fără tine mă trezesc
Adierile părului tău și sânii tăi și brațele tale
Răvăsându-mi mâinile în carnea umerilor
Când eu te strâng în brațe și tu ai pielea roz catifelată.
Obrajii unde sărutarea mea înverzind se împreună cu ploaia
În trup, curgându-ţi o dragostea eternă.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce inimi deschise!

Ce inimi deschise avem în dimineaţa aceasta!
Ce şlagăr în doi ne cuprinde!
Ce şlagăr frumos al iubirii e noaptea,
În ochiul tău pluteşte lumina din minte
Şi cât de frumoasă eşti ca dimineaţa
Şi cât răsărit aşteaptă apusul!
Mai bine să zbor spre o altă eternitate a ochilor tăi
În valurile mării
Umplu de emoţii pescăruşii
Şi e numai cuvânt, şi e numai idee,
Eşti afrodisiacă uneori,
Şi pielea ta miroase a femeie
Respir prin verdele ochilor tăi, plini de culori
Să mor n-aş avea când...
De nu ai fi tu iubita mea, planeta albastră.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putred

Simt miros de putred
Ceva în mine moare
O fi speranţa?
O fi visul?
Miros de lăcrimioare
Simt.
Şi gust amar îmi vine
De la stomac o fi?
Sau de la tine?
Şi greaţa mă cuprinde
De tine?
Sau de sete?
Ma dor şi buzele
Şi simt miros de plete.
Dar pletele miros?
A tale da, acum
Şi tu mă înfiori.
Urăsc şi al tău nume
Pe tine,
Vreau să mori.
Dar nu muri
În ceruri nu ai loc,
Stau îngerii la soare.
Eu simt miros de putred
Ceva în mine moare.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine înfloresc

Eu fără tine-s ca un pom în miez de iarnă,
Îmi este frig întruna şi mă simt desfrunzit,
Mă simt neroditor şi sur precum o marnă,
Şi rădăcina-mi, parcă, o simt c-a putrezit.

Eu fără tine-s frunză rătăcită-n vânt,
Rostogolită pe poteci ce duc spre nicăieri,
Eu fără seva ta până-n amurg mă zvânt,
Şi ajung doar amintire a zilelor de ieri.

Însă cu tine înfloresc ca mărul în April,
Înviorat de roua în ochii tăi născută,
Tu primăvară-mi eşti cu soare şi cu tril,
Şi-o adiere lină ce frunza mi-o sărută.

poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!

Să ne îmbrăcăm în ploaie, iubito!
Aşternutul verii cu iarba cosită e aproape
Sânii tăi miros a salcâm,
Unduirea părului tău a libertate,
Pe braţe îţi prind fluturi coloraţi, iasomii,
Răsărite din ploaie şi noapte
Cuvântul se tot coboară în seri de aprilie,
Din stele ce miros a gutui
Încă puţin şi vom trece marea,
Dăruindu-ţi o icoană din calcar nestins,
Inima mea va fi zidită în cetăţi,
În fiecare primăvară şi iarnă
Florile de cais care au nins
Au nins pentru tine
Când sufletul meu tace între prunci la izvor
Ca o stofă din mine ce pleacă şi nu se întoarce
Decât atunci când din aripi înfrunzesc cocorii.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina din ochii tăi se va reflecta în mine - replică la poemul "Pleacă trenul cu inima mea" de Lorin Cimponeriu

Lumina din ochii tăi se va reflecta în mine
Ca o artă binecunoscută şi străveche
Ca un ceaslov nescris de bunătate
Ce poate aduce cu sine Iubirea,
Cu toate formele ei şi stadiile înţelepciunii.
Nu-mi cere să te cred un bătrân...
Eşti cel mai dulce om ce inima mi-a cunoscut
Ce inima a risipit-o prin poemele iubirii
Şi viaţa toată a surprins-o în bătaia vântului,
Ce nu m-ar putea opri din drumul meu.
Sunt prezentă aici şi acum, cu tine
Pentru a aduce lumii un frumos testament
Al iubirii scrise şi nescrise,
Al iubirii, dătătoare de prunci
Al iubirii înălţătoare
Până la Judecata de Apoi.
Sunt prezentă cu tot cu siropul
Dreptăţii, închinării metaforei divine
Şi mă desprind de ochii întunericului.
Pentru a te surprinde pe tine, în lumina
Cea fără de pată, cea reflectată în inima bună.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magnolia

Şi dacă plouă ochii tăi rămân senini pentru mine
Şi dacă e furtună, tu îmi zâmbeşti, îmi alungi singurătatea
Să pot zbura spre zările înalte, să fac ca viaţa să devină o floare
Ce dimineaţa! Ţi-o dăruiesc odată cu inima mea
Dacă n-ar fi depărtarea, n-ar exista strângerea în braţe
Nici poezia n-ar exista fără iubire
Suntem aşa de aproape unul de celălalt
Privim seara stelele ce răsar şi dimineaţa luceafărul în care credem cu tărie nu va apune
Tu ai părul prins într-un coc ca o magnolie
Când te strâng în braţe, mi te dăruieşti
Mă joc cu sânii tăi, şi-ţi desfac mugurii
Ca un foc mi se aprinde inima şi mi se pune la loc, făcându-mă fericit.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununi de argint

Merge trenul spre visare cu tine în vis
Cu tine în luntrea papirusului pierdut
Mai la vale toamna îşi intră în drepturi
Cu soarele mut pune orizontul în pustiu de stele
Risipeşte păsări şi cununi de argint
toate-s o lumină toate-s un cuvânt
Fulgi de nea şoptind fulgi de nea,
zburând numai mâini desprinse fără legăminte
Doar sorbind apusul şi tăcând trenul spre visare fără tine
Zboară fără tine
Tu şi el, rătăcind în cadenţele dimineţilor senine, fără tine.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarba a adormit profund

Hai să aprindem noaptea cu cântecul de greier,
În loc de luminar
Să punem stele în foc.
Să spunem că iubirea a semănat cu vântul
Sau cu o adiere a frunzelor de plop
S-au liniştit caişii şi vişinii în roşu orizontal
Şi iarba a adormit profund.
Cuvântul nu mai strigă la tine, universul la mine,
Răsăritul pe drumuri să ne prindă când alergăm desculţi
Şi ce alegorie de flori tot mai suave au păsările-n aripi!
Când vântul parcă-i stins.
Ne caută un miracol cuvânt sau întrebarea
De ce în tinereţea noastră a nins?

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea fără tine

Vântul ca un gheţar îmi îngheaţă inima fără tine
Am oprit ceasul la miezul nopţii să te ascult
Macii se priveau în oglindă
Păşeam amândoi prin iarbă desculţi
Alt orizont se scaldă
Privirea frunzelor verzi de mesteacăn
Tu treci ca o lumină prin mine
Şi mâinile mi le aprinzi.
Vântul ca un gheţar îmi îngheaţă inima fără tine
Am oprit ceasul la miezul noptii să te ascult
Macii se priveau în oglindă
Şi dimineaţa aşează în glastra cu flori petalele albe
Răsăritul lângă apus
Mă trezesc şi noaptea se întinde ca o pătură de zăpadă
Ce dor mi-e de tine şi dimineaţa aşează
În glastra cu flori petalele albe
Răsăritul lângă apus.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş bea dintr-o oală de lut

Mi-e sete de tine,
Te-aş bea dintr-o vadră,
Dintr-o oală de lut ars,
Cu dragoste,
Cu buzele arse,
Cu sete,
Mi-e sete de tine,
Mi-e dor de tine,
Să-mi curgi
Roşu ca sângele pe bărbie,
Pe trup,
Pe vise,
Să ţin capul pe spate
Până îmi vezi stele în irişi,
Te-aş bea până la fund,
Cu patimă,
Cu poftă,
Ca un mort de sete
Într-o zi de post negru,
Te-aş bea ca un ţăran însetat
Într-un lan de secară,
Ca un prunc lipit de sânul mamei.
Ca un sărut fără de sfârşit.
Te iubesc,
Pletele tale sunt o cascadă,
Ochii de izvor,
Te-aş bea fără măsură
Dintr-o vadră
Cioplită în lemn de salcâm,
Te-aş bea
Dintr-o oală de lut ars.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Te-am iubit foarte mult
şi focul iubirii arde în fiecare zi
flacăra lui nu are decât viitor
un jar al trecutului prezent
în inima printre statuile amicale
s-a aşezat liniştea
versul respira prin pereţii vechi ai clădirilor
istoria se opreşte se rescrie
rătăcesc cu gândul la tine
porumbei îmi poartă un pic de noroc
liniştea asteptării pulsează din inimă
sângele cald către tine cuvânt ales

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palmele de dor

Dar numai duminica ne certăm?!
Unde sunt florile, unde e dragostea?
S-au pierdut?
Unde eşti tu, unde e noaptea?
Noaptea aceea de lut,
Când îţi acopeream ochii cu linişte
Caută-mi un puzzle!
Aşterne-mi în inima foc,
Desfă-ţi mijlocul sânilor!
Şi te voi încălzi cu palmele mele de dor
Să te cuprind în marea de foc a inimii mele
Ce stare de foc o pasăre-mi strigă
Prin munte-mi trece un vânt
Îţi deschid ochii cu dimineaţa ochilor mei
Limpezi, ca soarele, ca razele soarelui din cuvânt.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă iubirii

Hei, cum nu înţelegi tu vântul dimineţii mele
El e povestea, tu iubirea...
A fost sau nu a fost...
Nu ştim şi gata.
S-au împărţit trandafirii şi nopţile
Şi poarta a devenit tot mai închisă
Cum? Tu nu ştii?
Ca dimineaţa asta e numai a ta
O cruce şi un dans ce ne desparte
Nu este moarte, nici iubire.
Fără dragoste şi fără închinări deşarte.
Orice poet ti-ar spune: -"Bate vantul!
Odă inimii mele eşti tu! "
Plecăm, zburăm.
Doar cuvântul undeva în inimi
Pentru dragoste rămâne!

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pură dimineaţa

Pură dimineaţa
Se arată cu soarele la răsărit
Cerul se vede-n oglindă
Ca un tablou de cristal
A mai trecut un veac
Fără odihnă, al nopţii val
În care se pătrunde liniştea
Caii sunt orbi şi eu departe
În galbene culori discrete când, răsărind
Când asfinţind, până la moarte
Mă tot colindă dragostea de tine
Aş vrea să zbor dar tot se fringe a minţii mele
Aur e talaz se aşterne mare,
Contopindu-şi norul în sfere de lumină pe obraji
Râd şi plâng ca în vechea rânduială
Săgeţi spre cer cu trupul de pământ
În ochi privindu-se statuile
Coboară din mit în nemurire spre pământ.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adânc mi-e sângele

şi-această sete de iubire
îmi toarnă plumb
în fiecare necuprins pe care-l strâng;

... resemnare, te-aşterni ca un sărut!
şi-adânc mi-e sângele
ce-l strig
neputinţei unui cuvânt.

! mi-e sete
ca de-un apocalips
mângâiat în aşteptare de tine...

poezie de Ana Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspin în alb

Miroase a iarnă, a geruri devreme,
A fum care iese prin hornuri de case,
Miroase a sobă ce mângâie lemne,
A flăcări albastre, iubito, miroase.

Miroase a trupuri, iubiri efemere,
Aprinse dorinţe, săruturi târzii,
Miroase a tine, a gând ce te cere,
A suflet oftând ce aşteaptă să vii.

Miroase a vânt îngheţat de uitare,
A seară în care alături nu-mi eşti,
Miroase a plânset de stea căzătoare,
Ce caută-n ceruri ascunse poveşti.

Miroase a lacrimi din fulgi de zăpadă,
Topiţi peste buze ce nu le săruţi,
A iarnă ce parcă refuză să creadă,
Că-ţi spun te iubesc, însă tu nu asculţi.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verdictul timpului

fântâna ochilor tăi a înspăimântat toate lacrimile
oamenilor ce se închină la zeiţa tristeţii
la cină mai înfuleci o bucată de moarte
adormind în braţele nopţii

dimineaţa o întrebuinţezi la speranţă

asupra apelor cărnii însă
pletele tale de gând se apleacă asemenea unor sălcii,
pe ramul cugetării de Dumnezeu
înmugureşte-ntunericul necredinţei
nu cerceta, îţi zic!
coboară din spinarea întrebării acolo

în coajă de minciună adevărul aşteaptă existenţe-n crepuscul
aşa că tacă-ţi mintea-n lumină,
sufletelor doar Dumnezeu le vine la interogatoriu

tăcerea e un obiect al gurii de obicei,
cu el îţi astupi vorba neînţeleaptă

veneam la tine să-mi înfierbânţi sângele rece, de şarpe,
mă serveai cu mere şi dulceaţă
de-mi urla hipervascularizarea-n brâu
iar în piept inima îmi făcea gălăgie

dar din toate câte or mai fi fost
în vremea aceea ciudată
când îmi ziceai că miros a Ştefan
amintirea mi-e temniţa pe viaţă
din verdictul timpului

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!