Poet la etc.

Un mijloc de locomoţie pentru tăcere
chemaţi poetul la prefectură
să vedem dacă în fagurii de miere
n-are cumva lacrimi amare de ură

Chemaţi poetul la prefectură
să vedem are sau n-are documentul
şi dacă e dotat cu gură
un căluş îi poate tempera talentul

Are sau n-are documentul
să vedem în fagurii de miere
încape cum scrie firmamentul
sau numai tone de tăcere

Legaţi-l cobză de-i poet
şi-apoi să cânte dar discret

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

5.

Fapta bună fă-o-n taină
Şi păstrez-o sub tăcere;
Îascuns albina-şi face
Pururi fagurii de miere.

epigramă de Vasile Militaru din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger sau demon? (Traian Băsescu, preşedintele României între 2004-2014)

Ce-i Băsescu, vă-ntreb eu,
Înger de la Dumnezeu?
Este el un heruvim,
Ori e, poate, serafim,
Spuneţi, este vrun arhanghel
Dintre cei din Tetravanghel?

O fi, cumva, Mihail,
Sau arhanghelul Gavril?
Ori e, poate, Rafael,
Sau vestitul Uriel?
E un înger păzitor
Pentru-al nostru brav popor?

Aură vedem că n-are,
Cu lumină ca din soare.
N-are aripi înstelate,
Lungi şi albe, minunate,
Şi nu l-am văzut să zboare
În lumină orbitoare.

O fi, cumva, Belzebut,
Sau alt demon de temut?
Dar vedem că n-are gheare,
Nici copite la picioare,
Coadă nu-i, nu i-a crescut,
Şi nici coarne n-am văzut!...

Este, oare, el un sfânt,
Sau Mesia pe Pământ?
Oricât l-aţi diviniza,
Oricât l-aţi demoniza,
Este om, la fel ca voi,
E din carne, ca şi noi.

Hăhăieşte, varsă lacrimi,
Cu păcate-i, plin de patimi.
Că-i un cinic, un ingrat,
Uneori chiar deplasat,
Cine poate contesta?
Nici chiar el, nu este-aşa?
..................................
Orice-am spune – pamfletarii,
Şi-a învins toţi adversarii.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (11 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul meu fără cuvinte

Iubirea mea, dacă nu voi mai scrie,
Avându-te, măcar o poezie?
Căci tot ce-am scris în versuri, în trecut,
A fost pentru că nu te-am cunoscut.

Iubirea mea, şi cine va să ştie
Că zilnic ne vom fi o poezie,
Al cărei titlu numai tu-l vei pune,
Al cărei conţinut când ţi-l voi spune...

Secret, fără cuvinte, pe muteşte?
Poetul nu mai scrie când iubeşte.
Poetul scrie doar când n-are cine
Să-i pună titlu. Eu te am pe tine.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (15 aprilie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul şi eul liric

Am aflat, din cărţi, discret,
Dintr-un text, deloc satiric,
Cum, că eu, fiind poet,
Am, în mine, EUL liric!

Vena poeziei, sumbră,
N-are suflet, n-are sânge,
Autorul e în umbră,
EUL râde, EUL plânge.

La iubita mea frumoasă,
Dac-aş vrea să zbor ca zmeul,
Ca poet, eu stau acasă,
Dar, la ea, se duce... EUL!

Eu vă spun, cu tot onorul,
Şi vărsându-mi, sincer, focul,
EUL ăsta, profitorul,
Mi-a luat, de-o vreme, locul!

Supărat cum sunt mereu,
Plin de gânduri şi tăcut,
Trec pe lângă EUL meu
Şi, de-al dracu', nu-l salut!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemele şederii la prefectură

Angajaţii-n prefectură
Au frecvent dureri de gură
Doar distinsul domn prefect
Are şi dureri de... rect.

epigramă de Gheorghe Burduşel din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul este frumosul care lipseşte sufletului, el aduce vieţii noastre, ceea ce noi nu vedem, ce nu mai auzim, sau am uitat să simţim. Poetul nu poate să aparţină cuiva anume, el aparţine tuturor inimilor!

Mihail Coandă (28 septembrie 2017)
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anticurs despre radioficarea trandafirului

Poetul e un fel de amant al durerii
nu e cum se credea o mască
bătaia lui de inimă nu-i doar scena
unde melancolia învaţă să se nască

Poetul e sinucigaşul ce refuză moartea
pentr-un singur clar de lună la rever
privirea lui ca pasărea liră
trăieşte ciugulind mister

Poetul n-are pârghia de blocare a amurgului
nici în genunchi nici pe retină
însă uneori mai plânge de cântec
şi-atunci se face iarăşi lumină

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar vedem că nu numai Carul Mare se învârteşte în jurul Polarei, ci toate stelele, întreaga boltă cerească. Astfel, dacă ne uităm spre est, vedem o stea care răsare, pe măsură ce trece timpul ea se urcă, ajunge la cea mai mare înălţime, apoi începe să se lase spre vest, sau apus şi chiar dacă zorii zilei ne-ar împiedica să-i vedem apusul, ştim însă după poziţia ei pe cer că va trebui să apună.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele (1913)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Menirea Poeziei

Cu ce să-şi scrie versul azi poetul,
Când Dumnezeul poeziei e-ntristat,
Când Muza, de-un război, s-a speriat
Şi-atât de lunecos e a păşi cu dreptul?

Poetul caută cuvântul ce-omeneşte,
Scrutând înalturi, ce veghează aştrii,
De grai ciopleşte lacrimile-aşchii,
Să nu-ngreleze ochiul ce citeşte,

Poetul are frică de acel potop,
Ce-ncătuşează visele dospite,
De parcă i-ar fi palmele-mpietrite
Şi sufletul nu ar rodi vreun strop...

Poetul n-are dreptul la mâhnire,
Ca Muza lui să nu se plictisească,
De-aceea scrie "cu" şi "din" iubire,
Ca fiecare vers să îndumnezeiască!

Şi chiar de lacrimile dau în rod,
A sufletului pace să umbrească,
Poetul le adună într-un nod,
Menirea Poeziei e: să-nsufleţească!

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mlaştina în care trăim n-are decât rolul de a ne face să vedem nuferii.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai poetul...

Lumină în cuvânt
Şi Nebunie-n gând,
Speranţe duse-n vânt,
Iubiri în vers plângând,
Scrie poetul.

Cu-o lacrimă de stea,
Ce-i frânge inima,
Când pierde Dragostea,
Vărsându-şi patima
Scrie poetul.

Când inima-i prea grea
Si-i ninge cu suspin,
Văzând lumea cea rea,
Bând cupe cu venin,
Scrie poetul.

Pe fila unui nor
Şi-n flori de curcubeu
Cuvinte de amor,
Regrete şi mult dor
Scrie poetul.

Când este judecat,
Şi toţi îl cred nebun,
Se-ascunde de păcat
Şi scrie pe-un taifun,
Numai poetul...

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirintul prostiei: cine încape pe mâna prostului n-are scăpare!

aforism de Costel Zăgan din Caratele... prostiei
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vedem şi vedem că nu putem face integrarea europeană în S. U. A., ne întoarcem înapoi spre Asia.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vorbim de Dru, "vedem" faţa lui vestică, vorbind de Aiguille Noire de Peuterey, "vedem" creasta ei sudică. Dar privind Cervinul din orice direcţie, îl vedem doar pe El!

citat din Gaston Rebuffat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul trăieşte în cuvinte
poetul uită vai de viaţă
iar dacă îşi aduce-aminte
să moară brusc învaţă

catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (4 noiembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În străfundurile materiei, am ştiut să vedem energie, în străfundurile energiei, am ştiut să vedem informaţia, în străfundurile informaţiei oare vom mai şti să vedem conştiinţa? Vom ştii să vedem că informaţia însăşi depinde de conştientizarea ei, adică de sensul pe care i-l atribuim?

citat din Xavier Emmanuelli
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul poet vorbeşte foarte mult... în tăcere. El recită mii de versuri fără să deschidă gura şi fără să le scrie. Pentru el, tăcerea e de miere.

Dumitru Delcă (13 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioana d'Arc la români

Fiecare cu revoluţia lui
unii
se mişcă alţii stau toată viaţa de
pildă poetul E un zero în căl
duri Se dilată spre inefabil
Poţi să te întrebi de ce
Însă n-are niciun rost
Să cauţi răspunsul
Pentru că-i suficientă
doar
întrebarea
Restul e cuvântul
Iar cuvântul este infinit
Şi-aceasta o ştie orice copil
PS
Nu mai insistaţi
Copilăria este rugul nostru
cel mai intim

Costel Zăgan

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (6 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui parvenit

Are munţi de bani, avere,
Pile, funcţii şi putere,
Însă toţi vedem că n-are,
Din păcate, şi onoare.

epigramă de George Budoi din Cinstea şi necinstea (12 martie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ministrul Olguţa V. şi pensiile

Că ne-o măreşte, ne-a promis,
Şi vouă, şi mie, şi lui,
Dar după cum vedem, v-am zis,
Aşteaptă până n-are cui!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!