Încrucișări

Paradoxul e pe-un val în căldura culorilor
ce frământă amurgul ultimei frontiere.
Fericirea-i grupată lângă tine
și-atât de puțin îți trebuie
să mă înglodezi perpetuu
în datoriile lumii viitoare.
Șansa... acea mângâiere neșlefuită
doare până dincolo de firul subțire al destinului
și-agită dincoace de limite
particule
risipindu-te-n nisipuri mișcătoare.
Odată, întunecimile luminilor țâșnitoare
m-au fericit!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Daniela Achim Harabagiu

Un fel de autoportret

Eu sunt cum trebuie să fiu.
Sunt așa, și sunt pe dincolo;
Sau sunt pe dincolo și nu sunt așa.
Dar, nici nu vreau să fiu
Cum trebuie acolo,
Ori sunt cum trebuie
Să fiu dincoace.
Dar cine știe cum trebuie să fiu?
Și cine vrea să fiu cum trebuie ;
Și cine așa și pe dincolo,
Pe dinăuntru, pe dinafară,
Peste tot ce e, ce sunt,
Ce mă-nconjoară,
Ce mișcă, ce moare,
Ce-i bun, ce-i rău și ce doare;
Ce naște, ce duce
Pe dincolo și dincoace de noi,
Din noi, și pe dincolo și pe dincoace,
În lumi stelare, milenare,
Ce sunt sau nu sunt?
Eu sunt cum sunt,
Că sunt sau nu sunt:
Pe dincoace, așa și pe dincolo!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Atât de ușor

E ușor a scrie versuri când nimica nu te doare.
E ușor a lua în cârcă
viitoarele păcate ale lumii virtuale.
Când ești sănătos și tânăr cu puterea lângă tine
poți să îți închipui bine fierea clipei următoare.
E ușor să te prefaci că te doare mâna, capul
și să te cuprindă dorul de-alte vieți păgubitoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Poem de dincoace de tine

Dincoace de noapte, dincoace de stele
Înfloresc în cântec versurile mele;
Simfonii astrale, îngerii îngână,
Tatuez poeme cu Muza de mână.
Pe un braț albastru râde o cicoare,
Dincoace de noapte, ziua ta mă doare;
Zorii se despică în sclipiri de sânge,
În brațele tale dimineața plânge.

Geme orhideea de atâta viață
Dincoace de umbre, soare o răsfață
Un penel sărută visul și-l preface
În iubire pură... universul tace.
Caută, iubite, dincolo de mine
Floarea nemuririi ce dospește-n tine!
Știu că-ți este noapte, fără Poezie,
Știi că doar cu tine sunt Poem ce-nvie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
căldură
Căldura este mișcare aleatorie de particule invizibile - de la molecule și atomi până la particule subatomice cum sunt protonii.

definiție de
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cand ma gandesc la tine...


Când mă gândesc la tine,
ceva mă doare dincolo de fire,
un dor mă sfâșie, e-atât de ascuțit,
ca lama subțire de cuțit...
Se-apropie toamna sau umbra, poate,
a unui vis frumos ce trece,
sau din păduri te strigă ecoul meu de ieri,
dar nimeni nu-l aude, doar tu de nicăieri.
Când mă gândesc la tine,
ceva mă doare dincolo de fire.
când prima stea începe să respire
și ard în vâlvătaie frunzele de-arțar
la tine mă gândesc, la tine doar...

citat din (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. NeghirlaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Du-mă cu tine (pentru iubitul meu soț)

Iubitule
ia-mă cu tine și
du-mă la capătul lumii
dar... lasă-mă acolo...!
Lasă-mă să mă dezintegrez
fiindcă, la prânz
ți-am azvârlit iubirea,
cu tipsie cu tot...;
să mă asfixiez, căci, la cină,
am vărsat cupa cu ozon,
părtinită de tine...;
să mă topesc de dor, pentru că,
deunăzi te-am părăsit o clipă...!
Du-mă dincolo de apă,
de lumină, de viață și,
fiindcă ieri am scăpat stropul de rouă
de pe buzele tale,
astâmpără-mi setea cu pelin...
cu absint...
sau cu... lacrimile
din ochii tăi limpezi...
și, fiindcă te-am împins
în singurătate,
lasă-mă câte puțin pestetot...
oriunde... sau... nicăieri!
Du-mă dincolo de iubire,
și uită-mă acolo
să mă dizolv încet,
în inerția eternității...
ori lasă-mă doar cu florile
pe care mi le trimiți în fiecare zi
până reînvăț de la ele
credincioșia...!
Și totuși, fiindcă ierți
până dincolo de iertare,
fiindcă mă iubești
până dincolo de iubire,
ia-mă în tine și lasă-mă,
acolo, întreg în întreg,
până la sfârșitul sfârșitului...
Iubite, dincolo de infinit,
la capătul lumii,
du-mă cu tine!

poezie de (12 februarie 2013)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Nemurirea

O căsuță parcă pierdută în răscrucea celor patru vânturi stătea prizonieră
între două puncte cardinale legate între ele
cu linia dreaptă a destinului din mintea mea.
Chiar acolo, cândva, Dumnezeu,
odihnea pe o bancă îmbibată cu amintiri.
În fiecare dimineață își răsturna soarele peste case,
garduri, până pe caldarâmul încins de tălpile copiilor ce alergau
mângâiați fiecare–n parte de razele soarelui.
În bucuria lor, liniștea pomilor se transforma într–o fântână de apă vie,
hrănind universul, până și verdele ierbii de pe marginea drumului ce se pierdea în amintire.
Acolo, lângă acea casă, pe bancă, mai văd și acum câteodată o umbră sculptată
sub foșnetul pomilor. Se mistuia de focul dorului defilând singură dincolo de lacrimi,
dincolo de gânduri, dincolo de ultimul cuvânt ce seamană blând nemurirea din amintiri.

Toate izvorăsc din acea casă, din acea bancă, și tot acolo se intorc.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amăgiri

N-o să fie fericit,
Nicidecum, acela care
Casă-naltă și-a clădit
Pe nisipuri mișcătoare.

epigramă de din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

nașterea culorilor

sunete alungindu-se
vestind precum cerul pământul
se preling ceață
sau rouă, sau frunze, una câte una
laolaltă
căzând – dar până la atingere duhul lor
vibrând subțire, subțire

se-nalță odată cu fumul
cu expirația, dorințele și
rugăciunile – atâtea câte sunt

nu ajung prea
sus
nori contrari îi împing ostil
spre piscuri străine

uneori, câte un sunet cade
străbate, urcă apoi, din miezul lui
nasc altele, trec dincolo
unde sunt așteptate…

în zorii care vor veni «roșul»
în durerile facerii sale cheamă
iminența celorlalte culori

niciuna n-a trăit vreodată
singură

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

nașterea culorilor

sunete alungindu-se
vestind precum cerul pământul
se preling ceață
sau rouă, sau frunze, una câte una
laolaltă
căzând – dar până la atingere duhul lor
vibrând subțire, subțire

se-nalță odată cu fumul
cu expirația, dorințele și
rugăciunile – atâtea câte sunt

nu ajung prea
sus
nori contrari îi împing ostil
spre piscuri străine

uneori, câte un sunet cade
străbate, urcă apoi, din miezul lui
nasc altele, trec dincolo
unde sunt așteptate…

în zorii care vor veni «roșul»
în durerile facerii sale cheamă
iminența celorlalte culori

niciuna n-a trăit vreodată
singură

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Departe în trafic

Iubito... iar am visat cum primeai
un apel telefonic de la iubitul tău
și nu doreai să te aud;
vocea îți devenise moale-nceată,
mă izgoneai de lângă tine.
Privirea-ți era blajină și încărcată de tristeți
zâmbeai pierdută
mă respingeai de lângă tine
nu cumva să îi recunosc glasul.
Iubito... pe cine să urăsc: aparatul
sau vocea?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

Minciunile sunt nisipuri mișcătoare, dar nisipurile mișcătoare nu sunt minciuni.

antimetabolă aforistică de (12 octombrie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Aspirație nostalgică

Casa mea e-n bătaia oceanului
dar talazurile nu vor dovedi
să captureze dragostea profundă,
s-o împrăștie și s-o doboare în hău.
Nu pot s-aștept
te caut
răscolind ținutul de ape
din Golful Biscaya
care freamătă-n apropierea mea
și mi-arată drumul până la tine.
Valuri uriașe mă frământă
fulguiește în inima mea
divulgând curățenia
iar roșul efemer din ea
se pierde în imensitate.
Sunt iremisibil dacă nu te voi îndrăgi.
Unde ești?
Din spuma mării te vei ivi
casa mea e-n bătaia oceanului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Strigăt din copilărie

La capătul pridvorului un stâlp
albit și gârbovit ca un moșneag
îmi apărea ba tainic, ba cu tâlc,
de dincolo, de dincoace de prag.

Cum sprijină un Univers de dor
mă-ntorc mereu cu inima la el,
la colțul lumii noastre din pridvor
cu dor de lunci, blajin și subțire.

Mă scurg prin el, tăcut, în rădăcini,
și-mi place-adeseori să mă trezesc
pe zarea zdrențuită de ciulini
că zbor, că sunt, că vreau și că iubesc.

poezie de din Strigăt din copilărie (1985)
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Atât de cald

Universul pierdut printre degete,
frământă stările necuvenite
ajustat până la marginea îndoielii.
Mă prăbușesc incert
în praful înghețat al dimineții de sepie,
și emisiile pulsatile trec dincolo de așteptări
suspendându-se una pe alta.
Nu cerșesc blândețea zilelor de ieri doar
sunt tentat de atracția viitorului
ce se poticnește în staționări echivoce.
Liminar, clipele brodate timid se pierd, însă acum
mă-nghesuie, oscilează, mă leagănă duios,
zvâcnesc în afară tot felul de versuri întâmplătoare
declanșând flashul amintirilor înăbușite
ce nu le-am întâlnit niciodată

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

America a condus lumea în ultimii 50 de ani, iar când te afli în vârf de-atâta timp, uiți cum e jos în vale. Avem 5 miliarde de oameni care vor să învețe mai mult, să muncească mai mult pentru mai puțini bani, și să fie mai puțin dezvoltați tehnologic decât suntem noi. Iar noi ne legăm de ei prin tehnologie. Prin intermediul telecomunicațiilor, poți să-ți rezolvi agenda din Madera, India, cu mai puțin costuri ca aici. tehnologia de azi poate înlocui noua industrie, deci trebuie să fii flexibili. Ca să supraviețuiești în ziua de azi trebuie să poți umbla prin nisipuri mișcătoare și să dansezi pe electrozi.

citat din
Adăugat de Sinziana MihalacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simt

Simt cum prin mine se strecoară,
Ca o adiere de primăvară,
Un sentiment de mulțumire,
Pentru cel ce-l am lângă mine.

Simt cum se revarsă-n trup,
O energie binefăcătoare,
Care alungă norii de sub soare
Și lasă urme vindecătoare.

Simt că trebuie s-aduc mulțam
Celor dragi pe care lângă mine îi am
Și bucuria de a fi și de- a iubi,
Dă sens vieții ce-o am a trăi.

Simt că anii mai puțin contează,
Când scrii file de poveste,
Ce aduc în ochi acea slipire
Și o miraculoasă a sufletului întinerire.

Simt acea dulce mângâiere,
A parfumului de floare,
A brizei mării-n răsărit, apus,
A frunzei-n zborul jucăuș
Și a fulgilor albi de nea,
Ce la tâmple s-au depus.

poezie de (28 iulie 2022)
Adăugat de Georgeta GaneaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața noastră curge într-o direcție așa cum o apă curgătoare își face loc săpând adânc până ajunge la destinație, dar niciodată nu moare. Noi asemenea apei curgătoare acumulăm, mai dăm uneori și pe afară, dar într-un final apele tulburi se limpezesc, iar noi alunecăm lin pe firul destinului. Așa cum firul apei născut din pântecul pământului nu încetează să curgă așa cred că și viața noastră odată ce ne-a fost dată curge-n eter pentru eternitate.

(26 ianuarie 2023)
Adăugat de Georgeta GaneaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tai

firul în patru cu satârul
îl despic atent să fie pro
porții
echilibrate în combaterea
cu argumente idei cuvinte
alese
sunt făpturile delicate - și totuși
e greu de înțeles de ce nu te
- nțeleg femeile deși sunt lângă tine -
jumătate ta zâmbește în somn
se trezește alături de tine
dar nici
odată nu simte durerea cunoașterii
tai firul în patru inutil
speranța rămâne departe
și veșnic aproape de ea

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rumi

Odată cu amurgul

Odată cu amurgul a apărut luna pe cer;
Apoi a coborât pe pământ să mă privescă.

Așa cum un șoim la vânătoare răpește-o păsărică,
M-a înhățat și s-a întors grăbită înapoi pe cer;

M-am uitat la mine, dar nu m-am mai văzut deloc;
Asta pentru că trupul meu devenise, ca sufletul, invizibil.

Luna le-a dizolvat pe toate cele nouă sfere,
Iar nava existenței mele s-a înecat în acea maree.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 27.55 lei.
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook