
Numai noaptea știu de tine
Ce nemernică ești, noapte,
Cu fir galben prins în lună
Și cu limba mătrăgună
Între buzele răscoapte.
Mai subțire ca o liră
Și mai unsă ca un zeu.
Cine? Tu! Doar n-oi fi eu,
Uite luna cum respiră!
Galopează căpriorii
Până dincolo de șuier
Și mă-nchizi adânc în fluier.
Cine? Tu! N-or fi cocorii!
Noapte, vine-o babă veche,
Pare-se că-i zâna bună.
Cine? Eu! Doar eu sunt lună
Când mă spânzuri de ureche.
Mare lină și docilă
Mi se-așterne-mpăturit.
Noapte, sincer te-am iubit
Ca pe-o crâncenă pastilă.
Și s-au dus o iarnă, trei,
Poate nouă ni se pare,
Noaptea sare și răsare.
Ce nemernici dumnezei!
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre urechi
- poezii despre sinceritate
- poezii despre iubire
- poezii despre iarnă
- poezii despre galben
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare

Rondul de noapte
Noaptea e un sfetnic bun.
Pe sub frunza de alun,
Închid ochii, luna-i lună,
Ferecată-ntr-o alună;
Mă întreb și mă supun
Dimineții din ajun,
Tălmăcită-n soare brun;
Dar eu știu că luna-i lună.
Noaptea e un sfetnic bun.
La momentul oportun,
Toate-n mine parcă spun
Să mă țin de semilună
Și când luna este lună,
Pe sub frunze mă cunun.
Noaptea e un sfetnic bun.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre frunze, poezii despre Lună, poezii despre ochi, poezii despre dimineață sau poezii despre Soare

Tot despre lună
Toarce luna-ntr-o poveste,
Suie luna sus pe creste,
Luna cade-n ochiul meu,
Luna curge-n Dumnezeu,
Luna mârâie-nspre oi,
Lupii-o mestecă-napoi,
Luna mișună pe mare
Și m-adulmecă de sare.
Sare luna printre miei,
Se ascunde-n vocea ei:
Pielea ta îmi e totuna,
Când se-mpreună cu luna.
Dumnezeu închide-un ochi,
Luna-i spune de deochi,
Luna fața își întoarnă
Și mă ninge-n iarnă-iarnă.
Iarnă fără lună nu-i.
Lângă ea tu să mă pui.
Smirnă stau, să stai și tu.
Lună-i, Doamne, dar trecu.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre voce, poezii despre religie, poezii despre oi sau poezii despre Dumnezeu
La noapte
La noapte am să împușc Luna!
La noapte, pe ulița de derbedeu,
Voi scoate luneta, flinta și briceagul,
Și-am să mă cert cu Dumnezeu!
La noapte-am să mă cațăr între stele!
Am să mă pun pe cer de-a curmeziș,
Am să înfig cuțitul până la prăsele,
La noapte, voi ieși din ascunziș.
La noapte, Luna va urla la mine!
Am să o-mpușc fără de vreun motiv.
La noapte sângele turbat din mine,
În Lună s-o vărsa definitiv.
La noapte, Luna-i sângerie
Și în al patrulea(!) pătrar.
La noapte, Luna nu va fi, se știe,
Decât o mască a vieților pierdute în zadar.
La noapte, Luna împușcată,
Va cere îndurare de la noi.
La noapte, când Luna în pătrar se-mparte,
Vom împărți lumea la doi.
A mea, va fi la dreapta de Luceafăr!
A ta, la stânga de Polar!
La noapte, Luna nu va fi a noastră,
Iar tu, iubito, nu vei avea habar.
La noapte, Luna, ia forma lupilor bătrâni de mare,
Ce vor urla la ceru-ntunecat.
La noapte, Luna ți-o voi pune la picioare.
Dar ce folos acum, că s-a' mpușcat?!
poezie de Simina Păun-Moise
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre roșu sau poezii despre picioare
Lună plină
[une dernière nuit]
și dacă ți-aș spune
ultima noapte acum mâine ultima zi
cu cine petreci
e toamnă
culori se transformă cuvintele pierd
vechi dependențe te-ajung
și dacă și-aș spune
între mâine și rest doar
un monument
al meu
azi împlinesc 100 sărbătorim e noapte și cald din lună au ieșit colți de vampir când toate luminile tac nu-ntreba până la ce gând mai poți să numeri
poezie de Anca-Iulia Beidac
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre vampiri, poezii despre toamnă, poezii despre sărbători, poezii despre monumente, poezii despre lună plină sau poezii despre lumină

Lună nouă, lună nouă
Lună nouă, lună nouă,
Dă-mi motive și când plouă
Să te scutur de podoabe,
Să fac mieilor cocioabe
Din sprâncenele de ceară,
Arcuite-n plină seară.
Către mine tinzi podețe
Moleșite de blândețe...
Lună plină, lună plină,
Să-mi sacrifici o virgină,
Care plânge-n umbra ei.
Du-o-n casele cu miei
Să se-aprindă lumânare,
Să mocnească-n desfrânare,
De la ultimul pătrar
Până piere pe altar.
Lună nouă, lună plină,
Nopțile n-au nicio vină!
Se aruncă peste mine
Cu tot cerul în buline...
Smulge-mă pană cu pană
Și întinde-mi o capcană,
Care să mă-mbrace viu
Cu un sânge auriu,
După care poți să mori
Și să mă ivești din zori.
Lună plină, lună nouă,
Să mă plângă toți în rouă!
De la ultimul pătrar,
Să mă-ntindă pe altar
Noaptea care ți-e stăpână,
Noaptea care mi-e bătrână.
Luna tace,
Luna vrea
Să mă tulbure ca ea.
Luna curge,
Luna-i sus
Și eu tocmai la Apus.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre vinovăție, poezii despre tăcere sau poezii despre sprâncene

Flămândă în dragostea prea plină
Mă-ntrepătrund cu tine-n gând la mine,
Mă contopesc cu fiece fior
Al epidermei celulelor saline
Pe care le dezmierzi cu al tău dor.
Atât de multă foame de iubire,
Așa de mult ai tace, să-nsetez...
Mă vrei să mă arat cum sunt din fire
Mă vrei în clar de lună să-ți dansez.
Tăcerea ta mă domină în toate,
Am ocolit să vreau să o urmez...
Te-am evitat chiar și pe tine, poate...
Deși, în fiecare noapte te visez.
Mi-ai dat o lună într-o noapte cu lumină,
Și m-ai iubit neîngrădit până la cer...
Predarea mea n-a fost decât divină,
Fierbinte mi te-ai dat pe timp de ger.
Și te-am iubit pe loc, cum n-are vină
O floare ce răsare printre stânci...
Eu știu că dragostea ce-mi dai este alpină,
Numai de sus, de-acolo mi-o aduci.
Acoperă-ți privirea ce mă doare,
Când nu îmi ești, să-ncep să te ador...
Să-mi dăruiești iar noaptea mea cu soare,
Iubindu-mă, până mă simți că mor...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre stânci sau poezii despre gânduri
Cum l-am putea numi
Cine trece prin foc
Cine trece prin ape
Cine nu-i secerat de raze de soare
Cine se trece prin noapte,
Cine-și depășește încercările
Și lună de lună zâmbește
Chiar dacă totul se dărâmă în el
Și sufletu-i putrezește
Cum l-aș putea numi?
Cine are tăria
De a se seinucide
Cine trăiește-n iubirea dușilor
Și-n ei se regăsește pe sine
Cine nu-i ucis de lavine
Cine se pudrează cu pământ
Cine poate trăi din gânduri
Și umblă pe planetă flămând
Cum l-aș putea numi?
Cine se ridică din praf
Și nu moare în accidente
Cine nu piere de singurătate
Și nu mai are sânge de viață-n artere
Cine din porunca iubitei
Excelează un salt mortal
Cine trage cu energie
La picioare lanțuri de sclav
Cine ridică munții din groapă
Cine râde cînd e bolnav
Cum l-aș putea numi?
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre zâmbet, poezii despre singurătate, poezii despre sclavie sau poezii despre planete

Tăcere
Ce mai este... cărți de noapte
Mai citesc, și-mi pare că sunt viu -
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
Țăcănă un ceas pe-o planșă...
Toate câte sunt, eu să nu le știu?!
Noapte...
Cine iar aprinde lampa
Când e prea târziu?
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de George Bacovia despre tăcere, citate de George Bacovia despre noapte, poezii despre lectură, citate de George Bacovia despre lectură sau poezii despre ceas

Rânduri pentru carte
(lui Ion Marin Sadoveanu)
Carte
Sora mea cea bună,
Din ce sfântă-mpreunare
Te treziși la mine-n casă
Intr-o noapte fără lună,
Când,
Cu coatele pe masă,
Obsedat de-același veșnic
Și suspect semn de-ntrebare
M-afundam în întuneric,
Ca un muc de lumânare
Intr-un sfeșnic?
Carte
Sora mea-nțeleaptă
Și cuminte,
Spune-mi, cine
Ma sorti frate cu tine
Intr-o noapte fără lună,
Când
Pe-aceeași cale dreaptă
Ne trezirăm împreună,
Mână-n mână,
Ca-ntr-un raft de librărie
Unde numai dracul știe
Ce te-așteaptă?
Carte
Sora de beție,
De extaz
Și nebunie
Magică bijuterie
De cuvinte
Și imagini
Mâzgălite pe hârtie
Cine te-mbrânci spre mine
Să te vinzi fără rușine,
Ca femeile pe bani?
Carte dragă,
Nu știai
Că oricine-ai fi
Tu n-ai
Decât trei sute de pagini
Iar eu,
Trei sute de ani?
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre rușine, poezii despre nerușinare, poezii despre nebunie, poezii despre lumânări, poezii despre imagine sau poezii despre hârtie

Doar tu...
Eu te-am iubit dintotdeauna,
Când nici nu bănuiam că ești,
Cum soarele-am iubit și luna,
Și zâna bună din povești...
Când te-am văzut întâia dată,
Știam de mult că te iubesc,
Și că îmi ești predestinată,
Din tot noianul omenesc...
Acum îmi ești la fel de dragă,
Și nu știu cum să îmi explic,
Că înțelege-o lume-ntreagă,
Doar tu nu înțelegi nimic...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre declarații de dragoste

Declin opalin
Mă-ntrebi deseori cine sunt,
Te-ntreb deseori cine ești...
Mai spune-mi, te rog, un cuvânt,
Atunci când privirea ferești.
Prin tine, o urmă-i lăsată
De pașii de prunc, alergând
Pe-o plajă pustie, curată,
Nisipul din noi adunând.
Și luna mi-e soră de sânge,
Și vântul mi-e frate de ploi,
Iar ochiul meu râde sau plânge,
Găsind drumul drept înspre noi.
Și pactul cu noaptea l-aș face,
Să știu că-mi vei fi numai zi,
Dar noaptea pe tine te place
Și rodul din noi va plesni.
Doar pentru că vara e vară,
Când este în mine și-n noi
Și noaptea mi-e soră de seară,
Și vântul mi-e frate de ploi.
Par toate că ne separă,
Dar toate ne-aduc înapoi.
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre seară, poezii despre plâns, poezii despre ploaie sau poezii despre plajă
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început

Fior
Poate-am visat ceva rău și-am uitat,
Poate-i doar pentru că vișinii s-au înflorat,
Poate-i doar vântul ce limpede sună,
Ori pentru că au mușcat astă noapte din lună
Vârcolacii, ori stele prea multe pe față
Mi-au picurat o otravă de gheață,
Ori poate e dimineață.
Cine ești, ori ce ești,
Abur ori duh străveziu de povești,
Care-ai pătruns și îmi macini mereu
Trupul și sufletul meu?
Privesc în oglindă același mi-i chipul
Și buzele groase tăiate ca-n lemn.
Pe pavăza frunții văd bine că nimeni
N-a scris, încă nu, nici un semn.
Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne,
Sufletu-și pâlpâie albe chemări,
Ochii îmi ard rotunjiți peste cearcăne,
Inima-și bate ecoul de zări.
Cine ești, ori ce ești,
Abur ori duh coborât din povești,
Undă prelinsă să mă învenine,
Stea fulgerată în mine?
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârcolaci, poezii despre vișine, poezii despre trup și suflet sau poezii despre suflet

Noapte de iarnă
E noapte, e iarnă și ninge frumos.
Iarna e ca o doamnă îmbrăcată în alb de sus pănă jos.
Ochii îi par blânzi, chiar dacă sunt de gheață!
Buzele îi sunt reci, dar inima plină de viață.
Părul ei e mângâiat de vânt ușor.
De sub tălpile ei gingașe răsare un covor alb, strălucitor.
E noapte de iarnă, eu stau la geam și privesc tăcut
Dansul fulgilor, un dans atât de fieric și plăcut.
poezie de Vladimir Potlog (8 decembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans, poezii despre păr sau poezii despre ninsoare

Felinar
Marea de ape
Să mă îngroape
În palma ta
O lună pe cer,
Un gând efemer,
Încă o stea.
Doar două miimi
Sau două treimi
De întrebări...
Noi suntem mai vii,
Noapte și zi,
Fără urmări.
Cu zorii mă nasc,
Când zorii mă pasc
De pe nisip,
Mai șterge-mi din nopți,
Doar dacă mai poți,
Luna din chip.
Când trece în zbor
Cocor sub cocor,
Am amuțit.
Azi toate au fost
Cumva fără rost.
Poate-am murit...
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre nisip sau poezii despre naștere

Doar o noapte
Clipă galbenă efemeră
Ceară de inimă amorul, speră
Focul ielelor ne împresoară
Și în lacrimi bătăi omoară
Și cine le mai și întelege
Praful din el se poate alege
Ele coboară după iubire
Dată de mult pe amăgire
Și crezând că o pară iar
Le poate da lumină în amar
Uitând că iubirea nu-i o noapte
Plină de măști și false șoapte
E un infinit prea nedefinit
De demoni și albi îngeri
E făcută să râzi și suferi
Căci noaptea are și vid finit
Intre stelele priviri în amor
Ce răsare mai senină-n zor
Nu ia seamă de arse comete
Ce luminează o clipă-n noapte
Pleacând, lăsând negru mai departe
Asteptând in iaduri prea moarte
Doar să simti amăgirea-n noapte
Cu foc de iele-n clipe deșarte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre negru, poezii despre măști sau poezii despre inimă

Doar nebunii
Mai pune mă' mâna pe-o carte
Rafturile gem, uite se rup
Viața e ca o închisoare și la zdup
Nu poți să ai de alta parte
Tainițele se desprind din tine
Uită-te nisipul cum îți cură
Acadelele car îți ies din gură,
Mai bine le-ai fi înghițit, mai bine
Ia cartofii de pe jar că trag în lună
Doar nebunii pot să scrie poezii
Uită-te în oglindă, nu te mai hlizi
Când lumina umbrele-și adună
Pune întrebări, află cine ești
Semnele coboară peste noi de sus
De ce ești în stare, cine te-a adus
Aici unde plouă noaptea prin ferești
Lasă-le să zboare celelalte trebi
Toacă-le mărunt până se pierd
Vorbele cu care crezi că te dezmierd
Vin de la străinii despre care întrebi
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre mâini sau poezii despre gură
Luna
În nopți sclipește Luna
Pe Cer se aprinde noaptea
Înalță-te la Ceruri
Învingând și moartea.
Răsfață-te-n putere
Din umilință învie
Creând din moarte viața
Supusă la magie.
Crează-te din gânduri
Nu simțuri pământești!
Învinge-n tine noaptea
Lumina s-o primești.
Și dacă vrei vreodată
Să simți că ai existat
Întreabă, Luna, noaptea:
Cine sunt eu de fapt?
Și un răspuns de-ndată
S-a prins în tine acum
Tot ce a fost odată
Tu vei afla de-acum.
Se ascunde în ziuă Luna
Lumina nu o vedem,
Doar când se lasă noaptea
Și stelele pe Cer.
Deschide-ți Cerul Lună
Transformă noaptea-n zi
Zeii îți dau lumina
Prin stele mii și mii.
Și dacă ar fi vreodată
Să cânt la geamul meu
E pentru tine Lună
Ți-aprind lumina eu.
poezie de Nicoleta Petre (28 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simțuri, poezii despre muzică sau poezii despre existență
Noapte bună
Noapte bună!
Să visezi că ești pe lună...
Să ai somnul lin, lin, lin,
Să ai gura de pelin
Să te beau ca pe un vin
Să mă-mbăt de sâni și sfârcuri,
Să te beau până-n adâncuri...
Sărutându-ți tălpile,
Mângâindu-ți gleznele,
Pipăindu-ți coapsele,
Îți înlătur spaimele.
Pieptănându-ți buclele
Împăcându-ți tâmplele
Te îmbăi cu zânele.
Și te gust și te frământ
Din călcâie până-n gând
Și te beau și te iubesc
Somnul să ți-l ocrotesc
Te ung cu ulei de pin
Și ard fructe de mălin
Să ai somnul lin, lin, lin...
Să visezi că ești pe lună,
Noapte bună!
poezie de Nicușor Dărăbană din Nechibzuitele iubiri (2005)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sâni, poezii despre spaimă, poezii despre somn, poezii despre protecție sau poezii despre ocrotire
Noapte bună
Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuș de lună,
Să-ți iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!
Te aștept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ți iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!
Pândesc la colțuri să nu am rival
Când singură ieși, nu cumva să-ți spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!
Stau bec aprins în al tău abajur
Și nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ți fiu pururi lumină... Îți conjur
Noapte bună!
M-aș tot încovoia până-n inel pe deget
Șă-ți intru-n inimă ca o cunună
De diamant; ce m-aș topi, nu preget...
Noapte bună!
În visul cel mai scurt să-ți fiu, aș vrea
Să dorm doar o secundă împreună;
Eu soare cald, tu luminată stea...
Noapte bună!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre secunde sau poezii despre păsări