Evadare

Într-un timp părul mă târâia dupa el
acoperită trăiam după o perdea strălucitoare
în spatele ei eu ascundeam o patrie
şi multele mele trăiri, căzute în gol
alteori, atârnam bolnavă de frică
spânzurându-mi eu, singură, aşteptările...
până-ntr-o zi când mi-am tăiat vârfurile
şi-am înţeles că nu mai am rădăcini în cer,
că regatul frumuseţii începe cu un păr
împletit în cunună
ca o patrie...

poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gata...

Neîntreruptă patrie
a urmei de bici şi a ridicării de glas —
şi a celor ce spun că la început a fost cuvântul, şi a celor ce nu spun nimic,
patrie fătată în zodia botniţei şi hrănită de ugerul spitalelor de nebuni,
patrie din spatele unui zid
şi
patrie însămânţată la coada ochiului de către cele ce s-au întâmplat prea devreme sau prea târziu,
patrie din capul locului,
patrie a tuturor celor ce vor fi uitate: a lucrurilor care nu înseamnă nimic şi a celor ce rămân neschimbate… Neîntreruptă patrie
a şirului indian şi a rostogolirii pe scări —
şi a harului de a fi exact în acelaşi moment, şi a vorbei de duh, şi a duhului cu pasul ferm printre plăsmuite norduri şi icoane abrupte,
patrie ascunsă în sfiala tâmplei
şi
patrie căzută din cerul gurii în groapa cu lei…
Neîntreruptă patrie
a numelui meu, a pragurilor şi-a cheremului —
a celor ce-au ajuns cu o clipă mai târziu şi a celor ce redau cu lux de amănunte nodul din gât,
patrie a iniţialelor şi a caprei de pod, şi a straiului sobru de papagal al poeţilor odihniţi,
patrie a oricărui fel de poeţi
şi
patrie a scuipătorilor şi-a visătorilor în lanţuri, şi a tuturor celor ce-şi câştigă pâinea visând…
O! neîntreruptă patrie a acestei Lumi Împăiate,
Gata, mută-ţi fundul cât colo…! —
Eu mă retrag în colivia mea,
cu toţi dumnezeii mei şi cu toate lichelele mele.

poezie de Ancelin Roseti din Împăierea lumii (2004)
Adăugat de Mihaela Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai o patrie

Să ai o patrie, să ai un soare,
Să ai o inimă, să ai o mare,
Să ai o grădină cu flori în floare.
Să ai patrie fără sânge,
Să ai o mamă care nu mai plânge.
Să ai tot ce-ţi doreşti,
Să ai o fată frumoasă ca-n poveşti,
Să te iubească şi s-o iubeşti.
Să ai o patrie, să ai o mare
Să ai un loc sfânt sub soare.

poezie de Vladimir Potlog din Pe o ramură de grai (10 martie 2002)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie.

Nichita Stănescu în Din dragoste pentru Nichita, înregistrare TV cu Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

...''întotdeauna''

Mă tem deşi nu mă mai tem
de acea melancolie densă,
de curcubeiele ce se tot strâng în mine ghem
ca-ntr-un deşert întins,
fără margini...
(văd câte spaţii goale în mine-ai aprins)
în mijlocul fiinţei mele cand un hău mi se cască...
şi-l simt, cât timp voi fi cu viaţa asta prins!
şi-n caligrafia mea de înţelesuri...)
Doamne, ce rod de bucurie mai mare trăiesc?
când toate le văd cu inima
Ştii, tu! că eu iubesc şi când nu mai iubesc?!
că-mbătrâneşte timpul cu mine odată...
totul începe şi se sfârşeşte într-un moment
fără sens
şi nu mai poţi spune: ''întotdeauna''
chiar Niciodată!

poezie de Daniela Pârvu Dorin (10 august 2019)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din noapte mi-am făcut cunună

Din clipa când te-am cunoscut
din noapte mi-am făcut cunună
şi-am încrustat în ea
turcoaze şi safire,
stelele de pe cer le-am înşirat
ca perle si doru'-n colier.
Cu margaretele câmpului
mi-am împletit gleznele
în brăţări înflorite, şi...
cu florile câmpului,
cu adierile vântului
şi cu toate visele inimii
mi-am umplut braţele...
că-n acest fel vreau să te aştept,
iar dacă vii - o veşnicie-n viaţă
vreau să te păstrez!

poezie de Maria Grosu
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevoia noastră de verde

Nimeni nu scrie
despre nevoia noastră de verde
ce ne face curat prin sertare,
despre cum se pun flori pe răni
despre sufletul ce devine foare repede fruct
nimeni nu scrie
despre cum se opreşte fiinţa din plâns
când înveţi să frămânţi vindecare...
cu gândul acesta din viaţă mă-nfrupt
despre primăvară mai pot scrie
dar până-ntr-o zi, într-o singură zi/ când
nevoia noastră de verde/devine
mormânt
pentru un fir de iarbă subţire...

27.02.2021

poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (27 februarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste de patrie

Dragostea de patrie este cea dintâi religie a omului civilizat.

definiţie celebră de Napoleon Bonaparte în Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O patrie fără de nume nu este o patrie.

Nichita Stănescu în Amintiri din prezent (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patrie de seminţe

Patrie de seminţe plutind în lumină
Străluminând zare de zare
Noi suntem fiinţa ta care
Nicicând nu se termină.

Foşneşte istoria sub pleoapele tale
Ochiul tău magic ne arde în sânge
Ca să ne scoată din visele noastre
Un continent de miresme nu ar ajunge.

Patrie de seminţe germinând inocente
Veşnicia noastră sub ierburi solare
Respiraţia ta se cheamă viitor
Durerea ta oricând ne doare

Cerul nostru e un zbor înalt
Nu aşteptăm aripile târzii
Patrie de seminţe respirând prin idee
Sângele tău arde sensuri înalte şi vii.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis viu

Ninge în primăvara asta
şi iar nu mămai aud de sub troiene
deşi fiecare vis viu
valsează afară din mine...
ca şi cum ar avea loc o altă întoarcere la sân,
(am zâmbit când m-am găsit pe-o listă a vieţii copil)
şi mi-am spus, dorind să scap de această prigoană:
de bună voie şi nesilită de nimenimai pot, vreodată, alege,
ieşirea din exil?

poezie de Daniela Pârvu Dorin (14 martie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi singură de tot...

sfăşiată o sa plâng pe rând de toate
chiar dacă mai cred in cuvant
cu tine, eu simt c-o să-mi fac o casă frumoasă in cer
cum n-am putut pe pămant-
clipa nu mai stă rezemată-n trecut
ţin pumnii strânşi ca pe nişte pocale
prevăd c-o să cadă buchete firave de maci
pe trupul de crin fără petale...
şi abia atunci n-am să-ţi mai fiu,
câd nimic nu mă cere la schimb
când sunt strivită de flori,
şi singură de tot,
ca-ntr-o desfigurare frumoasă de nimb...
27062016

poezie de Daniela Pârvu Dorin (27 iunie 2016)
Adăugat de Daniela Parvu Daniela
Comentează! | Votează! | Copiază!

patrie (vezi şi ţară)

Mama, tatăl, livada, muntele, floarea: acestea sunt Patria. O patrie nu poate exista fără oameni, nici ei fără ea.

definiţie de Luis Trenker
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păpuşa de cârpă

Eu cred că Fiinţa
e o păpuşă de cârpă,
nu de carne
o umplem trăind, ce-i drept
devenind una dintre înfăţişările noastre
preumblătoare,
doar atât!
........................................
eu cred că venim pe lume
doar să ne surprindem batrâni
întrebându-ne aproape derutaţi...
cine-i copilul din oglindă?
şi... începem încet, încet!
să murim
să ne dresăm emoţiile
şi să ne cuminţim gândurile,
exact până-ntr-o zi...
când viaţa, cea in genunchi căzută
îşi dă sonorul la minim
şi se retrage în sine!
ca o păpuşă de cârpă
prin pădurea de oameni... pierdută!

06.08.2019

poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poeme noi (6 august 2019)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

A bon entendeur!

Motto: "Acum visez/Deşteaptă-mă/
Doamne, că nu ştiu ce fac!" (C. Ciornea)

Solitudinea nu mai îmbracă haina consolării
eu sunt de pe vremea când oamenii
nu-şi recunoştea toate înfrângerile,
de pe vremea când nu eram deprinşi
cu nevoinţele noastre
azi, numai iubirea nu se simte la fel...
îmi revizuiesc subconştientul, într-un
A bon entendeur! pe care-l salut,
aş vrea ca magia emoţiei
să anuleze spaţiul şi timpul
ca-n vremurile bune,
dar fără să sânger îndelung.
Nu pot să nu-ţi simt lipsa
până-n taina mărturisirilor mele...

19.01.2022

poezie de Daniela Pârvu Dorin din Volum nou, Amprente (19 ianuarie 2022)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patrie ne este limba...

Patrie ne este limba care-n vântul nevăzut
Se aude româneşte - şi aici şi peste Prut.

distih de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Adi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe drumurile vieţii mele

Pe drumurile vieţii mele
Au trecut pe lângă mine multe fiinţe minunate,
Toate îmbrăcate în alb, toate strălucitoare.
Într-un târziu, am intrat în vorbă cu una:
"Tu cine eşti?"
Dar ea, ca şi celelalte,
Şi-a plecat smerită privirea,
Apoi mi-a raspuns în grabă, stingherită:
"Sunt, bineînţeles, fapta bună;
M-ai întâlnit de multe ori în viaţa ta."
"Da, dar nu cu figura asta smerită," i-am răspuns;
Şi dintr-o singură mişcare, cu mână viguroasă,
În pofida împotrivirii ei,
I-am smuls voalul
Şi-am văzut faţa mândriei.
Ea, umilită, a plecat;
După ce m-am gândit o vreme,
Mi-am spus:
"Smintitule!"

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu acelaşi suflet al meu, de azi...(mamei mele)

Se pare că viaţa
e un circular spectacol de acrobaţie,
pentru că nu ştie nimeni cum s-a făcut,
cum se poate naşte dintr-un copil un OM,
da, asa m-am visat! ca eram însărcinată cu mama
(deci, smulgerea ei din mine, aşa s-a petrecut!)
da, ireală senzaţie de abandon
(din moarte cum s-o mai strig, ar fi o tragedie
mai mult... că tot ce mă răneşte
stă, chiar, într-un prezent, al ei trecut...)

Se pare că nu numai viaţa e plină de măşţi şi costume,
nu-i azi, singura zi când nu mai ştii ce-ţi doreşţi,
nici timp câştigat, nu-i! mereu sa te-ntrebi:
cine pe Cine aduce pe lume,
Numai că eu, la o simplă acrobaţie visez...
ziua când mă voi naşte la termen(mama, din Tine!)
cu acelaşi suflet-al- meu, de azi... la Trapez!

poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (20 aprilie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

patrie (vezi şi ţară)

Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoşilor, sfânta cuminicătură a sufletelor calde adoraţie a acelora, care au fost şi nu mai sunt decât ţărână şi oase.

definiţie celebră de Barbu Ştefănescu Delavrancea
Adăugat de Rotari Mariana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fagure de pământ

Nu mai ai timp nici sa cobori în tine,
fericirea-şi ridică biserică fără altar
simt miros de fân cu flori pînă-n artere,
din mine se pleacă greu,
mi-e frică pentru cînd se va faceşi-n lume tăcere...

ce zbor apăsat mi-e aşteptarea,
cu foarte puţinul din ziua de ieri
îmi rămâne sub piele
cerneala cu care îngerii scriu scrisorile sfârşitului
ieşind din cuvânt
storcându-mi sufletul ca pe un strugure,
mult înainte ca trupul să se ascundă
în fagurele de pământ...
29.08.2019

poezie de Daniela Pârvu Dorin din Din creatiile nepublicate (29 august 2019)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

De dor...

Pântecul mamei nu mi-a fost căuş
dar dorul de tine îmi este
un cocon... fierbinte
degeaba strig!
mă simt încolţită de orice asfinţit
şi de florile ce cresc gigant pe morminte!
unde-mi eşti când te strig?
caută-mă într-un poem
eu nu mai sunt Eu-
ochiul tău nu mi se-nchide!
nu vezi că-n orice dor
şi-n orice gând al meu
strivesc cuvinte?

poezie de Daniela Pârvu Dorin din personale, Amprente
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!