
feerică e luna plină
când așterne razele
pe cărarea iubirii
haiku de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Feerică
Cerurile s-au deschis,
Blând, zăpada se așterne,
Semn că sus, în Paradis,
Îngerii se bat cu perne!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mircea Ursei și doctorul chirurg Ștefan Marinescu
Pacienții, spre fericirea lor,
Unii se cam deosebesc,
Din operație nu mor,
Dar nici prea bine nu trăiesc!
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna
În nopțile senine, o ador,
Că intră pe fereastră-n dormitor.
distih de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ospățul
O bucurie unică se revarsă
Liniștea pe pământ a invadat
Lacrimează din soare o rază
Adevarat Hristos a Înviat
Un răsărit pregătește zorii
Tatăl Ceresc îsi privește fiul
O adiere cu miros de magnolii
Din cer picură încet râuri
Razele soarelui se scurg
Noaptea se așterne ca un voal
Ucenicii si El usori ca un fulg
Se asează în fața unui oval
Stele ce ard coroana de spini
Cântă Luna plină la harpă
Împărăția Tatălui plină cu lumini
Picură lacrimi de mir și apă
Ucenicii și EL îsi întind brațul
Pită coaptă vinul roșu în pocal
Mântuitorul îsi ia ospățul
Împarte frățește pita din oval
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Adu-mi razele și luna, dragostea, apoi și tihna...
Doamne, nu știu cum se face de ai pus atâtea ace
pe-a mea inimă ce bate, numai supărări în noapte,
numai gânduri nourate, învechite, neuitate,
Doamne, nu știu cum se face de n-am liniște și pace.
Doamne, când pășesc spășit plin de gânduri aiurit,
nu îți cer să mă iubești, nu îți cer clipe cerești,
nu-ți cer razele Domnești, să mă ierți, să mă-nsoțești,
nu-ți cer timpul aurit, tinerețea ce-a fugit...
Doamne, locul meu de tihnă îl doresc, îl vreau să vină,
să-mi găsească liniștea furișată într-o stea,
îmi doresc pe calea mea dor puțin și dragostea
s-o mai simt cum mă alină cu lumina ei divină.
Doamne, când aprind lumina într-o candelă prea plină
mă gândesc atât de mult doar la timpul din trecut,
stau, mă rog, te tot ascult să îmi spui ce m-a durut,
Doamne, mă tot rog într-una să-mi lași razele și luna.
Doamne, razele și luna, dragostea, apoi și tihna,
te rog Doamne, să le-aduci, să nu uiți, să te încurci,
să scap Doamne, de năluci, să se piardă printre nuci.
Doamne, lasă și lumina, să le văd de-acum într-una!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorință
Noi vrem un nou președinte,
Isteț și nedat la rele,
Actualul ne tot minte,
Țara-i plină de lichele!
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sergiu Nicolaescu, mare regizor și actor
A plecat în Eternitate,
Însă opera lui vie,
Plină de maturitate,
Va rămâne pe vecie.
madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghiocelul
Ghiocelul e o floare
Care încetișor răsare
Vrăjit de razele solare,
Iese din zăpada mare.
El este un vestitor
Al meleagurilor noastre,
Pe un soare strălucitor,
Al primăverilor albastre.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna plină se ascunde
la polul nord într-o cupă plină
cu șampanie când gheața
plutește în derivă pe lângă ochii
albaștri în blocurile plutitoare
desprinse din asfaltul de smarald
o văd pătrată și parțial beată
cântată în continuare de poeți
invidiată de comete și asteroizi
luna plină a încăput într-un surâs
trezește lacrimi și regrete inutile
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare
Centrul orașului cu renume
L-am parcurs în interes cu nevasta,
Strada principală era plină de lume...
Oare cine mai lucrează în țara asta?!
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacara Iubirii
Mă simt învins
și dorul mă înfrânge
în mreaja ei sunt prins
chemarea-i mă convinge
eu nu o pot respinge
cu ochii-i, inima mi-atinge,
Dar cine poate stinge
flacăra iubirii când se-ncinge
când muzica pătrunde și în sânge,
o lacrimă pe față se prelinge
și până și-o chitară plânge,
când flacăra iubirii se încinge
și razele fierbinți ea își răsfrânge
nu e făptură ce poate s-o alunge
eu sunt prea mic, căldura-i mă învinge,
e flacăra iubirii,
la suflet îmi pătrunde.
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif

Comentează! | Votează! | Copiază!

Razele iubirii
O lumânare crudă, înfiptă într-o floare,
Visează peste creștet lumini îmbietoare...
O albină aleargă din fulger să-i aducă
Arderea măreață din ulei de nucă...
Lacrima de ceară coboară spre pământ,
Pe-obrazul bătrâneții e tinerețea-n vânt...
Flacăra trecută visează, vrea să ardă,
Lumânarea-i plină cu lacrimi de zăpadă...
Bradul se închină la steaua dintre sfinți,
Razele iubiri-i cu dragostea în dinți!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul pietrei din răscruce
Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce o piatră străluce;
Frumusețea-i divină tristețe alină,
Așezată-n răscruce, ține loc de cruce.
Cine-i, Doamne, de vină, când mama suspină?
Doar ei se pot aduce lacrimi să usuce
Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce, pietrei ce străluce.
Răsăritul să vină, sub pleoape lumină,
Risipindu-i năluce, gândul să-i educe,
Rugă în cer îi duce, dureri îi reduce,
Pentru a ei tulpină, o mamă se-nchină
Într-o noapte senină, când luna e plină...
rondel de Olguța Trifan (17 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

În grădiniță
De dimineață
Prin verdeață,
O mogâldeață,
Plină de viață.
Dar cine-i oare?
Prea mișcătoare,
Deși nu-i mare,
Sub clar de Soare,
Pe lângă viță
Și garofiță,
Ca o fetiță,
O VEVERIȚĂ.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor
Ți-am pus în decor petale de trandafir,
Gura ta să miroase a roze.
Idealuri sidefii ți-am pus la picioare
Și în privire culoare...
Lumi paralele mi-au înfiat identitatea
Și m-am ascuns în spatele oglinzilor
Să-ți pândesc dragostea.
Jarul iubirii l-am împărțit la doi
Și când lumina s-a ascuns răpusă de somn,
Am devenit eu luna plină
Care te îmbrățișa cu razele
De pace și vrajă.
M-am desprins de cer și m-am întors în brațele tale,
Ți-am devenit pleoapă și lacrimă
Și spiritul morții mi-a îngenunchiat blând.
Atunci am desenat îngerii,
Spre a ți-i oferi în dar,
Ca semn al iubirii mele.
Pe mormintele morților vii,
Petale de iubire se vor risipi,
Căci ura din jur
Va brăzda cerul și tăcerea își va da regretatul sărut...
Ascultă cum tună și nu te întoarce spre ieri!
Fii de acum, altar de plăceri!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumusețea toamnei
Câte dorințe rămân neîmplinite
Și câte vise în noapte mai așteaptă
Dimineți cu soare și parfum
În lumea neînțeleasă prin cuvinte,
Ce au rămas la margine de drum...
Numai izvorul cel cu apă rece
Îmi potolește setea care mă cuprinde
Murmurul vieții se aude lângă mine
Când toamna cu pași repezi vine
De dor și bucurie, când ploaia cade
Și un miros de crizanteme plutește-n aer
Cu prospețime de frunze și culori
Iubirea revine încet, în suflet și-n priviri
Razele de soare îmi dau binecuvântarea
E iarăși toamnă, iar vara-mi spune adio...
Merg liniștită să îmi găsesc cărarea
Îmi este bine să vorbesc cu tine,
În curând se va așterne iarna...
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunatic
E plină, e lună plină,
După perdeaua de nori se arată timidă,
Un astru celest, într-o lumina difuză,
O parte misterioasă, alta ascunsă.
Razele lunii îmi dezvăluie trupul,
Mă ating subtil, îmi golesc conținutul.
Soarele sărută zorile,
În timp ce, luna mângâie stelele.
După ce și-a jucat rolul,
La ceas de noapte,
Lasă luna să preia controlul.
Și privesc la luna-n semiumbră,
Atât de aproape și totuși atât de departe,
Mi se descoperă în faze,
E noapte senină.
E întuneric și eter,
E contemplare și mister,
Rotundă, semilună sau pătrar,
Un lunatic, mă declar.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăbiuța
Mică, dar plină de viață,
La fereastra mea drăguță,
În fiecare dimineață
Ciripește o vrăbiuță...
Zilnic pe farfurioară,
Să o fac să nu renunțe,
Fie primăvară, vară,
Îi pun câteva grăunțe...
Vine în zbor, când nu-i potop,
Ea se mișcă țop, țop, țop,
Prima oară mai privește,
După aceea ciugulește.
Iute, așa s-a potrivit
Că ne-am și împrietenit,
Iar din mica prietenie
S-a născut o poezie.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
Motto: "Timpul n-o uzează; ea-i călăuzește carul;
Moartea sub secera ei își face veacul." (Walter Raleigh)
Luna plină cu razele ei bine-cunoscute
Își înalță la răsărit capul din eter,
Nepăsătoare că nopțile-s tot mai scurte
Strălucește consecvent pe cer.
Ea nu dispare ca norocul meu, pe care
Razele-i nu-l binecuvântează, nici susțin;
Când eu voi fi ajuns la capăt de cărare,
Ea va lumina la fel, nu mai puțin.
Iar dac-acum abia lucește spre apus
Și-i e palidă lumina pe șesurile bolții,
Întotdeauna pe orbita ei, acolo sus,
Va fi regina nopții.
poezie de Henry David Thoreau, 1817-1862, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Murit-a luna
Murit-a luna de singurătate,
Căci stele toate câte-s sus pe cer,
Le-am adunat, în dar să ți le-ofer,
În semn de culpeșă complicitate,
La o iubire cum n-a fost vre-odată,
Și nu va fi pe-al dragostei ogor,
Cât stele fi-vor, libere în zbor,
Să-și facă luna plină aliată,
La viclenita taină a iubirii,
Ce-n lanțuri leagă pe îndrăgostiți,
Spre-ai face pe vecie fericiți,
După străvechi cutume ale firii...
Ți-am pardosit, cu generozitate,
Bordeiul dragostei cu mii de stele,
Și singură pe boltă, fără ele,
Murit-a luna... de singurătate...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!