Copilul trăieşte într-o lume de miracole, în care totul este însufleţit. Educaţia înseamnă a îndruma copilul, cu blândeţe, din lumea visului în lumea realităţii.

citat din Wilhelm Stekel
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

COPILUL - UN MODEL RATAT DE TOATE GENERAŢIILE

Copilul caută modele, neconştientizând că, de fapt, el ar putea fi modelul absolut, originar, la care toată lumea, indiferent de vârstă, se raportează.

Şi-atunci, copilul se de-formează în toate direcţiile posibile.

Copilul: cea mai tare ţintă din lume!

Nu vrea, însă este.

Costel Zăgan în Fagurii modelelor (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul vine din izvorul timpului pentru ca lumea să întinerească; o dimineaţă perpetuă: ăsta e copilul. Iar dimineaţa este un prunc al luminii în care oamenii sunt mai tineri.

Ştefan Radu Muşat în Cafeaua fără ghicitoare, Ana Georgiana Niculescu (2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume plină de frică, fii curajos. Într-o lume plină de minciuni, fii onest. Într-o lume în care puţinora le pasă, fii plin de compasiune. Într-o lume plină de prefăcuţi, fii autentic. Pentru că lumea te vede. Lumea îşi pune speranţa în tine. Lumea este inspirată de tine. Lumea poate fi un loc mai bun datorită ţie.

citat din Doe Zantamata
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felul în care tratăm copilul este felul în care copilul va trata lumea!

citat din Pam Leo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul dificil este copilul nefericit. El este în război cu el însuşi; şi, în consecinţă, este în război cu lumea.

A.S. Neill în Summerhill
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea mea perfectă

Într-o lume perfectă,
Noi doi am fi aproape,
Paşii noştri şi-ar dansa mersul
În acelaşi metru pătrat.
Într-o lume perfectă
Aş adormi în fiecare noapte
Îmbrăţişându-ţi căldura,
Ca două linguriţe simetrice,
Aşezate perfect, în acelaşi sertar.

Într-o lume perfectă
N-am cunoaşte neliniştea ori uitarea,
N-am căuta fericirea în locuri îndepărtate,
Cu orice preţ pe insule exotice.
Într-o lume perfectă, am şti că Paradisul
Este acolo unde simţi Iubirea.

Într-o lume perfectă,
Lumea ta şi lumea mea,
Ar fi lumea noastră.

În existenţa atât de imperfectă
Cu prea mult dor şi aşteptare,
Inima-mi spune că Tu
Eşti lumea mea perfectă.

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul este aidoma albinei care adună nectarul pentru a face miere. Copilul preface totul în miere.

citat celebru din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulanem

Dacă există Ceva care devorează,
Mă voi arunca înăuntrul său, chiar dacă ar fi să ruinez lumea,
Lumea care se interpune între mine şi prăpastie,
Am s-o sfarâm în bucăţi cu blestemele mele neîntrerupte,
Îmi voi arunca braţele în jurul realităţii ei aspre,
Iar lumea va trece mută, îmbrăţişându-mă,
Ca apoi să mă scufund într-o nimicnicie absolută,
Pierind în neant; aceasta înseamnă a trăi cu adevarat.

poezie clasică de Karl Marx
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este legătură mai sfântă decât frăţia dintre oameni. Tatăl îşi iubeşte copilul, mama îşi iubeşte copilul, copilul îşi iubeşte părinţii. Dar ce înseamnă toate acestea, fraţilor? Animalele sălbatice îşi iubesc şi ele copiii. Dar să te înrudeşti prin legătura sufletului, nu numai prin aceea de sânge, iată ce-i este dat numai omului.

citat celebru din Gogol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul: Tată, o să folosesc vreodată în viaţa reală formulele pe care le învăţ la matematică?
Tatăl: Da, bineînţeles. Într-o zi, îţi vei ajuta copilul la teme.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care nu se înţeleg pe sine, tânjesc după înţelegere.

citat din Wilhelm Stekel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

statistică

Statistica este arta de a minţi prin intermediul cifrelor.

definiţie de Wilhelm Stekel
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce trist!

Ce trist să-l vezi în lumea ta,
Să-ţi zâmbească,
Să te primească aşa cum eşti,
Să-ţi fie alături la bine şi la rău,
Să te înţeleagă,
Să te ajute,
Să-ţi arate lumea lui,
Să te primească în ea ca pe o regină,
Apoi să plece.

Ce trist când viaţa ta are lumină,
Când lumea ta şi a lui se contopesc,
Totul este zâmbet şi căldură,
Toate frumos se împletesc
Şi dintr-o dată totul se destramă,
Lumea din basm devine coşmar
Şi sufletul plin de iubire
Se îneacă în amar
Căci într-o zi el pleacă.

Ce trist că tu rămâi tăcută,
Plângi cu amar în urma lui
Şi nimeni nu te mai ajută,
Nu are cine să ţi-l dea înapoi.

Ce trist când lumea visului se pierde
Şi realitatea este amară!
Ce trist când pleacă fără urmă
Şi îl priveşti ultima oară!

poezie de Andreea Ion (2008)
Adăugat de Andreea Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul

Unde-i copilul cel iubit
Prin razele de soare
Zburdând, în jocu-i fericit,
Doar zâmbet şi candoare?

Unde-i copilul cel bălai
Cu ochii ca azurul?
Prin care colţ al cărui plai,
Ce-l cântă trubadurul?

Copilul dulce şi plăpând,
De-o vreme lungă nu e;
În locul lui pe cer arzând,
E steaua, cea gălbuie.

poezie de Ionel Adrian Gugea (15 ianuarie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile anilor treizeci către visătorii imaginaţi

Copilul s-a pierdut în zăvoiul oraşului
departe de orice lume în care ar fi
fost ucenic la restaurarea frumuseţii
albind câte un pic părul pe filele
urmărite de luntrea lui Caron pe Dunăre

Copilul s-a trezit cu înţepături în piept
de la atât energizant clandestin
cumpărat din banii de ciuguleală
în recreaţiile unor netrebnici premianţi
care nu vor mai vorbi româneşte după
optsprezece primăveri între căpcăuni

Copilul a râs printre rataţii de la nonstop
a cules imaginea unei umbre de durere
apoi s-a strâns la piept cu fuga
ştiind că nici dunărenii nici olteni
nu vor mai zâmbi văzând cum dispar
ultimele lacrimi şterse de vânt

Copilul a ţipat către lună şi stele
în româneşte că doar aşa îl mai aude
cerul adânc al nopţii de cristal
tăios ca gerul şi viu ca mugurii
până când din florile la care ne uităm
au ieşit mii şi mii de vieţi de albine
grase ca mierea ce va îndulcii lumea nouă

Copilul a rămas în fotografii
sperând către lumină
ca o frunză în vânt...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crescut în aburi de alcool...

Crescut în aburi de alcool,
Şi fără mama-i lângă,
Murdar şi cu stomacul gol,
Copilul dă să plângă.

Se ghemuieşte lâng-un ins,
Ce pare a-i fi tată,
În gheara dependenţei prins,
Aşa, omul, arată.

Alăturea, o sticlă goală,
"Triumfă" pe ciment,
Copilul zice: "Tati, scoală!"
Dar tati e absent.

Captiv în lumea lui beţivă,
Şi fără pic de minte,
Duce o viaţă distructivă,
Uitând că e părinte.

Sedat de-atâta băutură,
Pare imun la toate,
Deşi n-a pus o pâine-n gură,
De-o lună jumătate.

Copilul tot a mai primit,
De la străini - pomană,
Văzându-l aşa necăjit,
Tânjind după o mamă.

Unii au dorit să-l ia,
Şi să-i ofere totul,
Dar băiatul le spunea:
"Aici îmi este locul!

Pe lume suntem noi doi,
Doar tati m-a crescut,
Aşa cum îl vedeţi şi voi,
Neîngrijit, băut..."

Apoi mânuţa şi-o punea
Pe chipul lui mahmur,
Îl săruta şi-i şoptea,

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apercepţia combinată cu legea mişcării este modul în care omul se priveşte pe sine şi lumea externă. În alte cuvinte, este părerea pe care copilul şi apoi, pe aceeaşi direcţie, adultul o capătă despre sine şi despre lume.

citat din Alfred Adler
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea nu trăieşte în mediocritate, ci într-o nefastă lipsă de măsură. Iată de ce nimic şi nimeni pe lume nu se află la locul său, în vreme ce dacă lumea ar fi mediocră, ar exista o potrivire oarecare în situaţii şi în destine.

Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete, copil orfan

Mă simt copilul nopţilor stângace,
Cu trup golaş în friguri nesfârşite,
Cu tălpi zdrelite, de sânge năclăite,
Sub veri ce mor când timpul, ore, toarce.

Şi sunt copilul lepădat pe lume,
Al nimănui, de nu-mi cunosc nici gena,
Iar lumea cască gura ca balena
Să mă înghită... mulţi să mă sugrume...

Mă simt orfan gustând pelinuri crude,
Şi sorb amar din poale de izvoare,
Prin toamne reci când frunza-n jale moare;
Şi le zâmbesc crezând că îmi sunt rude.

Am umeri goi - nu să arăt povara
Pe care-o duc prin râs de uragane -
Şi şovăind primesc şi buzdugane
Cam peste tot... albindu-mă ca ceara.

Mă simt copilul nimănui pe lume,
Şi gol, rănit, vitraliu-n pironire,
Şi mă clătesc prin versuri de mâhnire,
Şi-o vreau pe mama... paşii să-mi îndrume...

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţi copilul

Iubiţi copilul ca pe-un sfânt,
"Conjuncţie" pe-acest pământ;
Diurn o cosmică-ncercare
Şi exclamare cu-ntrebare.

Iubiţi copilul ca pe-o floare,
Un mini-univers şi soare;
În spaţiu-timp mereu comoară
Şi-n basm "luceafărul de seară".

Iubiţi copilul ca pe-un dar
Sfinţit cu-o zi în calendar;
Colindă-n oricare credinţă
Şi imn al vieţii-n biruinţă.

Iubiţi copilul, cu respect
(Într-ale legii, cel mai drept!);
Diurn un subiect şi predicat,
Un purtător de bine şi păcat.

Iubiţi copilul ca speranţă,
Fără "dictat" sau "ordonanţă";
Purtaţi-i paşii spre-nălţare
Cât EL e fiul unui soare.

poezie de Constantin Iordan din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!