Chipul tău

Din val în val, pe-o undă lină,
Suspină-adâncul străveziu,
Din cer se-aşterne o lumină
Peste amurgul sângeriu.
Un pescăruş, străbătând zarea,
Se- opri la geamul meu deschis,
Purta în cioc iubirea, floarea
Şi chipul tău văzut în vis.
Zâmbeai sfios, răzleţe gânduri
Se risipeau spre cer senin,
Iubirea scrisă printre rânduri
Mi-a schimbat clipa din destin.

poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor de pescăruş

Am înflorit...
în ziua întâlnirii tale
înălţam privirea
în braţele de curcubeu
şi mă purtai în primăveri
senine
stingând neliniştea
din sufletul meu.
Azi te privesc
în zbor de pescăruş
în amurgul serilor
de toamnă
vibrează clipa
în adieri de vânt
renaşti ca un fior
din zarea albastră.
Alerg spre tine
prin roua de cuvinte,
cuprind pământul
cu lumină
din palma ta fierbinte
ca o rază.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea ca un zbor lung
Plutind pe cerul senin,
În spaţii ce nu-i ajung
În sufletul parcă prea plin.

Iubirea aduce adieri
Peste gingaşele narcise,
Ieşite din primăveri
Cu petalele deschise.

Iubirea, zâmbete noi,
A sufletului încins,
Mătasea buzelor moi
Sensibile de nedescris.

Iubirea, o rază lină,
Cu puteri nemăsurate,
Care pune în lumină
Aureola inimilor curate.

Lăsaţi iubirea să curgă
În inimă de orice vârstă!
Căci tristeţea o alungă
Atunci când iubirea există.

poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte

Iubeşte clipa trecătoare,
Eternul răsărit de zi,
Apusul sângeriu de soare,
Vântul hoinar de miazăzi!

Iubeşte macii din câmpie,
Clepsidra veche cu nisip,
Visul pierdut în veşnicie,
Iubirea ce nu are chip!

Iubeşte ţărmul, depărtarea,
Adâncul mării necuprins,
Inima tristă şi uitarea,
Scrumul iubirii ce s-a stins.

Iubeşte fiecare clipă,
Ochii în lacrimi ce au plâns,
Eternul fâlfâit de-aripă,
Durerile ce-n trup le-ai strâns!

poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frânturide iubire

Iubirea e deprinsă mereu
dintre flori de destin
şi fiori de lumină

Iubirea e poemul în care
tăcerea se cristalizează
în lacrimile-rugă

Iubirea e mai mult ca suferinţa
după care sufletul veghează
stări de lumină

Iubirea e bucuria de A Fi
după frumuseţi efemere
tristeţe-amar-durere

Iubirea e partea de infinit
prin care visele ard
metafore de alt destin

poezie de Constantin Anton din Frânturi de Destin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare ardentă

îmi face cu ochiul semn o stea pe firmament
cerne peste mine splendoarea unui vis
privesc pe fereastra cu geamul deschis
cum lumina-i blândă intră-n apartament

vino lumină lină strecoară-te în suflet
să fii tu alinarea de bătrâneţe grea
îţi voi da slovele din fremătarea mea
şi toate amintirile strânse prin umblet

aşează-te în mine ca în cuib de cocor
înmulţeşte gânduri ca florile boabe de rouă
îmbracă-mi trupul firav cu haină nouă
să primesc mântuirea înainte să mor

vino lumină lină scaldă-te-n al meu izvor
sufletul meu de floare s-a umplut de dor

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea după geamul termopan

Iubirea după geamul termopan...
E ca şi cum - cerul cu vată-i în urechi,
E ca şi cum - să n-ai nici un duşman:
Nici unul nou, nici unul vechi...

Iubirea după geamul termopan...
O schimb pe-un strop de libertate -
Cum să auzi că e sfârşit de an,
Şi cui să strig că am avut dreptate.

Iubirea după geamul termopan...
Un vacuum sau poate-o şmecherie?
Sau pieptu-ţi e un deal viran,
Castelul dorului - doar o fantezie...

Iubirea după geamul termopan...
E ca şi cum eşti fără ţară,
E ca şi cum un sâmbure-n bostan
Idee n-are ce se-ntâmplă-afară...

Iubirea după geamul termopan...

poezie de Renata Verejanu din Iubirea pe toate le vede
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e Iubirea

Iubirea nu există,
E doar o poezie tristă
Scrisă de un poet îngândurat
Care prin veacuri a rămas uitat.

Iubirea-i o poveste începută
De cineva care-a iubit odată,
Dar a murit şi a rămas uitată,
Azi nu există iubire-adevărată.

E un cuvânt ce spus la întâmplare
Adesea te răneşte şi-apoi moare.
Se pierde-n timp, şi e purtat de vânt,
Căci pân' la urmă e doar un cuvânt.

Şi peste timp rămâne doar uitarea
Şi amintirile care se pierd cu zarea.
Ce e iubirea nimeni n-o să ştie,
Şi la final rămâne-o poezie.

Pe care un poet începe a o scrie
Şi scrie rând cu rând neîncetat,
Iubirea e un gând necugetat
Ce la final rămâne-a fi uitat.

E scrisă printre rânduri şi-n poeme,
E discutată printre multe dileme,
Şi s-a vorbit de-atâtea ori despre iubire
Ca mai apoi să fie-o amintire.

Crestată pe pereţi şi pe copaci
Când din iubire nu mai ştii ce faci,
O spui, n-o simţi şi nici nu vei simţi
Ceea ce simţi atunci când vei iubi.

Rămânem la cuvântul aruncat,
Ce spus de-atâtea ori e neînsemnat,
Şi până la urmă iubirea e... se ştie,
O strofă tristă dintr-o poezie.

poezie de Alexandra Grigoreanu
Adăugat de Alexandra Grigoreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă-mi...

Dă-mi azi, sensul vieţii mele,
Dă-mi un gând de dor purtat,
Dă-mi cununa mea de stele,
Dă-mi iubirea ce-am uitat.

Dă-mi duioasa mângâiere,
Dă-mi în palme dulce-alint,
Dă-mi a ochilor sclipire,
Dă-mi şoapte de mărgărit.

Dă-mi a vieţii mele rost,
Dă-mi sărutul tău cu sete,
Dă-mi din viaţa fără cost,
Dă-mi surâsuri alegrete.

Dă-mi din taine neştiute,
Dă-mi atingerea de mână,
Dă-mi din ochi pe cele vrute,
Dă-mi ceva ce-o să rămână.

Dă-mi azi zborul spre visare,
Dă-mi norii ce scriu pe gânduri,
Dă-mi acea iubire mare,
Dă-mi-o scrisă printre rânduri.

Dă-mi senin în vise albe,
Dă-mi a braţelor iubire,
Dă-mi sărutul florii dalbe,
Dă-mi tărâm spre nemurire.

Da-mi somnul pe braţul lumii,
Dă-mi sclipire-n loc de lacrimi,
Dă-mi lumina cald-a lunii,
Dă-mi iubirea fără patimi.

Dă-mi speranţa către mâine,
Dă-mi iubirea ce-am sperat,
Dă-mi lumina care vine,
Dă-mi din toate, am meritat.

Dă-mi să pot să dau la toţi,
Dă-mi iubirea Ta Celestă,
Dă-mi să las şi la nepoţi,
Dă-mi ce tot nu se contestă.

Dă-mi cărări de viaţă lungă
Dă-mi din bunătatea Ta,
Dă-mi iubire să-mi ajungă,
Dă-mi, de Tine n-oi uita.

poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge între noi

Şi ninge si ninge, ca o poveste,
Troiene de nea umplute cu vise,
Se-aşterne pe câmpuri şi-n gânduri oprite
Cu fulgii ce zboară spre locuri ascunse.
Şi ninge si ninge pe feţe pierdute
Culoare de alb se găseşte pe frunte,
Mă chemi peste ani să te caut nebuneşte
Amintirea îngheaţă, ca mâinile ude.
Mă joc printre stele albastre, răzleţe
Şi fulgii m-ascultă zâmbind printre aştri
Te strig în noapte să dormim omeneşte
Aşa printre gheţuri cu ierni obosite.

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepotrivire

O undă tresaltă pe apă si moare în mal
O alta apare si-si stinge surâsul de-opal
Si peste ele ceru-si priveste fata senină
Îi închid. Ochii-mi lăcrimează de-atâta lumină

Mai rupe o petală din trandafirul alb
Si priveste-mă cum sufăr după fiecare plutire ce se opreste în apă
După fiecare undă ce se naste din moartea plutirii petalei
După fiecare rază de lumină ce sare din undă si se pierde în aer
Inspir puternic sperând să prind raza de lumină în pieptul meu
Însă trandafirul a rămas fără petale iar pieptul meu este, încă, gol

Din senin o pasăre îsi cântă singurătatea
Si de versul ei m-agăt cu oarbă credintă
Căutând spre orizontul alb eternitatea
Sperând să se transforme în albă fiintă

Privesc văzduhul spre-orizont
Si în norii purpurii ce despică lumina îti văd chipul oglindit
Plângi sau mori sau putin din amândouă
Chipul tău înmărmurit aduce minunea
Razele se ridică spre înalt pentru ultima oară si se pierd
Iar seara cade ca pulberea neagră peste ochii mei

De ce sunt eu noapte iar tu-soare?
De ce mori tu când mă nasc eu?
De ce sunt nisip când tu esti floare?
De ce esti tu femeie când sunt zeu?

Mă ridic simtind iubirea tuturor îndrăgostitilor ce au murit
Si arunc rugăciunea ca o provocare
Dacă nu existi pentru mine printre stele
Mă voi transforma în stea si voi străluci
Doar pentru a te crea si pentru a te privi

Stăm pe o plajă, goi, renăscuti
Ascultăm nisipul si noaptea si gândurile mele
Si privim mirati în sus, pe cer
În locul de unde lipsesc două stele.

poezie clasică de Jim Morrison
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Las iubirea să se frângă

Las iubirea să se frângă, cum se frânge o aripă
Într-un zbor lovit de trăsnet, într-o toamnă nemiloasă.
Răstignirea e aproape şi în mine se-nfiripă
Visul unei nopţi eterne, înecată în angoasă.

Şi mă doare că surâsul mi-a murit pe o cicoare
Dintr-un cer uitat de vreme-ntr-o poveste fascinantă.
În castelu-n care prinţul o păzea de vrăjitoare
Eu, o servă fără nume, am rămas doar o bacantă

Care-şi vinde pe-o ocheadă, trupul însetat de vară
Şi adună creiţarii pentru floarea cea albastră.
Ce naivă eşti femeie, el privirea nu-şi coboară
Spre umila-ngenunchere, înspre pacea ta sihastră.

Şi nu-ţi mai jeli iubirea, lasă lumea-mpărătească!
Niciodată sânge-albastru nu se-amestecă cu apă.
Ia-ţi şi lacrima cu tine şi în tine să domnească
Neiubirea ce ţi-e scrisă! Lacrima din ea s-adapă.

Las iubirea să se frângă, floare-albastră de cicoare,
Te păstrez în noaptea albă într-un semn de întrebare.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Şi ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Şi iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Şi ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viaţa-ţi este deodată
Şi miraj, dar şi cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut –
O suflare de viaţă
Într-un pumn de pământ.
Ce creaţii divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Şi în rugi şi-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credinţă...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Şi ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Şi iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Şi ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viaţa-ţi este deodată
Şi miraj, dar şi cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut –
O suflare de viaţă
Într-un pumn de pământ.
Ce creaţii divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Şi în rugi şi-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credinţă...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Moş Nicolae

- În noaptea asta ghetele cu toc
Sub geamul dinspre curte să le laşi
Şi când se-aud în gerul aspru paşi
Să te întinzi cuminte lângă foc,

Pe blana albă, fără pijama,
Cu fructul sânului deschis spre cer
Şi când încep copiii leru-i ler
Moş Nicolae la fereastra ta

Se va opri să te admire nud
Şi-n gheata lustruită ca un far
Îţi va lăsa iubirea lui în dar...
Aşteaptă-mă că am pornit spre sud!

- Tiptil păşeşte moşul prin odăi
Să-mi lase în ghetuţe o nuia
Nu ştiu de-am fost cuminte... Vina mea
E c-am legat la sănii zurgălăi

De câte ori de tine mi-a fost dor,
De câte ori pe pragul nins de timp
Am râs sfidând gerosul anotimp
Şi am plecat spre nord. Un căprior

Am înhămat la gânduri, dar te rog,
În noaptea asta sfântă hai aici
Să-i fim iubirii îngeri şi complici
Când moşul va veni pe-un inorog.

poezie de Ioan Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am iubit în tăcere

Te-am iubit,
pentru că erai cel mai înalt,
puternic şi mândru
dintre toţi copacii.
Primeai lumina orbitoare
a răsăritului, rogvaivul văzduhului
descătuşat şi liber.
Te-am iubit,
pentru că păsările albe
se înălţau spre nesfârşirea albastră,
culegeau stele argintii,
te împodobeau cu lumină,
străluceai în nopţile întunecate,
stând la taifas cu luna.
Te-am iubit,
pentru că te-ai aplecat sfios,
mi-ai adunat lacrimile,
le-ai aşezat printre frunzele
risipite pe ramuri,
transformându-le în vise,
răsfrânte în rădăcinile tale.
Atunci m-am agaţat
de trunchiul tău,
m-ai îmbrăţişat timid,
ai scuturat stele peste mine
şi am simţit că plutesc.
Totul încremenise.
Te-am iubit în tăcere!

poezie de Olga Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri colorate

În căsuţa cu gânduri colorate
Se aude -o notă ca o undă
Printre albe foi imaculate
Gândurile vor să se ascundă

Cad ca picuri de ploaie
Repezi din adâncul sufletului
Se transformă -n vâlvătaie
Frig atinse clapele pianului

Numai sfântul el mai ştie
Tarea-aştept să se oprească
Curge-n rânduri pe-o hârtie
Pare adevărat sau e fantezie

Le privesc ca pe-o avere
Ele-mi ţin mereu de urât
Îmi sunt dăruite de sfere
Companie ele -mi sunt atât

Mă ajută pianul o calpă aurie
O notă-mi spune sunt prezent
Las o clipă foaia de hârtie
Îl iubesc am acelaşi sentiment

Cânt sunt un suflet fericit
Singură niciodată n-am să fiu
Când iubeşti si eşti iubit
Noaptea e lumină nu e târziu

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ta...

Iubirea Ta, Domnul meu, e o floare,
un nufăr alb în amurgul amar,
un surâs printre dulci lăcrămioare,
un crin ceresc răsărit pe altar.

Iubirea Ta, Domnul meu, e o taină.
Ea-mi umple gândul de-un nou înţeles,
de-un mister care toate-mi destaină,
ca să-nţeleg pentru ce m-ai ales.

Iubirea Ta e-un inel ce ne leagă,
un scut sub care-l înfrunt pe Cel Rău.
E tot ce am, e viaţa mea întreagă,
de când trăiesc doar prin sângele Tău.

Iubirea Ta, Domnul meu, e-o lumină.
Dar cînd în piept vechi ispite vin iar,
atunci din nou pe faţa Ta divină,
în trist amurg, stropi de sânge răsar.

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi cânt iubirea

Îţi cânt iubirea pe-o aripă de vânt,
Pe curcubeul ce se vede-n zare,
Şi am s-o cânt cât voi fi pe pământ
Căci e iubire pură-nălţătoare.

Îţi cânt iubirea prin jocul fulgilor de nea
Care brodează-n iarnă voal alb, imaculat,
Şi printre florile multicolore din grădina mea,
Pe zborul păsărilor ce-n toamnă au plecat.

Îţi cânt iubirea printe valurile înspumate
Ce scaldă plaja-ntinsă, netedă şi aurie
Sau printre poezii încă neterminate
Ce-aşteaptă a iubirii dulce poezie.

Îţi cânt iubirea zi şi noapte,
Căci m-a vrăjit şi nu o pot uita.
Ecoul cântecului ei, ca nişte şoapte
Se-ntipăreşte adânc în mintea mea.

Îţi cânt iubirea pe-un nor,
Prin viaţa încărcată cu poveşti,
Şi îţi trimit vibraţia în zbor
Spre strălucirea aştrilor cereşti.

Şi printre stele-ţi voi cânta iubirea
Când eu voi fi o mică stea,
Şi cât va fi să ţină veşnicia
Eu am să-ţi cânt mereu iubirea ta.

poezie de Lucia Marin
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voci... gânduri

Voci străbătând întunericul sumbru
Mă cheamă în adâncurile neştiute
Dar unde?
Vântul suspină, ploaia mă ceartă
Nu-i nimeni în lume, în gând să m-asculte
Vreodată...
Printre gene albastre un vis se strecoară
Şi-alerg după el, în mister,...
Giuavaer
De lacrimi şi gânduri, pe-ntinsele rânduri
Îl pierd printre degete fragede,
Obosite de ger.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

S-a schimbat şi vremea
Te-ai schimbat şi tu
O scrisoare-n ceruri
Îţi trimit acu'

Mi-a inghetat cuvantul
Ai inghetat si tu,
Stiu ca Dumnezeu
Nu iti spune, nu!

Lui ii dau de veste
La capat de Amín
Povestea mai este
Cand iubesti deplin

Te astept la noapte
Ora s-o schimbam,
Si de Florii
Sa ne imbratisam

Primavara asta
E o iarna lunga,
Iubirea inseamna
Doua flori pe-o punga

S-a schimbat şi vremea
Te-ai schimbat şi tu
Îmi scriu testamentul
Unde eşti acu'?

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!