Tot e anul porcului cu pestă

vreau să-mi trec părul prin transformări stilistico-blondine în-
pasărea deşertului cu aripile desfăcute. ramurile salciei defoliate. puf de pui. trepte.
nisip decorat de furtuna eoliană. tulpinile usturoiului împletite. frânghii din cânepă. chirpici. polen anemofil. aur lichefiat, soare şi gelozie. câmpul păioaselor mature. palmier la sfârşitul perioadei de vegetaţie. melci copţi din aluat. plante parazite cu proprietăţi medicinale. uşi din ciocolată. miere cenuşie politică. ceai de muşeţel şi lumânări topite. obiecte argiloase şi umede. foc.

dacă le rad pe toate până la rădăcină. dacă le vând. aş dona suma bolnavilor de cancer.

poezie de Dorina Ungureanu
Adăugat de +
Comentează! | Votează! | Copiază!

alb, verde, galben -
plante medicinale
tei şi muşeţel

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe buruieni dintre noi, se dau drept plante medicinale, ca să nu fie călcate în picioare. În schimb, multe plante medicinale sunt călcate în picioare datorită ignoranţei noastre.

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Plante medicinale (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem nuferal

Eşti malul salciei ce sunt
pierdută în ape de cuvinte
ce-şi caută negru adânc nuferal
să infolorească nuferi-n ram
albaştri, nevăzuţi
de toate trestiile condeie
ce nu ştiu să sorbească
prin rădăcină de palmă
şoaptele coconului nuferal
cu polen de sărut ireal
ce-mi este avatar...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş fi şi dacă ai fi...

Când tu vei fi nor, eu voi fi vânt,
Dacă eu sunt floare, aş vrea să fii pământ,
Ca să-mi fii sprijin şi să te văd înflorind,
Să pluteşti şi să te alint cu al meu cânt.

Eu lacrimă de-aş fi, nu vreau să fiu pe-al tău obraz,
Nu vreau să trăim durerea, vreau viaţa în extaz.
Eu dacă aş fi furtună, tu vreau să fii al meu soare,
Să mă linişteşti, să fiu mereu zâmbitoare.

Eu sunt muritoare, iar tu eşti un înger,
Dacă tu ai fi cerul, eu aş vrea să fiu fulger,
Dar tu soare eşti şi eu vreau să fiu destine
Şi tu departe eşti şi eu nu sunt cu tine.

poezie de Eugenia Calancea (25 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă pasărea sprijină întreg cerul pe aripile ei, atunci nimic nu te împiedică să mergi mai departe!

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai vreau să fiu copil

În ghetuţe lustruite
vreau să-ţi pun un mic bănuţ.
Dacă tu eşti cel cuminte,
cumpără-ţi ceva drăguţ.

Poate fi o acadea,
sau o ciocolată mică.
Nu tânji la altceva,
ce e mult, e mult şi strică.

Şi să meargă totul bine,
fă si tu o faptă mare:
dacă ghetele ţi-s pline,
dă şi la cel care n-are.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însuşirile terapeutice ale usturoiului

Cu-nsuşiri medicinale,
Vindecă de multe boale,
Gripă, viermi şi apatie,
Însă nu şi de prostie.

epigramă de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miere la masă

Te umple esenţa delicată-a unor flori
care nu mai sunt, devenind
un pârâu subţire ca un fir de păr, pe care tu îl urmezi,
curgând din vasul cu miere peste masă

şi dincolo de uşă şi peste câmp,
şi care-între timp se îngroaşă,

se adânceşte şi devine mai întins, mărginit
de ramurile pinilor şi de pietrele umede,
de urmele lăsate de râşi şi de urşi, până când,

adânc în pădure, tu
clatini coroanele şi rupi coaja unor arbori,

pluteşti în el şi absorbi stropi de pe frunze,
bucăţele de copaci, albine strivite - - - o aromă
alcătuită din toate care s-au pierdut,
în care toate care s-au pierdut se regăsesc.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arşiţa

mă face să-mi car
banchiza unde vreau
s-o ung cu vanilie
sau ciocolată şi s-o fac
îngheţată în mijlocul caniculei
să se topească fără autorizaţie
pot să ocolesc chioşcurile
care vând apă şi sutiene
cravate sau bambus
pentru îngheţată pe băţ
trec pe lângă copacii matriciali
e vara de dincolo de timp
care te transformă în altceva

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

VI

Pasărea domesticită sta în colivia ei - iar pasărea liberă în pădure.
Întâmplarea le întâlni când vremea apropierii lor se născu.
Pasărea sălbatică strigă: "O! Draga mea prietenă - hai să zburăm prin largul pădurii".
Pasărea din colivie şoptea: "Vin-o aici, aici amândouă trăi-vom în astă colivie".
"Oare între zăbrele - putea-voi să-mi întind larg, larg, aripile mele?" - spunea pasărea liberă.
"Vai! - n-aş şti în ce loc să-mi fac cuib sub întinsul acestei bolte înstelate" - spunea pasărea întemniţată.

Draga mea - vino să cântăm - cântarea pădurilor.
Apropie-te de mine şi te voi învăţa vorbirea celor ştiutori.
Pasărea pădurilor răspunde: "Nu - niciodată cântecele nu se pot învăţa".
Pasărea din colivie spune: "Vai! deloc nu cunosc încă al pădurii cânt".

Sunt dornice de atâta dragoste - dar niciodată în zborul lor nu-şi vor putea atinge aripile.
Printre zăbrele se privesc şi dorinţa de a se pătrunde le e zadarnică.
Îşi flutură aripile şi neîncetat îşi cântă: "Vino lângă mine, dragostea mea!".

Cea cu aripile libere strigă: "Nu - nu pot - mi-e teamă de porţile zăvorâte ale coliviei tale".
Cea întemniţată rostea: "Vai! cât de vlăguite şi pline de moarte-mi sunt aripile!".

poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Silvian Lorin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă unii consideră delicioşi greierii înveliţi în ciocolată sau viermii de mătase rulaţi prin făină şi pesmet, prăjiţi apoi în ulei de palmier, nu e de mirare că cei imorali se hrănesc cu himere, iluzii crocante în sosul dulce-acrişor al placidităţii.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea din care vin

Noaptea se varsă peste viaţă
cu acelaşi întuneric pervers,
nu mai văd nicio scăpare
chiar dacă răstorn ceasul timpului.
Sufletul plânge cu lacrimi de înger
şi aripile s-au frânt,
lumea din care vin
nu are alte înţelesuri ascunse,

curge şi ea ca un râu ce se pierde în mare
şi marea la rândul ei are aceeaşi soartă.
Inima e cea care moare pe trepte,
dar este din alt aluat.
Dacă o să plec noaptea
o să-ţi spun cum să preţuieşti lumina.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii mei frumoşi

Poeţii mei frumoşi, sub fluturi de lumină,
Puneţi poezia pe-a inimii regină
Şi trageţi cu miere şi polen în nori
Până omenirea se va schimba în flori.

Buchete să se-aşeze în armonii celeste
Cu rădăcini în vetrele rupestre,
Cu vârfurile dulci prelinse-n soare
Sub crucea păcii: vis şi sărbătoare.

Poeţii mei frumoşi, ţara ni-i sfântă,
Ascultaţi când inima cuvântă,
Trageţi cu miere şi polen în nori
Şi lăsaţi reginei coroane dulci de flori!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceaiul este minunat; imediat te-a relaxat! Ceai de păpădie: viaţa e o bucurie! Ceai de muşeţel: să fii un om fidel!

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Război

Era luna, era floare!
Părul mamei cădea lung,
Parcă tot ploua cu soare
Peste trup golaş de prung.
Nu era pământul, luna
Părul mamei răzvrătit
Bătea negru ca furtuna
Peste golul scrumuit.
Era mai şi sărbătoare
Era globul, era stea!
Printre ierburi şi prin soare
Părul mamei viscolea.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comoara (Epigramistului Gh. Suciu, care susţine că, într-o epigramă de-a mea, "bat câmpii")

Bat câmpul literar ca pe o pernă
Şi tu te necăjeşti, dacă vreodată,
Din limba sfântă, veche şi eternă
Răsare câte-un fir de nestemată.

Bat câmpul ca pe grâu, ca un părinte,
Catrenele pe limba lor mă cheamă...
Şi din făina albă de cuvinte
Îmboboceşte câte-o epigramă.

Bat câmpii verzi cu frunze de mătasă.
Când firului de iarbă mă închin,
Sunt agresat cu-o bâtă noduroasă
De unul ce se crede spadasin.

Bat câmpul meu cu maci şi muşeţel,
Dar, George, dacă te-ntâlnesc în zare,
Să ştii că te provoc la un duel,
La un duel de clinchet de pahare.
Să rătăcim, duşmanii toţi să moară,
Pe câmpul literar ca pe-o comoară.

poezie de Viorel Martin din Epigrame si poezii umoristice (aprilie 2010)
Adăugat de Sorin Gabriel Vlad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rostul tuturor lucrurilor

Nici oţetul nu e miere,
Nici lămâile nu-s mere,
Însă, ştie şi un prost,
Toate au pe lume-un rost.

Într-un ceai nu pui, monşer,
Sare, usturoi, piper,
Hrean, boia, ulei, muştar,
Nici oţet, ridichi, mărar.

Nu se pune niciodată
Usturoi în îngheţată,
Şi, desigur, nu se poate
Îngheţată cu tomate.

Din cartofi nu faci compot
Şi nici ceai din antricot;
Nu pui ceapă-n ciocolată
Şi nici miere în salată.

Cum se ştie, condimente
Punem doar în alimente,
Dar, cum ştie fiecare,
Nu le punem la-ntâmplare;

Nu se pun aşa,-ntr-o doară,
Ci-i o artă culinară,
Care le armonizează
Şi mâncarea-nnobilează.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

în seara asta

te iubesc cu disperarea
tânărului îndrăgostit pentru
prima dată-n viaţă
o să-ţi aduc flori roşu shiraz
ciocolată neagră şi-ţi voi scrie versuri
ne vom săruta sub tei
cel puţin aşa îmi închipui
şi tu o să-mi spui cu glas pierdut:
divorţez pentru tine dacă bei
tequila cu suc de cactus
pe iahtul insuportabil de luxos
o să-mi vând turnul din dubai
şi o să mergem la o ghicitoare -
vrăjitoare nu prea rea
să ne spună dacă suntem
pe aceeaşi undă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fir de nisip

Se scurge timpul în clepsidră,
Dispar secunde furibund,
Spre o tăcere insipidă
În care pasul mi-l afund.

Fir de nisip născând momente,
Ce-mi par mereu de neajuns,
Prea multe scări, prea multe trepte,
Prea mulţi de dacă până sus.

Le urc, dar parcă merg la vale,
Spre un adânc nesuferit,
Chiar de nu vreau, e doar o cale,
Mă-ntorc de unde am venit.

Şi tot alerg finalitatea,
Sperând că poate-i început,
Uitând că viaţa-şi cere partea,
Iar eu nu-i dau ce ar fi vrut.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce dacă

Ce dacă plouă?

Zâmbesc gândindu-mă la tine.

Ce dacă-s ud?

Mie aşa mi-e bine.

Ce dacă bate vântul?

Eu nu mă mişc din loc.

Ce dacă nu e soare?

Între noi arde-un foc.

Ce dacă e prea frig?

Vorbele tale mă-ncălzesc.

Ce dacă e-ntuneric?

Eu pot ca să răzbesc.

Ce dacă nu sunt oameni?

Eu te vreau doar pe tine.

Ce dacă nu sunt case?

Mie tot îmi convine.

Ce dacă nu sunt păsări?

Zburăm noi pentru ele.

Ce dacă e doar ceaţă?

Noi n-avem clipe grele.

Ce dacă frunze cad?

Eu încă mai resist.

Ce dacă pomi nu sunt?

Încerc şi tot insist.

Ce dacă totu-i gri?

Tu-mi colorezi viaţa.

Şi dacă tot o faci,

te rog, alungă ceaţa.

Şi dacă tot o faci,

adu pe cer un soare.

Şi dacă tot o faci,

vreau case colo-n zare.

Şi dacă tot o faci,

te rog, alungă vântul.

Şi dacă tot o faci,

luminează-mi pământul.

Şi dacă tot o faci,

adu-mi şi păsările.

Şi dacă tot o faci,

redă-mi culorile.

Şi dacă tot o faci,

plantează-mi câte-un pom.

Un lucru eu mai vreau -

pe om să îl faci om.

poezie de Pleşa Dragoş Florian din Poezie
Adăugat de Pleşa Dragoş Florian
Comentează! | Votează! | Copiază!