Cu-acelaşi regret
mă întorc printre stele
din carnea-mi crudă.

haiku de Ionuţ Popa din Valuri (2 octombrie 2007)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansând printre nori
mă împiedic de tine,
piciorul meu slab.

haiku de Ionuţ Popa din Valuri (28 mai 2007)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea este umbra unui fluture rătăcit printre stele.

aforism de Ionuţ Caragea (2017)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O parte semnificativă a istoriei se scrie cu cerneală invizibilă, de aceea adevărul poate fi citit doar printre milioanele de rânduri goale.

aforism de Ionuţ Popa
Adăugat de I.m. Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret matinal sau Tot poet

M-aş face om de zăpadă,
Să se bucure de mine
Toţi copiii de pe stradă,
Însă, de mă uit mai bine,

Văd că nu a nins afară
Şi, cu matinal regret,
Mă întorc în casă iară,
Să rămân şi azi poet.

poezie de Marius Robu (22 decembrie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Soarele mi-ar dezlega umbra de picioare, probabil că aş rătăci printre stele...

aforism de Ionuţ Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu taxiul printre stele

Printre stele, printre stele
Cu taxiul a pornit
Muza poeziei mele
Să recite- n infinit.

Sirius a- ntins o rază
Plină- n rime şi troheie,
Cerul a întins o vază
Cu trup neted de femeie...

Zborul este către stele
C- un taxi, cristal de- abis,
În cer înălţăm castele,
Pe furiş intrăm în vis!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinopsis

Partea proastă e că murim încet,
nu dintr-odată, fără tribulaţii,
fără spasmele descoperirii unui alt sine.
Prin faţa noastră
trec maşini şi tancuri, şi avioane, şi morţi;
caii bat din copite,
cabraţi se întorc cu spatele spre nicăieri.
Şi noi aici am rămas
să ne uităm la ceas
cum mâine se transformă azi în ieri.

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deunăzi muşcat-au...

Deunăzi muşcat-au din plante carnivorii
Cu dinţii ce din piatră un univers au stors,
Şi-ntr-o privire crudă se închinau bujorii,
Căci de ascuţi lumina nu-i cale de întors.
S-au zis destule-n lume, dar un festin de versuri
Nu au văzut nici caii pe lângă-un drum de şes,
Când buruieni uscate împiedicat-au mersuri
Ce-au dat substanţă filei cu-al artei interes.
De neputinţe gândul în cercuri se îmbată,
Ca o garoafă crudă mă zbat şi eu, demis,
Dar unde-mi este-acuma trăirea de-altă dată,
Alături de speranţa unui hectar nescris?
Pierdută-a fost recolta, când mândri stau ciocoii
Pe-un muşchi de rădăcină, privind în chin eroii.

poezie de Ionuţ Popa (29 martie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piedestalul resimţirilor

îmi este dor de tine ca nucului de-o nucă
şi te-aş fura degrabă din cuibul tău de sol
când îţi apleci avântul pe-o gleznă de nălucă
ţinându-mi răsuflarea în veşnic rotocol

nu mai jelesc ci sorţii te-aşez pe-un colţ de soclu
precum se-nalţă cerul cu păsări peste noi
te voi privi frumoaso de jos cu un binoclu
ce-mi va clăti simţirea în vânturi şi în ploi

pe brânci la firul ierbii las muzelor ofranda
să mi te-aducă-ndată; mi-e tare greu acum
căci parcă ieri din pulpe însufleţeai veranda
şi-mi delectai mirosul cu-al buzelor parfum

cu vremea ce apune îţi voi semna în zare
un "te iubesc" din carnea-mi la fel de trecătoare...

sonet de Ionuţ Popa (29 iulie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezbracă-mă de tine...

Disimulezi plăcerea când de-al tău piept o limbă
Încolăcită, sfoară, te-atrage din Eden
Şi-ţi încălzeşte duhul - purtării tale-i schimbă
Portretul de fecioară. Eşti toată-un erogen
Abis în care gândul mi-l adâncesc în taină
Şi-aplec cu dânsul teama de-a nu te fi lovit
C-o pasiune strâmbă, purtând precum o haină
Golaşu-ţi trup ce fi-va de ochiu-mi istovit.
Din solitare dâmburi voi ridica stindarde,
Stabilopozi, columne din carnea-mi să-ţi proptesc
Iubirea ce-n străfunduri străine n-o mai arde
O alta-nstrăinare din alt nimic trupesc.
Dezbracă-mă de tine şi-mbracă-mă din nou,
Să-mi fii întotdeauna cum coaja-i pentru ou.

sonet de Ionuţ Popa (22 ianuarie 2009)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Philosophy

Zilele curg la vale precum apa,
dar noaptea, cine ne-o mai roade disperarea
de care ne-am lipit, bolnavi,
cu pleoapa?

M-am întrebat ascuns într-o încăpere-a minţii-
sunt trogloditul propriilor gânduri -
din ce-aluat ambiguu ne-au făurit
părinţii...

Sunt stele, sunt valuri de lumină, purpurii,
doar caut seara printre frunze moarte
răspunsuri la-ntrebarea unei întregi
filozofii.

Din căutări în căutări, lovindu-mă de cer,
contemplu vag în orice împrejurare
o lume la cheremul pământului
stingher.

poezie de Ionuţ Popa din Valuri (30 octombrie 2007)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calator

Întorc capul şi privesc în urmă
O jalnică parere de regret
Şi zborul spre minciună.
Cu ochii închişi voiam să merg pe drumul drept,
Mi-am îngenuncheat dorinţa şi vrerea mea nebună,
Privesc acum în faţă coclauri şi aştept
Chiar de ocolesc mai mult, acesta-i drum mai drept
Şi pot zîmbi acum, fară vre-un regret.

poezie de Stelian Gabor
Adăugat de Natasa Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştii, oamenii visează adesea să călătorească printre stele şi să-şi găsească acolo iubirea. Numai tu eşti norocoasa la care universul a venit în persoană şi ţi-a pus o galaxie la ureche...

Ionuţ Caragea în Delir cu tremurături de gânduri (2012)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet

Când mă trăsneşte nebunia
iau brusc creionul şi hârtia,
să-nşir pe foaia albă-o perlă -
a patimilor rece gherlă.

Desculţ, printre emoţii, tac
într-un torid şi trist cerdac,
păstrând aroma timpurie
a crizelor de isterie.

Planează spiritul din mine
printre lăcaşuri clandestine;
în cuibul lor putred şi moale
roiesc iluzii culturale.

Pe sticlă-am scris o poezie,
amar curat şi erezie...
În prag de noapte aguridă
e-o grea emoţie lucidă.

poezie de Ionuţ Popa din Valuri (14 octombrie 2007)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realitatea este atât de crudă încât oamenii se hrănesc cu răbdări prăjite la focul inimii...

aforism de Ionuţ Caragea din Delir cu tremurături de gânduri (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul unor vremuri străine

I-am simţit buzele până în măduva oaselor
şi au lăsat în mine o urmă,
ca în vremuri străine
o voce să găsească puterea
să-i şoptească sufletului
poveşti de adormit îndrăgostiri.

Departe este acum şi glasul
ce printre artere
suna ca vântul,
un adagio printre crengi bătrâne;
la fel de natural,
dar un pic mai rece
şi fără tandreţea adierii.

De-atunci port în zvâcniri
sărutul ce-ar fi cuprins
şi cea mai adâncă prăpastie
cu o atingere de fulg...

poezie de Ionuţ Popa (2009)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o noapte

uneori strângeam stele în palmă
să nu se rătăcească în galaxii
mă aveai, eu visam
clădisem un monument pe ăst tragic pământ
mă întrebam mereu cine sunt
treceai printre stele, suavă ca ele
erai senină şi pură iubito
te frângeai între gânduri, eu păşeam printre spini
erai primăvară, fecioară...
îmi era atâta dor de tine, dor de casă
să vin, să mă întorc astăzi acasă
dar lupii ăştia mă omoară, nu mă lasă
şi dacă tu...
atunci eu...
ce labirint al sufletului croisem într-o noapte între noi
e trist că n-am ştiut atâta timp de noi, noi, doi nebuni
noi, amândoi, în şir de doi
începe tu, eu...
tu mă strigai în noapte, chemarea era mută
plutea pe lac un nufăr, iar tu plângeai prin colţuri
te adunam în palmă şi printre gândurile lumii
te-am sărutat femeie, ca întâia dată

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când clipele miros a tine

Când clipele miros numai a tine,
A iarbă crudă şi a primăvară,
Secunde noi vestesc atunci în mine
O linişte adâncă, princiară,

A nopţii trase-n luntrii de cristal
Prin şipotul cohortelor de stele.
Te caut în parfumul ritual,
Lăsat anume-n colţul gurii mele,

Simţind şi-acum căldura ce mi-ai dat
Când gura ta-mi strivea cu patimi dorul -
Te murmur în fărâme de păcat
Şi-i nesecat, de dragoste, izvorul.

De rătăceşti cumva, rănit de spini,
Te vindecă-n izvorul viu din mine
Şi-o cupă de iubire dacă-nchini
Desfată-mă cu-acelaşi gust, de tine.

poezie de Georgeta Minodora Resteman
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret

Regret că am lăsat să-mi treacă printre degete
un fluviu larg
şi n-am băut nicio picătură.
Acuma în piatră mă scufund.
Un pin mic ivit din pământul roşu
mi-i singura tovărăşie.
Tot ce-am iubit a pierit cu casele
care erau noi astă-vară
şi s-au prăbuşit sub vântul toamnei.

poezie clasică de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poezii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mac de neuitare

Plăsmuiri năuce se aştern grăbite,
Între zi şi noapte pe cărări de fum,
Printre geana lunii, stele rătăcite,
Se strecoară palid între foi de-album.

Te petrec cu gândul, şterg indiferenţe,
Din miraj sentinţa iernii a rămas,
Florile de gheaţă scriu cu ger absenţe,
Cer fardat cu iele ţes un bun rămas.

Îţi trimit eşarfe ninse cu tăcere
Şi un stol de vise ca un ultim dar,
Resturi de iluzii, n-am nimic a-ţi cere,
Brume de-amintire fi-vor în zadar!

Te vor ţine-n braţe aripi de himere,
Vei păstra sărutul ultim, de sfârşit,
Inserări albastre, crudă mângâiere
Vor durea o clipă. Uită! Te-am iubit!

Te va duce trenul într-o gară ninsă,
Buze-nzăpezite îţi vor amorţi,
Îţi voi fi de-a pururi lacrimă ne-nvinsă,
Nici îngheţ, nici stele nu vom împarţi!

Am să chem un înger rana să-ţi aline,
Eu voi fi departe, mac de neuitare,
De-ţi va plânge dorul, caută-mă în tine,
Nufăr de iubire, stins din nepăsare.

poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!