Încă e-adevărat - replică la poemul "Mai lasă beletristica..." de Valentin David

E-adevărat, sunt cititor fidel,
Plutesc în lumi regale, cu eroi,
Da-n plină zi, mă latră un căţel,
Bine-nţeles, căţel de usturoi!

E unul care n-are-n vene foc,
Şi, cu păreri din vremea lui Pericle,
Citeşte numai cărţile de joc
Şi-adesea, etichete de pe sticle.

Citind facturi, el crede că-i savant,
Dar adevărul este mult mai trist:
El vrea să-i pun, pe Goethe şi pe Kant,
În râşniţa-i de prea zelos marxist!

Ca om de rând, cobor în beci, oricum,
Dar la vecină, să-mi probez elanul...
Şi tot citind cu ea, se-aude cum
În casă, sus, îi sforăie... fazanul!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica Maestrului Nică Janet

Citeşte mult, că sunt puţini la noi,
Dar sunt mâhnit că ai acest necaz:
Te latră un căţel de usturoi,
Legat de un ţăruş solid, de praz.

Erau pe-atuncea turnători sadea,
Nu prea citeau, scriau doar anonime,
Că-n vremea-aceea spirtul s-mpărţea
Ca antidot, spre facere de bine...

Erau şi dascăli coadă de topor,
Ce cu elan elevii şi-au trădat,
Să urce la nivel superior
Sau pentru slujbe la inspectorat.

C-o ura izvorîtă din rărunchi,
M-am răzbunat cu mare satisfacţie
Punând mereu partidul în genunchi...
Prin secretara de organizaţie!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ar ţipa (2) - a doua replică la duelul poetic dintre Petru Ioan Gârda şi Violetta Petre

Eu sunt, de fel, un cititor diurn,
Îmi plac, nespus, ideile rebele,
Citind, mă simt în vârful unui turn
Şi, de acolo, pot citi în stele.

Eu sunt, de fel, un cititor cu fler,
Citesc şi printre rânduri, elegant,
Citesc din Poe, Rimbaud şi din Baudelaire,
Din Hegel, Schiller, Goethe şi din Kant.

Cititu-i, pentru mine, sănătate,
Citesc Rabelais, Cervantes şi Balzac,
Zic unii, răi, că, după facultate,
Mi-aş pregăti examenul de BAC!

Eu niciodată cartea n-o arunc,
Dar noaptea, când se potolesc drumeţii,
Aş adormi, în fine, ca un prunc,
De n-ar ţipa, în capul meu, sticleţii!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modestului Petru Ioan Gârda

Citind ce noi am scris frumos,
A devenit morocănos;
Pe noi, citind ce scrie dânsul,
Instantaneu, ne-apucă... plânsul!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem puilor de căţel

inima-şi ciuleşte urechile
când o aude pe ea
şi bătăile ca nişte
puii de căţel
latră de fericire

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticului meu râmnicean

Toţi avem câte-un căţel
Care latră, dar nu muşcă;
Am şi eu unul la fel,
Dar el latră doar... din cuşcă!

epigramă de Octavian Moşescu din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât despre mine, în slaba măsură a puterilor mele,, mă desfătez citind cărţi şi le dau credinţa mea, şi plină de încredere; şi în inima mea le răsfrâng. Atât de cordial, că nu e petrecere care să mă facă să-mi părăsesc cărţile. Afară numai, desigur, când luna Mai soseşte şi aud păsările cântând şi florile încep să crească. Atunci, adio cărţile şi zelul meu.

citat din Geoffrey Chaucer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândrie

Doamna P, o ştiţi voi care,
Avansată-a fost în post.
Soţu-acum se crede mare:
Strigă la căţel că-i prost.

epigramă de Ion Cuzuioc din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mea culpa

Cum sunt un frate bun cu epigrama,
Precum mătreaţa soră e cu părul,
Luat cu gluma, zău că nu-mi dau seama
Şi-adesea spun, ca prostul, adevărul!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea dresajului

Să dresezi un căţel de usturoi!

culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea cruzimii

Să bată un căţel de usturoi, iar el să îl muşte!

culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog cu un... căţel

Când vorbesc cu al meu căţel,
Chiar dacă-i "mut" el mă-nţelege,
De-l cert şi-i spun că e mişel,
Pentru el vorba mea e... lege.

Oricât aş vrea să-l ocolesc,
Apare-n jur ca o iscoadă,
De-l mângâi sau de-l dojenesc
El scheaună şi dă din... coadă.

E un semnal că-i prieten drag,
De şi l-am botezat: "dulăul",
De-i cald, de-i frig mă-aşteaptă-n prag
Iar "prieteni-mi" doresc doar... "hăul".

De mult, cu coaja mea de pâine
Am mai hrănit şi-un om sărman,
Căţelul a crescu şi-i... câine
Iar prietenul îmi e... duşman.

Stau şi mă-ntreb cum este bine?
S-ajuţi plebeul că-i sărman,
Sau să ai prieten doar un câine
Ce-ţi este prieten, nu duşman?

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu (august 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine n-a petrecut o după-amiază întreagă cu urechile încinse şi cu părul zbârlit aplecat deasupra unei cărţi, citind şi iar citind, şi uitând de lumea din jurul său, şi nebăgând de seamă că-i e foame sau frig?

Michael Ende în Povestea fără sfârşit
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea veterinarului

Să faci injecţie unui căţel de usturoi.

culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trifon (cu un aer nevinovat, inept): Excelenţa voastră a cerut să-mi completez cultura generală... (Citeşte, cu oarecare dificultate.) Se ia o pulpă de miel... se împănează cu usturoi...
Samson (serios, logic): Ajunge! Nu poţi deveni înţelept citind "Cartea de bucate"!
Trifon: Cu cât citesc mai mult, cu atât mi se face mai foame... (Citeşte.) Se adaugă sare şi piper...
Samson (îi smulge cartea din mână): Ajunge, am spus! Mintea ta nu sporeşte memorând reţete culinare! Eu am ajuns cult, subtil şi spiritual, buchisind literatura veche! Pune mâna pe clasici, măgarule! Ehei! Ce vremuri! Când umblam eu la şcoală, era clasa plină de clasici! (Citeşte din volumul de versuri.) "Dar somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă"! (Brusc, aruncă volumul pe birou.) Trifoane! (Trifon dormitează.) Cine e şef la Direcţia Generală a Vămilor? (Pe jumătate adormit, Trifon nu răspunde.) Vreau să ştiu dacă viaţa este scutită de taxe vamale. (Trifon îi aruncă o privire buimacă, dar nu răspunde.) Am descoperit un adevăr metafizic fundamental: viaţa este o chestiune vitală. (Pauză.) Un vameş al vieţii, adică un conţopist al guvernului ne taxează, pe motiv că trăim! Trifoane! (Îl zgâlţâie violent.) Trezeşte-te, derbedeule! Este ameninţat un drept elementar din Codul Muncii!

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul unui ins fidel

A fost mereu un ins fidel
Şi niciodată n-a-nşelat,
În viaţa lui a fost model
Şi pentru alţii de urmat.

Consoarta tot i-a reproşat
Că l-a văzut făr' de inel,
Deşi era un ins fidel
Şi niciodată n-a-nşelat.

Şi i-a mai zis când l-a certat
Că n-are "verzi"' în portofel;
E supărată c-a gafat,
Dar mulţumită-i întrun fel

Că insul... e căţel fidel.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdere

I-au dispărut subit, de-acasă,
Soţia şi-un căţel de rasă.
Şi-acum tot caută, abătut,
C-aşa căţel n-a mai avut.

epigramă de Ioan Fărcaş din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nehotărâre

Să-mi iau soţie elegantă?
(Ea vrea şi vilă şi căţel);
Sau să-mi găsesc doar o amantă
Ce are soţ? S-o ţie el...

epigramă de Ionel Andraşoni din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare citeşte în felul lui, îşi inventează o manieră proprie, unii îşi petrec toată viaţa citind fără să treacă vreodată dincolo de lectură, rămân lipiţi de pagină, nu pricep că vorbele sunt numai pietre puse pentru a traversa curentul unui râu, sunt acolo doar ca să putem ajunge pe celălalt ţărm, celălalt ţărm contează. Doar dacă nu cumva aceste râuri n-au două ţărmuri, ci mai multe, fiecare om care citeşte este propriul lui ţărm şi e numai al lui ţărmul pe care trebuie să ajungă.

Jose Saramago în Peştera
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi uitaţi

Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să mă pierd în adâncimea
Onglizii tale sufleteşti.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să tânjesc dup-o privire
Ce infinită mi-o doresc.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
În albastrul lor sublim
Să mă pierd ca-n labirint.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Lumea-ntreagă să se oprească,
Doar ca eu să-i proslăvesc.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Ochii tăi să mi se pară,
Casă sufletului meu.
Ce trist e când vine vremea,
Şi ochii ni se întâlnesc,
Să te urc pe-un piedestal,
Şi să nu te mai urnesc.
Dar mai trist când vine vremea,
Şi ochii nu se mai întâlnesc.
Şi ai vrea să simţi durerea,
Doar o dată să-i mai vezi.
Să te îneci din nou în ei,
Să-ţi spună din nou poveşti,
Să-ţi creezi din nou iluzii,
Că în conştiinţa lor, trăieşti.
Dar pleoape grele îi ascund,
Trecut-a timpul peste noi,
Aproape am uitat albastrul
Ce l-am idolatrizat demult.

poezie de Mihaela Ciuhoreanu
Adăugat de Mihaela Ciuhoreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citind atent rechizitoriul

Citind atent rechizitoriul,
De-acord juraţii, cu toţi cad,
Că nu-l trimit în purgatoriu,
Pe inculpat, ci drept în iad.

epigramă de Miriam Muscalu-Tair din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!