Alege-ți nu minute, ci câteva secunde pe zi dacă tu consideri că nu ai timp, așează-te pe un pat sau la volanul mașinii și Oferă-ți spațiu și lasă-te îmbrățișat de existență. Privește fără să atingi nimic. Doar permite-ți să ființezi. Atunci Infinitul îmbrățișează Infinitul! Această delicioasă simplitate de A Fi este cea mai mare bucurie! Tu ești acest simț al prezenței "EU SUNT" care sfințește întreaga viață și toată existența! Toată suferința acestei lumi preaslăvește și vine din minte. Dincolo de minte, ești doar Tu Infinitul! Ești doar la o secundă, fără timp sau la un gând distanță, fără spațiu de a te reîntoarce Acasă!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mintea e învățată să se uite doar după forme, fie fizice, fie conceptuale. Concepte pe care tot ea le poate defini subtilități, energii, alte lumi, etc. Ea nu poate vedea Infinitul pentru că fiind Infinit e fără formă și atunci poate doar să și-l imagineze, să îl formeze, să îl facă prizonierul unor imagini. De aceea, mintea ta nu va putea în veci vedea cine și ce ești. Odată ce ești liber de minte, te recunoști ca viața infinită și etern liberă!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește neostenit, neîncetat asupra celui care vede, gândurile, stările, emoțiile, experiențele, asupra minții ca întreg. Fă-o până vei trece complet dincolo de minte. Aici, pe tărâmul veșniciei, ești doar tu, Infinitul.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pot să te învăț să te desprinzi firesc de tot ceea ce crezi că ești și nu ești! Nimeni nu te poate învăța ceea ce Ești, pentru că Deja Ești! Cea mai înaltă Sadhana (practică spirituală) nu e să cauți Realul, ci să dai voie irealului să plece. Când te-ai desprins de ireal, Realul te va îmbrățișa în plenitudinea copleșitoare a Infinitului care ești! Tu ești Acela! Doar nu cere minții să te învețe asta! Nu aștepta vreo confirmare a minții. Cum ar putea mintea să-ți confirme Infinitul? Acum, în apercepția acestei secunde, tu ești liber pentru întreaga eternitate. Tu ești Acela!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu ești copie indigo cu Atmaji, cu Libertatea, vei rămâne copie indigo cu sclavia, cu mintea. Oare te prinzi sau nu te prinzi de asta? Atâta timp cât crezi că Atmaji e o persoană, te vei condamna tu însuți la suferința acestei închisori! Tu nu ești corpul-minte și dacă nu-l auzi pe Atmaji că o să fii obligat să auzi boala care nu-i nimic altceva decât vocea lui Dumnezeu care îți șoptește în inimă: "Această grămadă putridă de carne, panică de gânduri și rahat nu ești tu, te invit să renunți chiar Acum la această deșertăciune pentru a te reîntoarce la Mine!" Dacă auzi cu adevărat Asta, nu mai are nici o importanță dacă parabdha-karma acestei forme continuă sau încetează, tu nu ești acest vis. Ceea ce nu s-a născut vreodată nu poate să moară.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai mare rău inventat de Aghiuță de minte, este "știința". În fapt, tot ceea ce numești "Știință" e doar o altă poveste naivă, inventată de gând, pentru a adormi copiii! Când afirm că e cel mai mare rău, afirm că tot ceea ce tu numești "știință" pornește de la premisa falsă a formei, materiei și deci a separării pline mereu de frică și suferință. "Științific vorbind" - ce boală o fi asta? - tu chiar crezi că ești o formă rătăcită de alte forme, și exact această educație primară handicapată, te pune pe linia suferinței. Tot ceea ce voi oamenii seduși de minte denumiți "adevăr științific" este doar o rușine, o minciună gogonată a minții, pentru a nu vă recunoaște eterna voastră ființă. nenăscută și deci implicit fără formă. Oare cum ar putea handicapatul de gând finit să cerceteze "științific" infinitul fără gândire? A crede în "Știință" înseamnă a trăi o viață jalnică grevată de separare și suferință. Nu este nimic științific în "Știință" ci este doar gândul minciunii, adevărata știință presupune să începeți prin a cerceta "eu"-ul care se pretinde o astfel de trăsnaie.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
I: Da, împărtășirea e minunată, să vedem ce iese din ea încercând s-o transpun în ceea ce experimentez! A. M: Doar observă-te. Cum ești astăzi FĂRĂ NUME, FĂRĂ IDENTITATE. Atât, e mai mult decât suficient, bine? Observarea nu cere nici o strădanie, nu are nevoie de nume sau identitate pentru că nu aparține unui eu. Privește ca și cum prin ochii tăi ar privi infinitul Dumnezeu!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
I: Ce este iluzia? A. M: Credința mintii ca ești liber de ea este iluzia. I: Ce este libertatea? A. M: Eliberarea de minte cu toate "alegerile" sau credințele ei despre "libertate" este Libertatea. I: Este libertatea o stare a minții? A. M: Absolut nu, libertatea este de minte, nu pentru minte, de gând, nu pentru gând, de "eu", nu pentru "eu". I: Atunci cine se mai bucură de libertate dacă nu mai este "eu"-l? A. M: Libertatea este bucurie, fericire în ea însăși fără subiect și fără obiect. Când conștiința se recunoaște pe sine ca și conștiință explozia de fericire care are loc este definită drept ananda-beatitudine nețărmurită fără formă. I: Este libertatea o stare trecătoare? A. M: Cu siguranță nu, libertatea este liberă atât de stările trecătoare cât și de cele aparent netrecătoare. Ea este dincolo de orice așteptare sau dualitate.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertatea începe cu tine, deci fii tu primul care o recunoaște dizolvându-se în ea. A. M: E tragic și până ce mulțimile nu realizează drama, tragedia continuă. I: Mă rog să le dea înțelepciune! A. M: E prea multă frică la mijloc și exact din acest punct începe legiferarea absurdului. I: Cum și cine le va anula frica? Doar un Moș, Ion Roata... A. M: Gândul și frica sunt una; gândim, presupunem pentru că ne frică de infinitul necunoscut sau viața veșnică pe care o suntem. Credem gândul care poate să existe doar prin corp și de aici frica, înțelegi? Dacă am putea vedea că suntem viața și nu corpul de vis pe care gândul ne spune că îl suntem și care frica lui ar vrea să-l salveze, atunci legile acestei lumi ar fi de prisos. A. M: Până să ajungă oamenii să vadă așa... Iar acum chiar că-s orbi bine! A. M: Asta e capcana pe care ne-o întinde mereu și mereu gândul: "Devenirea"! Dar de ce "până", căci viața veșnică pe care o suntem este chiar aici. Dacă nu atingi nici un gând chiar acum, chiar aici, viața pe care o ești rămâne liberă de persoana care pare că o ești. Acum tu unde ești, nu ești Aici? Toți suntem Aici, iar Dumnezeul nostru gândul ne trimite "acolo", în fricile lui, înțelegi?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată recunoscută această Conștiință în mod complet - și ea este o secundă, nu mai mult - vezi că Tu dintotdeauna Ești Aici. Indiferent de ce ar spune mintea, vine mintea și spune: "Uite, vezi, l-ai pierdut pe "Eu-Sunt"! Dar tu nu ești când îți spune mintea asta? Nu ce spune mintea aștepți tu! Nu confirmarea de la minte - că o să aștepți până la Sfântu' Așteaptă - ci ca ce anume exiști Acum, în această secundă? Știți când, în special, apare această senzație că l-ai pierdut pe "Eu-Sunt"? Când apare o emoție puternică și pleci cu emoția aceea și începi să faci un construct. Dacă toate constructele pe care mintea le face despre Prezență sunt văzute ca nefiind Prezența, atunci ceea ce rămâne, este însăși Prezența. Lui "Eu-Sunt" i se întâmplă vorbirea, trăirea, experiențele și așa mai departe. Iar Acela în care inclusiv "Eu-Sunt" se întâmplă să apară este Supremul, este Transcendentul, Dumnezeu Tatăl Nemanifestat, pe care noi o să-L fim, după ce acest simț de A-Fi se va reîntoarce Acasă.
Atmaji Maharaj în "Eu-Sunt" poate fi pierdut?, Partea 3
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te poți opri în orice secundă. Trebuie să îți fie clar următorul lucru: dacă Acum, în clipa asta, moartea ar veni, Sinele trebuie să fie mai fulgerător decât moartea, ca să te poată lua. (Moartea vine și pleacă, dar Sinele este Eternul care rămâne. Chiar și moartea moare în El.).. Mori pentru minte, mori pentru lume! Cât de responsabil este Infinitul? Totul se întâmplă în El. Dă drumul inclusiv acestei idei de responsabilitate (doar te-ai zidit în ea.) Este un construct al minții. Sinele nu este nici responsabil, nici iresponsabil, dar atât responsabilitatea, cât și iresponsabilitatea apar în El. Dacă dai drumul inclusiv la această idee ce mai rămâne? Pentru că toate aceste idei te pun în așteptare. Ele spun că tu nu ești, dar tu ești deja Sinele. Tot ceea ce trebuie să faci este să vezi că niciuna din ideile pe care mintea ți le servește ca fiind Sinele, nu este Sinele. Atâta timp cât te crezi mintea care caută Sinele ești în eroare. Doar rămâi în Liniștea neasociată gândirii, pentru că în momentul în care ai spus "că știi", deja te-ai asociat gândului cunoașterii. Rămâi Liniștea neasociată cuvintelor, gândurilor. Rămâi Liniștea în care toate cuvintele, lucrurile se contopesc! Dacă ar fi Acum, în momentul acesta, să alegi între tine și Dumnezeu, pe cine ai alege?
Atmaji Maharaj în Te poți opri în orice secundă - Discuție cu Atmaji
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Potopul
azi râuri de lavă erup din neant
și plouă cu ghețuri
și soarele plânge pe cerul galant
cu lacrimi de cețuri
și clatină zări cu nesaț meteori
plutind printre ele
și munții și marea ascunși după nori
se spală cu stele
în jur avalanșe de spațiu și timp
și Tu ești departe
și zeii sunt duși fără dram de Olimp
în cârcă de moarte...
și iar Infinitul te strânge în chingi
de taină și dor
ești ultimul Om care poți să-l atingi
cu primul fior
din care vor naște constante mai noi
ce sorb energii
din găuri mai negre și hăuri mai moi
și Oameni mai vii...
poezie de Iurie Osoianu (21 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există așa ceva precum "persoana potrivită sau sufletul pereche" ca să faceți un pic de streche.:) E ca și cum un vis care nu există, speră să găsească un alt vis, un gând speră să găsească un alt gând, cum ar suna asta? Păi cam așa: "Eu sunt eticheta de la "dona", tu ești eticheta de la "apă de la robinet, acum în sticlă de doi litri, izvorul prăpăstiilor"! Viața este "persoana potrivită", tu ești viața în care gândul aleargă de la naștere până la moarte după persoana potrivită, sufletul pereche, scopul meu, calea mea, etc. TOATE ASTEA SUNT DOAR ȘOPÂRLE, FIȚELE PE CARE VI LE BAGĂ GÂNDUL ca niciodată să nu rămâneți în prezent ca Viața. Tu ești Viața, ești Vidul care găzduiește zădărnicia gândului. Tot ceea ce vine din Prezență este grație, este iubire, tot ceea ce vine de la gând este și mai multă devenire. Tu nu poți accepta frumusețea a ceea ce este, pentru că ești prea îmbâcsit cu gânduri despre ceea ce ar putea fi. Doar Sinele este natura potrivită, infinitul ceresc ce-l ești.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E frumoasă această Maya, e frumoasa această iluzie, dar trebuie să afli ce ești dincolo de ea, ce ai fost înainte de a te naște, înainte de momentul concepției, care era ego-ul tău, cum anume era starea fără ego, cum anume erai tu, care erau semnele după care puteai fi recunoscut? Oriunde ar fi semnele, nu sunt decât deșertăciune, aș spune chiar deșertăciunea deșertăciunii. Oriunde e absența semnelor, deșertăciunea e absență." Cei ce caută semne, caută MAYA. Poți să cauți non-semnele? Care este starea ta fără stare, căci aceasta este apercepția realului însuși, ce anume ești tu fără tine, pentru că ești fără semne. Orice gând este doar un semn despre tine, este doar o caracteristică a ego-lui despre ceea ce este.
Atmaji Maharaj în Care sunt semnele dizolvării ego-ului?, YouTube
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să fac să nu mai ascult mintea? Doar stăruie necontenit să-l observi pe cel care observă, aceasta este cea mai scurtă cale de a-ți asculta inima și e veșnic Aici. Odată ce ai văzut văzătorul, vei vedea întreaga lume și atunci inima ta ți se va arăta ca fiind infinitul oricărei iubiri! Ești atât de simplă și atât de incomensurabilă că nici un gând nu te poate captura/constrânge/limita sau atinge. Nimic nu te poate descrie și totuși inima nimicului ești tu. Atunci când rămânem ca simplă Liniște, mintea noastră se dizolvă în ea și inima tăcerii ne poartă pe buze cuvintele!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mintea
Minte, minte ce mă minte,
Jurăminte pe morminte,
Minte, minte ce mă minți,
Cu uitare de părinți.
Și mă plimbi prin cea stihie,
Pe cap fără pălărie,
Mereu faci câte-un ocol,
Te dă numele de gol.
Îmi tulburi simțirea toată,
Inima o faci uitată,
De mă duce cal în trap,
Fără căciulă pe cap.
Minte ești trebuincioasă,
Ochiul minții când te-apasă,
Să îmi duci pasul pe loc,
Cu izvor și cu noroc.
Altfel ești o tulburare
Și mereu amăgitoare,
Doar magia din descânt,
Mă coboară pe pământ.
Tu mă judeci că un jude,
Pe drum de duhuri zălude,
Minte, minte, hoață rea,
Ai gonit iubirea mea.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar omul este prizonierul cunoașterii, Dumnezeu este infinitul, imuabil și incognoscibil. El Este simpla Prezență, Existență NEASOCIATĂ NICI UNUI GÂND! Orice formă de cunoaștere este doar limitare, simplă ignoranță despre care tot gândul își închipuie că e nelimitată! Dumnezeu este sfârșitul oricărei cunoașteri și reînceputul, eternei tale iubiri! Iubirea de "A-Fi" este chiar Dumnezeu cel viu! Doar mintea în rătăcirea ei își imaginează că și Dumnezeu are o minte, eventual una "universală" prin care "înțelege" suferința minții umane rătăcite și o știe la fiecare milisecundă. Dar doar partea suferă de cea mai cumplită și închipuită boală numită "separarea" sau "mintea mea". Dar Întregul, Absolutul Fiind neschimbător, veșnic același, nu este desprins de nimic și atunci la ce i-ar trebui o minte, ce să facă cu ea? Să supraviețuiască? Să nu își piardă "forma"? Dar are el vreo formă? E vreo formă nemuritoare? Doar frica de separare și implicit de disoluție a făcut omul să inventeze o minte pentru "supraviețuire" pentru "siguranța formei". Dar știi ceva? Cerul, oceanul, animalele, păsările, florile, o mulțime de specii nu au minte și în mod paradoxal vor exista și după ce specia umană datorită minții, care e lăcomia însăși, va dispărea.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice ar fi, nu ieși din Prezență, din această clipă. Rămâi ca Prezența Prezenței și întreaga ta existență se va lumina. Chiar și la mintea ta apelezi în acestă Prezența, deci nu ești identitatea corp minte. Rămâi Sinele, el este deja veșnic desăvârșit!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renunță un pic la gândul din capul tău, rămâi deconectat ca simplă ființare, prezență sau "Eu-Sunt" și vei realiza fulgerător că ai dat jos din spinare cea mai sufocantă povara. Doar gândul din capul tău te-a făcut sclavul acestei lumi și fricilor muribunde ale efemerului corp ce pâlpâie în tine. Tu nu ești mintea, tu ești Infinit, ești fără formă, ești Nenăscut!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Absolut fără nici o excepție și absolut de fiecare dată când atingi gândul inevitabil atingi ego-ul. De asta el e atât de mândru de mizeria cunoașterii. Și cu cât cunoști mai mult cu atât separarea pare mai mare, mai lungă și suferința pe care o atrage după ea mai sfârșitoare. Ego-ul prin cunoașterea spirituală Doar te izolează de ceilalți ca apoi să te poată arunca în brațele crude ale suferinței de la înălțime. Toată cunoașterea e doar deșertăciune care îți gâdilă ego-ul, de aia ești așa mândru de ea, arunc-o în primul tomberon. Când ego-ul nu mai are cunoaștere va sucomba în eterna-ți nemișcare. Tot ceea ce știi despre tine e capcana cunoscutului, renunță la această limitare.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din spațiu nu se văd granițele. În 90 de minute survolezi o mulțime de țări, fluvii, mări și oceane, timp în care jos, pe Pământ, abia dacă ai timp să vezi un film sau să citești 20-30 de pagini din cartea pe care tocmai ai cumpărat-o. De sus nu se vede nici un om, doar un amestec de culori în continuă mișcare și curbura planetei, învăluită de o mantie subțire și albăstruie, dincolo de care nu mai există decât negrul abisal al spațiului, luminile înghețate ale stelelor și liniștea apăsătoare. Și toate astea la doar câteva minute de "iarba verde de acasă", de care, după câteva ture în jurul Terrei, începe să ne fie dor...
Mihail Mataringa (1 aprilie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!