Vise
Mă plimbam prin vise,
Te vedeam cu mine
Îmi spuneai povești,
Și îmi dădeai iubire.
Chipul tău frumos,
Și privirea tăcută
Imi alinau dorul,
Cu dragoste multă.
Ochii tăi, căprui,
Erau a inimii faclii
Ei îi tineau de veghe,
Sufletului meu, rece.
poezie de Iulian Paraschiv (12 ianuarie 2019)
Adăugat de Iulian Paraschiv

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Starea de veghe
Înlăuntru frunții, lunecau corăbii de lumină.
De veghe, sub stăpânirea inimii,
gândul de bine a pus ochii pe ea.
Într-o conștiință care se implica,
avea menirea de-a ține treaz simțul mirării.
Înainte de-a împreuna malurile amurgului,
mai folositor ochiului decât bolții,
lumina rămăsese-n ochii ei infinit de cuceritori.
Cu aburul sufletului înrămat în colțul inimii,
la căpătâi de veghe, în al razelor decor,
la porțile luminii, un luceafăr.
Semne de-ntrebare îi răscolesc preajma condensată-n strălucire:
acolo, undeva, se află mereu un răspuns
pe care starea de veghe nu-l ajunge niciodată.
Doar necuprinsul din privirea-i tăcută,
strecurat ca o lacrimă cu noimă,
este și reazem, și călăuză, și muză, și...
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Insomnie
Iar am avut azi noapte insomnie
Și mi-ai venit ca o nălucă-n gând,
Aveai miros dulceag de iasomie
Și te-am văzut prin somnul meu plângând.
Erai frumoasă ca o crinolină
Și îmi șopteai cuvinte de amor,
Ți-adulmecam privirea ta blajină
Și îmi spuneai, iubito, c-am să mor.
Fără să vreau mi te clădeam din umbre
Și m-apucase foamea mea de tine
Treceam prin clipele cele mai sumbre
Și-mi blestemam ursita din destine.
Mă încălzeam cu chipul tău în vis
Și umbra ta era o sărbătoare
Priveam în noapte cum eram ucis
De ochii tăi de dulce arătare.
Voiam să-ți pun în deget un inel,
Să spulber dorul ce mă năucise,
S-astâmpăr setea apelor din el
Și chipul tău să-l pierd mereu prin vise.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (18 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din prea multă iubire
Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aștern, pe pânză, splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei, din mine.
De-aș fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aș compune o măreață simfonie
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul și glasul mi-ar fi în armonie;
Dar și sculptor de-aș fi, ce mult eu aș sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine,
Ci, chiar și Everestul, eu, l-aș modela
Cu statornica-mi iubire pentru tine.
În dorul după tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Îmi simt inima ca o călimară-n piept;
O, de-aș găsi talent de scriitor în mine!
poezie de Sergiu Mănuș (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din prea multă iubire pentru tine
Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aștern pe panză splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei din mine.
De-aș fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aș compune o măreață simfonie;
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul și glasul mi-ar fi in armonie.
Dar și sculptor de-aș fi, ce mult eu aș sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine
Ci chiar și Everestul, eu, l-aș modela,
Cu statornica-mi iubire pentru tine,
In dorul dupa tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Imi simt inima ca o călimară-n piept
O, de-aș găsi talent de scriitor în mine!
Anul 2000 Cluj-Napca
poezie de Sergiu Mănuș (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintirea unei iubiri
Inima mea e rece,
Tu ai uitat de mine,
Si toate acele clipe
Petrecute cu tine;
Sunt unele momente,
In care vreau sa vorbim,
Sa stam pana tarziu
Si tot sa povestim.
Sa ne aducem aminte,
De tot ce a fost frumos,
Cand tu imi faceai viata,
Plina de sperante, era roz.
De ce de la o vreme,
Noi ne-am instrainat?
Oare asa de repede...
Tu de mine ai uitat?
poezie de Iulian Denis Paraschiv
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplări de amor ...
Cel îndrăgit de-alte femei
Iubea în taină ochii ei;
Frumoșii ochi, de-agat, căprui,
Dar nu spusese nimănui.
Iar ea pe altu-l îndrăgea,
Cu ochii mari de peruzea.
Și-ades, frumoșii ochi căprui,
Plângeau vădit de dorul lui.
Atâtea întâmplări de-amor
Sfârșesc în flacăra de dor;
Chiar dragul tinerei dudui,
Iubea o fată cu pistrui...
Și fata de care vă zic
Iubea un ditamai voinic.
Privise-n ochii lui verzui,
Când poposise sub gutui.
Dar el luase un răgaz,
Privind gropița din obraz
A fetei ce umbla haihui
Cu chipul trist, cu mers silhui.
În poarta inimii când bați,
Prin labirinturi cum răzbați?!
Și-un lacăt, cu rugina lui,
Cu câte chei poți să-l descui?!
poezie de Mihaela Banu (25 octombrie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia sufletului meu
Îți port în mine binecuvântarea,
În suflet îmi răsună simfonia,
În fiecare zi se aprinde zarea
Și a înflorit în mine bucuria.
De-aș ști să cânt, aș lua un flaut
Și ți-aș cânta de dragoste și dor,
În fiecare mărunțiș al vieții să te caut
Și-n limpezimea apei, la izvor.
Te văd din nou cu ochii minții,
Îmi fac pumnal din dorul meu de ducă,
În timp ce trag de viața mea cu dinții,
Să ies din trup, ca o nălucă.
Dar voi veni pe fir de primăvară
Din iarna rece a sufletului meu,
În calea ta mă simt ușoară
De tot ce am urât în traiul meu.
poezie de Lusiana Drăgușin (12 aprilie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire de poveste
Rămâi cu mine în noaptea asta rece
Cupride-mă în brațe cu mult dor,
Căci timpul este scurt, și iute trece
Secundele se duc pe nesimțite în zbor.
Să mă așez iubire, încet la pieptul tău
Să aud cântecul inimii, cum mă strigă
Iubirea să îți ofer din tot sufletul meu
Sa te iubesc fără să-mi fie greu,.. fără frică.
Rămâi cu mine, hai să fugim în vise
Vom face tot ce ne-am dorit vreodată,
Și toate acele lucruri de lume interzise
Le vom trăi în vise, iubirea mea curată.
De șoapte tandre de iubire, îmi este dor
Desprinsă din povești, în nopțile de iarnă,
Să îți simt parfumul și al tău dulce amor
Fiorii pe spinare cum încet coboară.
Autor. Georgescu Elena
poezie de Georgescu Elena (26 septembrie 2018)
Adăugat de Georgescu Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi
Sunt multe zile de tacere,
Si multe seri cu intrebari,
Vedeam in noi o inviere,
Azi cum sa vad aceste stari?
Ne-am ridicat iute prin vise,
La fel de iute-am coborat,
A fost o simpla aventura,
Si sa ne multumim cu-atat?
Noi ne-am ales doar din privire,
Nimic din buze n-a iesit,
Eu eram dornic de iubire,
Am inchis ochii, si-am simtit...
Deja vedeam ce-o sa urmeze,
Iubire, vise, despartiri,
Speram sa fie ipoteze
Bazate doar pe amintiri...
Cateva clipe de iubire,
Cateva nopti de vise pline,
Mi-am deschis sufletul din nou
Si am dorit sa fiu cu tine...
De ce-a fost dat sa fii la fel?
De ce mi-e dat sa sufar iar?
Exista iarasi un alt "el"?
Ori noi n-am existat macar...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vindecare
Tu și eu cândva odată,
Legământ într-o iubire,
Două inimi rătăcite
Universuri - diferite.
Ochii i-am inchis cu lacrimi,
Dorul ferecat în mine
Suferinței i-am pus lacăt.
Leacul inimii a fost timpul
Tăvălug trecut prin mine.
Dar acum, sunt vindecată.
Ochii mi-au secat de lacrimi,
Dorului deschis-am calea,
Inimii inchis-am vrana.
Te-am visat că ești cu mine
Te-am visat și-mi este bine,
Fără tine.
poezie de Angelina Nădejde (7 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!

Asfințit
Soarele cobora.
Flancul stâng
al inimii
tot mai mult sângera
și prin venele cave
obuze de preț
aruncai.
Eu
îți luam cu asalt privirea.
Tu
îmi asediai îmbrățișările
în mod cert
până când
sângera
flancul inimii drept.
Era
prima noastră bătălie
de dragoste
cu tabăra instalată
în rai.
-"Ce înalt este zidul de îngeri!"
spuneai.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Secret caprui
Ai un zâmbet căprui
Și un mers luminos
Corpul mult prea frumos
Chipul unei statui
În cuvinte căprui
Te descrie pios
Un verset mlădios
Dintr-o poză hai-hui
Pe trotuarul căprui
Te întinzi languros
Într-un gest abanos
Cu miros de gutui
Ești o lume căprui
Dintr-un cântec ploios
Obicei rușinos
Cu ecou amărui
Și ce suflet căprui
Carapace de os
Ce cuvânt lunecos
Nu rostești nimănui?
poezie de Alexandra Ciochia
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra mâncată
Umbra mea mânca chipul tău.
Ochii mei sângerau ochii tăi și privirea
privirea înțepenită-n privire
scobea obrazul în neștire
în neștirea palmelor spălate cu aer
călduros de rece și-amorțite
în părul aromat cu zile încâlcite.
Umbra mea îți mânca chipul
înfierbântat de răcorită
foșneau în ea imagini mestecate
de-o gură despletită.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele
Vedeam lumina... râu de lapte
Mă fericea - și-un gângurit
Îi mulțumea celei ce-n fapte
Cu-a ei iubire m-a-mplinit
Creșteam... în juru-mi erau flori
Și dintre toate, numai una
Privindu-mă-mi dădea fiori
Și-i declamam povești într-una
Clădeam cuvinte-ncrucișate
Sau depănam vise dorite
Când învățam iubi în noapte
Spre dimineți... suav șoptite
Asimilam povești, istorii
Despre prințese, despre soartă
Și-n drum spre viață, numai norii
Mă temperau, spunând de artă
Silabiseam spre pui de om
Numiri de tot ce ne cuprinde
Și-i învățam sădi un pom
Frate discret în luări-aminte
Vorbeam cu ochii, mai târziu
Eliberând doar stări de bine
Și donam lumii tot ce știu
Ce am cuprins și-am strâns în mine
Priveam tăcut... și-n a mea minte
Cântau explozii de cuvinte.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantomă sunt când dorul îmi bântuie destinul
Puțin mai multă viață, aș vrea dacă se poate,
Și-un pic de infinit, să torn peste prezent.
Aș vrea să cumpăr stele, și să le pun pe toate,
În sufletul prea rece, de unde-mi ești absent.
Infernul de se poate, aș vrea să-l ocolesc,
Și să-mi atârn la gât doar flori de iasomie.
Căci gândul mi-e dușman, și nu știu să iubesc,
Și-mi scutur fericirea, în flori de păpădie.
Venin aș bea din cupa din care tu sorbeai,
Un vin atât de rosu că ai fi zis că-i sânge.
Aș mai pași prin cioburi s-aud cum îmi spuneai,
Că în iubire ție, nici veșnicia nu-ți ajunge.
Fantomă sunt când dorul, îmi bântuie destinul
Ce ți l-am pus pe tavă, și-alături am pus flori.
Să parfumeze moartea ce mi-a furat putinul
Ce îl strângeam la piept, cu lacrimi și fiori.
Îmbracă-mă o dată, cu pielea de pe tine,
Apoi cu duioșie, de vise mă dezbracă.
Să vezi ce am sub piele și ce ascund în mine,
Când sufletul mi-e prins, la margine de groapă!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dragoste
Te-am văzut în noaptea
prețurilor reduse,
în lenjeria ta cu gânduri levitante.
Seriozitățile mele erau grav alterate!
Te urmăream ascuns citind Cabala,
dar mintea afectată mi-aluneca spre:
tralalala.
Aveai voce melodioasă, eu pupile dilatate!?
Simțeam colonizarea lentă a sufletului meu.
Devenisem inamicul neucis cu vorbele-ngropate;
sufleorul inimii îmi arăta ceva și vedeam greu,
dar vocea mi se scufunda cu bâlbâiala
iar mintea mea și ochii vedeau doar returnela:
tralalala!
Mi-am ascuns ochii în mâini la spate
și mintea mi-am lăsat-o într-o carte!
De ghicești în ce mână-mi țin ochii...
și mintea la ce pagină se-nvârte,
mă jur să-ți cânt romanțe alandala,
cu mintea mea smintită-n neglijeuri:
tralalala!
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ai fi căsătorit de 400 de ani, la fel ca mine, este nemaipomenit de frumos să fi străbătut iarăși de prima dragoste și să fii, astfel, indirect, eroul unei povești de iubire.
citat din E.L. James
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună în câmp
Cu mâna stângă ți-am întors spre mine chipul,
sub cortul adormiților gutui
și de-aș putea să-mi rup din ochii tăi privirea,
văzduhul serii mi-ar părea căprui.
Mi s-ar părea că deslușesc, prin crenge,
zvelți vânători, în arcuiții lei
din goana calului, cum își subție arcul.
O, tinde-ți mâna stângă catre ei
și stinge tu conturul lor de lemn subțire
pe care ramurile i-au aprins,
suind sub luna-n seve caii repezi
ce-au rătăcit cu timpul, pe întins.
Eu te privesc în ochi și-n jur să șterg copacii
În ochii tăi cu luna mă răsfrâng
... și ai putea, uitând, să ne strivești în gene
dar chipul ți-l întorn, pe brațul stâng.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii (1960)
Adăugat de Roxxy306

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am Obosit De Vin, De Stele
Am obosit de vin, de stele
Am obosit de gândurile mele,
Am obosit de ochii care ma rasfrâng
Neculegându-mi chipul din adânc.
Am obosit râzând, am obosit de-atâta poezie
Cântând doar cele câte vor veni
Sau cele câte vrem sa vie.
Visez sa uit odata
Cuvinte, rânjet, gând
Si sa privesc în ochii de agata
Ca fiecare om de rând,
Chipul rasfrânt sa nu-mi mai vad,
Cu spaima mea si hohotul meu rece
Lânga un foc sa ma cuprinda somnul
Sub zarile cu margini de pamânt.
În sângele fecioarei purificat si dus
Prin trupu-i alb cu fragezimi de nea
Eu as simti cum cerul coboara lin de sus
Ciorchini de cântece deasupra mea
Stiu: acest vis pamântul mi-l nutreste
Smulgându-mi dorul meu de infinit
Dar visul creste-n mine ca madulare grele
Am obosit...
...
Mi-a murit iubirea cu rânjet si stele
Înca din fesele inimii mele
Mi-a murit si-i strigoi si-n rastimpuri revine
Si tarus nu-i pot bate-ntre coaste la mine.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu tine fericirea moare
Zâmbetul din ochii tăi
ascunde multă durere.
Obrajii-s palizi, n-au văpăi,
viața ți se stinge, piere.
Încet, încet, pe chipul tău
tristețea se așterne.
Va plânge mult sufletul meu,
destul de multă vreme.
Te simt rece și tăcută,
firul vieții s-a întrerupt.
O lume rămâne mută,
eu îți dau ultim sărut.
În liniștea apăsătoare
o lumânare ți-am aprins.
Cu tine fericirea moare,
îmi pare rău, moartea ne-a învins.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!