12 anateme

Să zicem că ea îşi mângăia caracterul.
Să zicem pentru cei nezişi...
*
Când îşi turna un pahar de femeie
se auzeau clopotele din venele străzii.
*
Din colind în colind
gurile au rămas neasfaltate.
*
Soarele e o adunătură de raze
la fotografiat ghemuiri.
*
Peste mine s-a aşezat carnea!
*
Cu un singur deal poţi încolţi toate
câmpiile salutului.
*
Era atât de frumoasă încât m-au scos copacii
din rădăcinile lor.
*
Îmi fumez mama prin gura tatălui.
*
Ce nu are cer e un fulg de apă opărit sub
treptele însângerate.
*
Timpul miroase la subraţul unui ochi aşteptător.
*
Caii sunt frunzele din carne
pe care pariază mormintele.
*
Să zicem că ea îşi mângâia caracterul
cu dosul frunţii tale.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zicem... doar să zicem
că pasărea stă infinit de înţepenită
iar cerul zboară în stoluri.
Să zicem doar!

catren de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zicem

Să zicem că la noapte ai să visezi o stea
Să zicem că se poate să fie steaua mea
Şi să mai zicem că doar stelele din cer
Vor lumina ca semne oceanul de mister
Pe care va pluti sfioasă barca ta
La ţărmul de iubire călăuzind o stea.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Farfuridi: (luând vânt) Când zicem dar 64, zicem plebicist, când zicem plebicist, zicem 64... Ştim, oricine dintre noi ştie, ce este 64. Să vedem ce este plebicistul...

replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul III, Scena 1, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chandler: Bine, cel mai rău scenariu. Să zicem că nu te simţi ca un tată.
Ross: Ah.
Chandler: Să zicem că fiul tău nu se simte legat de tine. Să zicem că toate relaţiile lui sunt afectate de acest lucru.
Ross: Are sens ce spui?
Chandler: Ştii, ai crede că da.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anton Inbedkov: Să zicem... pistoale în zori?
Boris Grushenko: Da... putem să zicem aşa. Nu ştiu ce înseamnă, dar putem s-o zicem.

replici din filmul artistic Dragoste şi moarte, scenariu de Woody Allen (10 iunie 1975)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

38

Să zicem că ştii tot... Îţi ştii şi soarta?
Să zicem că vezi clar... Îţi vezi şi soarta?
Să zicem că trăieşti un veac şi încă
Pe-atât mai ai... Îţi poţi cunoaşte soarta?

poezie de Omar Khayyam din Ai clipa doar...
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind Reginele de Alb

Colind şi rog Reginele de Alb
Ce îşi sorbesc cafeaua din cristaluri,
Să-mprăştie parfum suav de nalb
Furat poetului din recitaluri!

Colind copacii în veşminte noi,
Femeilor le pun în poale dorul
Şi firul roşu-al iţei din razboi
Şi-alean în cânt de adormit odorul!

Colind sub clopotul de-aramă vechi,
Să bată-n noaptea de Ajun, să ningă,
Să-mi fac cercei din fulgi, albi, la urechi
Şi focul buzelor ce-mi ard, să stingă!

Colind cu vorbe din bătrâni, un deal,
Acolo unde sângele-şi vărsară
Şi-n taina vrăjilor din boareal,
Cer bobului de grâu ca să rasară.

Colind apoi la poarta-nchisă ieri...
De-ar veni tata ca să o deschidă
Ar înflori grădinile cu meri
Şi un buchet i-aş cere-n păr să-mi prindă!

Colind, colind Reginele de Alb,
Colind sub scările de fum, coşarii,
Colind şi-aprind lumini sub pomul dalb
Şi mă colind... şi îmi aştept lăstarii!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zicem ca eşti un idiot. Şi să zicem că eşti membru al parlamentului. Dar asta înseamnă deja că mă repet.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt persoane care se află pe lume nu ca nişte obiecte, ca să zicem aşa, ci ca nişte picăţele sau mici pete străine pe un obiect. Stau mereu în aceeaşi poziţie, încât eşti gata-gata să le iei drept mobilier şi să crezi că, de când s-au născut, din gura lor n-a ieşit un singur cuvânt.

Gogol în Suflete moarte
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem sclavii a ceea ce zicem şi maeştrii a ceea ce nu zicem!

Iordache Bota în Manualul Înţelepciunii
Adăugat de Valentina Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind de la mama

Ninge cu lumină caldă
O zăpadă dulce, albă
Şi sărutul ei cuminte
Nu trădează şi nu minte...

Ninge iar pe ochii tăi -
Ce frumos ninge iubirea:
Un decembrie senin
Fulguieşte lin uimirea...

Ninge, doamne, ninge iar
Şoapta mamei peste casă,
Ninge dorul ei amar -
O ninsoare prea frumoasă...

Ninge dulcele ei glas
Peste veacuri a rămas:
Un colind pentru nepoţi
De la mama pentru toţi...

Ninge-n suflet o speranţă
Şi ne bucură, ne-nalţă...
Ninge, Doamne, ninge-ne
Cu iubire-atinge-ne...

poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adăugat de Victor Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada Sfântului Andrei

Vă scriu în noaptea Sfântului Andrei
Când primele ninsori au prins să cadă,
V-aduc un rai cu soare şi crâmpei
V-aduc o rugăciune pe zăpadă.

Eu vă colind în nopţile cu stele,
Eu vă colind de viaţă şi de stea,
Mă dor toate credinţele rebele
V-aduc dorinţa de a mai visa...

E iarnă peste brazi şi peste viaţă
E iarnă peste sufletul meu gol,
E iarnă peste satele din ceaţă
E-o simfonie întrun si bemol.

Eu vă aduc un dor de libertate
Eu vă doresc s-aveţi colind frumos.
Se-aud din nou colindele în sate
Şi ultimul colind etern, duios...

Întro seară magică în care ninge atat de liniştit
încât se aud şi stelele crescând

poezie de Felicia Feldiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de colţ

Doar tu femeie îţi mai poţi muşca buzele
între o floare de colţ şi o coastă de deal.
Eu nu mă mai recunosc
şi nu mă mai deosebesc pe mine de mine.
Timpul este secundă altoită de secundă
Aşa şi eu femeie. Eu sunt trupul meu
altoit de trupul meu!
Doar tu femeie! Doar tu îţi mai poţi muşca
buzele tale mereu cu mine
chiar dacă eu nu mai sunt eu!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

Doamne, când e alb şi rece
Duhul tău de peste sate,
Fă-mă sania ce trece
Pe troienele-ngheţate.

Doamne, fă-mă iar copil
Şi colinde iar mă-nvaţă
Ca să mai pornesc umil
Spre coliba ta de gheaţă.

Să-ţi colind că te-ai născut
Şi să plângi de bucurie,
Să te las apoi, tăcut,
Sub întinderea pustie...

Doamne, doar atât mai cer
Mamei, Tatălui şi Ţie:
Să rămân al tău în ger
Îmbrăcat în haine albe

Să-ţi colind o veşnicie
Leru-i ler, zorile dalbe!

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convergenţă

Fie A(n) real, să zicem
dintr-un şir indian.
Mai luăm cu falsă sfială,
o A, reală
aleasă cu socoteală.
Considerăm apoi, un pitic
Epsilon zis,
suficient de mic.
Dacă A(n) minus A,
nu poate elonga
pe Epsilon-pitic,
zicem fără tocmeală
că este potriveală,
că A(n) tinde la A
deci, se pot cununa.

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată o femeie şi femeia asta avea trei fete. Pe cea mare o chema Un-ochi, pentru că avea un singur ochi şi era aşezat ochiul acesta tocmai în mijlocul frunţii; pe cea mijlocie o chema Doi-ochi, pentru că avea doi ochi, iar pe cea mai mică, Trei-ochi, cel de-al treilea fiind aşezat tot în mijlocul frunţii.

începutul de la Pomul cu merele de aur de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de rarul animal...

Visasem că sunt un animal singur.
Că toţi cei ai mei, cei
cu ochiul galben pe spinare, ah,
pieriseră, şi
singur, făr' de logodnică, pradă
îngenuncheam roţile în strălucirea
capetelor alăptate de săgeţi.

Ah, tu, cuvântule, pentru nimenea spus!
Doi-trei, patru-cinci
m-au încolţit
cât mai sunt, există, este.
Sigur este,
cade soarele la apus pe el.

Să mai fiu, dar de ce?
Liniştea unui ochi galben pe spinare
şi nasul umed din care răsare
verdele firului de lumină
l-aş mai ţine un timp, dar de ce?

Ultimul sunt dintre cei ca mine,
dintre cei care au dat luminii sân.

Văd ochi sugând, apoi
nu mai văd nimica.

Sunt un animal atât de singur
încât, semănând cu 1, nu mai sunt...
Apoi, mă trezisem.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind târziu

Ninge lin în miez de noapte
Peste sate şi oraşe,
Peste gândurile noastre rătăcite,
Regăsite, până mâine-nzăpezite...

Ninge lin în întuneric
Doar un felinar mai arde
Luminând strada pustie
Adormită sub troiene aşezate.

Ninge lin, e alb, e noapte
Peste lume, peste gânduri,
Peste zilele trecute, peste bucurii uitate,
Peste tot e somn, e vis cu şoapte...

Ninge lin peste Moldova
Şi-un colind se mai aude,
E târziu şi gazda doarme
Doar un felinar mai arde.

Ninge lin colind târziu
Peste sate şi oraşe adormite,
Peste gânduri în trecut înzăpezite
Pentru mine, pentru tine, ninge lin
Cu-n sfânt colind.

poezie de Alexei Creţu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind târziu

Ninge lin în miez de noapte
Peste sate şi oraşe,
Peste gândurile noastre rătăcite,
Regăsite, până mâine-nzăpezite...

Ninge lin în întuneric
Doar un felinar mai arde
Luminând starda pustie
Adormită sub troiene aşezate.

Ninge lin, e alb, e noapte
Peste lume, peste gânduri,
Peste zilele trecute, peste bucurii uitate,
Peste tot e somn, e vis cu şoapte...

Ninge lin peste Moldova
Şi-un colind se mai aude,
E târziu şi gazda doarme
Doar un felinar mai arde.

Ninge lin colind târziu
Peste sate şi oraşe adormite,
Peste gânduri în trecut înzăpezite
Pentru mine, pentru tine, ninge lin
Cu-n sfânt colind.

poezie de Alexei Creţu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Azi pielea îmi miroase a cafea.
Primăvara îmi spune că sunt la fel de frumoasă,
iar timpul s-a grăbit cu cei 50 de ani,
pe care i-a aşezat într-o vaza de lut
şi eu îi privesc ca pe nişte cireşi încăpăţânaţi,
ce încă ţin la florile lor.

50 de file se aud foşnind prin mine,
toate trecute prin mâna lui Dumnezeu...
50 de ani fărămiţaţi şi prelinşi
printre dinţii firavi ai ierbii.

Azi pielea îmi miroase a flori de salcâm...
Eşti îngerul lipit de inima mea,
Iar timpul râde în mine
ca o fâşie de soare în fereastră...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!