Bucuria cazării

Ne-am împăturit în foiţa de la ţigară
trenul şi-a retras toţi melcii pe linia moartă
sar graurii pe paturile de fier de la universitate
dreptate îşi cere un înger cu restanţe
la ebrietatea din gară
mai cade din senin seninul
a vinit electricianul să schimbă ploaia din siguranţe
citim treptele legate în piele
în şirag de mărgele ne aduc graurii prăjituri
şi ne cântă "mulţi ani trăiască!"
pisicile în călduri dogoresc pe ferestrele deschise
sala paşilor pierduţi a început să nască
morminte A4
nu avem cazare...
ne întrebăm dacă toate lifturile sunt goale
să apăsăm cu foiţa de ţigară pe demisol
să ne dăm cu aromă de tutun
nu avem cazare iubito!
nasol!
poate ne mutăm într-un simplu balon de săpun!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lagărul de păsări

Tot timpul am considerat graurii o armată.
Îmbrăcaţi cu pantaloni scurţi
neapărat vişinii
cu bretele din cârlionţii viţei-de-vie
cu bandana din pieliţa prunei
şi epoleţii din cele două scânduri uitate
care se luptau să îi sperie.
La ora asta păzesc gara migratoare în care
cu trenuri evaporate
urmează să sosească păsările deportate
iar graurii le vor închide în lagăre...
Dezbrăcate!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graurii

În ciresul inimii
graurii vin nechemaţi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Radu D. Rosetti, autorul prozei din "Sala paşilor pierduţi"

- Ei, unde vă e avocatul?
Întreabă Curtea pe doi muţi.
- S-a rătăcit, spune aprodul,
În sala paşilor pierduţi.

epigramă de N. Mihăescu-Nigrim (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fitil spre oraş

E o convulsie a aerului în aer
se răscolesc degetele în marea de piele
cad una după alta
bolţile ochilor.
Iar mi-e de tine în tinereţe
Iar mi-e de tu cu miros de tutun
să cazi ca o ţigară aprinsă peste mine
să te încarci cu mine în tun
îmbrăţişaţi să trezim
o convulsie a aerului
la saltul în aer...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofranda

Dacă vine o pasăre şi îţi trânteşte
două aripi pe spate
Aplaudă!
să fugă graurii din ele
Refuză
şi dă din mâini
până ţi se rup degetele
şi îţi cresc pene
şi vezi şoarecii ascunşi
în inima mamei.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-acasă

Sunt acasă!
Graurii mi-au adus sperietori şi urme de cizme
în picioarele descălţaţilor.
Sunt acasă...
Pisica linge cactusul stropit cu apa
în care mama a spălat peştele.
Sunt acasă!
Cireşele dansează pe masă.
Tata şi-a făcut bagajul cu un an într-o secundă.
Mama şi-a pus pe geam
ochiul din care porumbeii nici nu mai vor să se-ascundă.
Sunt acasă!
Şi iarba mă aşteaptă îmbrăcată în coasă
şi în mireasă
să-i zic
şi să tac
Da!
Sunt acasă!
Să te tai sau până mai vin din casă-n-casă
că te văd să mă prefac?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seară de mai

În seara asta am râs...
E o surpriză şi pentru mine!
Graurii şi-au pus colacii
cu baticuri pe cap.
De pe coline
focul la vale sfârâie printre copaci.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Taci! Mai lasă-mă să-ţi vorbesc
despre graurii mov
despre albastru copilăresc
despre albii colaci
peste negrul firesc...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţigara

Unii oftează pentru una-alta,
Dorinţele mele nu-s mari din cale-afară;
Lumea se poate fâţâi cum vrea,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Unii mor de grija conservatorilor
Sau a laburiştilor la alegerile din vară;
Mie nu-mi pasă cine face scor electoral,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Sir John îmi cere votul iarăşi,
Mr. Marr îmi promite tot ce zboară;
Nu-mi pasă cine va ajunge-n parlament,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Unii caută scandal cu nemţii,
Alţii vor război cu ruşii, bunăoară;
Nu-mi pasă. Sunt împăcat cu toţi,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Nu pun mâna pe "The Post"
Nici nu citesc "The Star" seară de seară;
Pe "The Globe" nici nu-l bag în seamă,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Toate onorurile-s primite la Barou
De subalternii mei a nu ştiu câta oară;
Nu contează – eu-s dispus să mai aştept,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Ambiţia nu-mi dă târcoale;
O maşină de lux sau un taxi la scară
Pentru mine-i totuna,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Nu-s supus niciunui zeu, doar pentru larii
Casei mele genunchii mei coboară;
Sunt mulţumit în curtea-n care stau,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Nu caut faimă-n lumea asta,
Nu-s general cântând la rana lui ca la vioară,
Sunt bucuros să fiu doar un umil soldat,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

În bazarul vieţii nu tânjesc după jucării
Pentru care mulţi alţii se omoară,
Dracu' să le pieptene pe toate,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Unii-şi pierd în focul vieţii minţile, topite
Cum se topesc în flăcări lumânările de ceară;
Pe vreme rea nava mea-i mereu în port,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Nebunia iubirii pătimaşe
Nu-mi arde inimioara cu-a ei pară,
Scot fum, dar nu ard niciodată,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

Mi se spune că Nancy Low
Tocmai a avut cu Mr. R nunta-aseară,
M-a părăsit! Dar eu continui să trăiesc,
Cât timp pot fuma-n linişte-o ţigară.

poezie de Thomas Hood, 1799 – 1845, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rimă de gradul rimei

Beau o cană de vis fiert
Aud o ţigară după ureche
O cert!
Ea îmi cere un foc să ne facem pereche
Mângâi o casă
Scările torc
Cască o masă
Eu creierii-mi storc...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne rugăm

Să ne rugăm cerului să dea ploaie.
Ploaia ne aduce
mai mult grâu,
mai mult ulei,
mai mult vin.
Dacă avem aceste trei lucruri,
avem treimea dumnezeiască.
Avem pâine,
avem ulei,
avem vin.
Adică avem anafură,
avem mir,
avem împărtăşanie.
Avem sufletul curat.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natură moartă cu ţigară

Gândurile mele sunt puţin prăfuite,
Ca aceste flori ce par ofilite,
Ca această pană de scris, însoţind stiloul tău aurit,
Ca aceast portret, pe acest tapet desuet,
Ca teracota pierdută - n prezent,
Fidelă camerei ca un sergent
Te rog, aprinde o ţigară,
Pentru - a primi un strop de viaţă
Tabloul aceasta cu natură moartă!

poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Volumul La vie en rose
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!

La malul fumului

Îi curgea cartea din mână până a început să citească din palme.
Toboşarii întindeau pielea cerului
peste groapa tăbăcită.
Eu îmi scoteam gura din buzunar
să o fumez cu o ţigară
răguşită.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insolaţii de viaţă

Peste umerii tăi s-a lăsat seară
cu mine
într-o baltă de tine
în gară.

am stat în voia soarelui la mare
şi-acuma tremur
tremuri toată
în sala de-aşteptare şi uitare.

şi ne uităm la tren cum doarme sub perdele
şi la magia unui porumbel pierdut
la un ţigan ce vinde trei inele
la mersul trenurilor
de la început.

Şi am plecat cu plaja după noi acasă
c-un personal emoţionat de rouă
şi miroseam a tren şi-a motorină
şi-a soare mult, a scoici
şi-a viaţă nouă...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

La zidirea soarelui, se ştie,
Cerul a muncit o veşnicie,
Noi, muncind întocmai, ne-am ales cu...
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasăre măiastră
Domnul ce de nemurirea noastră.

Suntem în cuvânt şi-n toate,
Floare de latinitate
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece.

Mi-l furară, Doamne, adineauri,
Pe înaltul domn cu tot cu lauri.
Mă uscam de dor, în piept cu plânsul,
Nu ştiam că dor mi-era de dânsul,
Nu ştiam că doina mi-o furară
Cu străvechea şi frumoasa ţară.

Am şi eu pe lume parte:
Pot îmbrăţişa măiastra-ţi carte,
Ştiu că frate-mi eşti şi-mi eşti părinte,
Acum nimeni nu mă poate minte
Bine ai venit în casa nostră,
Neamule, tu, floarea mea albastră.

Suntem în cuvânt şi-n toate
Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice!
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece!

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să-ţi aduc iubito de pe mare?

Ce să-ţi aduc iubito de pe mare,
Ce să-ţi aduc iubita mea de pe ocean?
Ce să-ţi aduc iubita mea din depărtare,
Din timpul şi din mitul necontemporan?

Ce să-ţi aduc iubita mea din Atlantida,
Ce să-ţi aduc iubita mea de pe Olimp?
Ce să-ţi aduc iubito din legenda
Unui ţinut şi a unui ev uitat de timp?

Vrei să-ţi aduc poemele străvechi despre iubire
Şi diamante ferecate-n aur şi argint?
Sau amfore greceşti scăldate-n nemurire,
Din Sparta din Athena sau Corint?

Poate doreşti să îţi aduc numai seninul
Şi liniştea albastră din nemărginiri?
Ori poate vrei ca să-ţi aduc destinul,
Potopul şi blestemul unor mari iubiri?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea

Dacă acum mi-ar apărea în cale
l-aş întreba
de şapcă
de bicicletă
de sacoşa de pânză cu sticle goale
de "Suceava"
pentru mine
fireşte!
de cheia franceză
pe care nu o mai găseşte nimeni
de lopata aia cu care mi-am
aruncat rugina
de patul în care e bătut un cui
nu ştiu unde
doar să nu fie ridicat când vine preotul
la bobotează
de căţelul "Ciufulici" care acum e în Anglia
de graurii
înspăimântaţi de liniştea palmelor
de brad
de frunze
de omizi
şi de mine
aş uita să întreb
şi de el aş uita!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fumez o ţigară

ticăloasă şi fierbinte ce-mi ucide
viaţa foc cu foc
ţigară cu ţigară
este popasul intoxicării
pe care mi-l permit
impertinent cum am devenit
fumul îţi sărută coapsa
peste cadavrul meu
scriu finalul cu ultima ţigară
fumată pe ascuns
sunt un şcolar fugit
care a dat de prima iubire
fumată la un picnic
cu erată pe pachetul mototolit

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un tren

ninge afară
e ger şi viscolul bate
ridicând troiene
de neatinse stele
tu stai străină-ntr-o gară
departe...

peronu-i pustiu
în ceasul ca un ochi de ciclop
ce atârnă-n perete
chiar dacă trec greu
orele arată că s-a făcut târziu
şi te învăluie atâta noapte...

poate se va opri şi-n astă gară
uitată şi ninsă
plină cu fum de ţigară
şi-ai să te urci fără să ştii
unde-o să mergi şi cât timp...

în trenul ce poartă iluzii
cât viaţa biletu-i de scump

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

BT

A trecut îngerul
şi fireşte că eram la poartă
să mă văd cum trec pe stradă
să se vadă pe stradă cum trec
a trecut
şi am venit mândru cu o ţigară
şi tata înşuruba un soare în lună
de seară
şi m-a întrebat de ţigară
şi am ridicat din umeri
şi am zis că mi-a dat-o unul
şi a râs ca altul
şi fumam
şi pe stradă îngerul a trecut
a trecut
cu un pachet de BT!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!