Nostalgie neagră

s-au strâns deasupra mea nori fumurii
poate de la țigări, fumez ca o turcoaică
mă pregătesc de toamnă învăț a muri
în jungla cu probleme viața e o leoaică.

trec puntea cu suspine pe râu învolburat
stropii de ploaie rece alunecă pe trup
gânduri că vara trece adânc m-au tulburat
de nostalgia neagră nu pot să mă rup.

vreau să urc speranțe pe spirala albastră
să nu mă mai împiedic de ostili cârcotași
îmi blochează drumul spre steaua măiastră
până la întâlnire mai sunt vreo doi pași.

lumini îngerești pătrund pe fereastră
cu acorduri fine de veseli ceterași.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Pe spirala albastră

experimentez ascensiuni pe albastră spirală
nutrind să mă-ntâlnesc cu steaua mea pe cer
poemele plutesc pe valuri de cerneală
chemările toamnei mitice mă ajută să sper

izvorul poetic mă umple ca pe o fântâna
codrii de speranțe își dezgolesc trupul
pe-un romantism sensibil sunt stăpâna
sufletul mi-e dulce secondează stupul

sunt asediată de lumini îngerești
iubesc viața mea fără pic de rezervă
toamna mă onoreaza cu daruri cerești
vise mari ambiții mă păstrează în vervă

trubudari cu chitare compun melodii lumești
ritmuri și cadențe sufletul meu observă

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

MiraCeti

Îmi cresc
În miazănoapte
Flori galbene-n retină
Din stepele lactee și până în Palmyra
Pe vârful pleoapei albe încep să-mi strălucească
Frumoasă
Steaua Ceti
Albastră
Steaua Mira

Pătrunse-s în basilici luminile virgine
Din Paradisul porții
Sculptată de Ghiberti
Când sus
De pe cupolă
Rămân să mă cuprindă
Visată
Steaua Mira
Dorită
Steaua Ceti

Cu degete din ambră presar acorduri fine
Iar tinere arpegii o să-mi resfire lira
Și-n sunete de sfere
Ușor
Mă vor pătrunde
Albastră
Steaua Ceti
Frumoasă
Steaua Mira

Golgote postmoderne
Pe fiecare stradă
Crucificând salcâmii uscați din Sarangeti
M-au ridicat spre viața
În care voi ajunge
Precum e steaua Mira
Sau
Poate
Steaua Ceti

poezie de
Adăugat de Florin I. CernatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare plăcută, ton ponderat

Distribuie

Rugăciune albastră

scoboară-te Doamne cu soarele în mine
să ardă din adâncuri păcatul metafizic
descătușează-mă de teamă și suspine
transfigurează-n rază dorul fizic.

să nu mă lași pe drumuri de-ntuneric
steaua iubirii să-mi stea mereu în cale
reflexele de Paradis să crească numeric
să nu știu de tristeți de clipe abisale.

învață-mă să am doar revelații divine
lumini îngerești să-mi vibreze în trup
să trăiesc la nesfârșit fericiri senine
fagurii dulci ai timpului să fie-n stup.

înalț spre tine Doamne albastră rugăciune
un loc în univers poetic mereu să-l ocup.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avânt netulburat

am poezia nu sunt spirit stingher
un noian de slove am ridicat la stele
am brazdat cu iubire al nouă-lea cer
stele fericite cântă în nervurile mele.

lumini îngerești s-au așezat pe frunte
ard precum o torță în noaptea albastră
peste volburi de trăire am ridicat o punte
am trecut oceane cu aripa măiastră.

jubilez îndrăgostită de viață mereu
splendorile naturii în suflet le-am strâns
vise de implinire sunt sangvin minereu
cu care mă avânt în spațiu necuprins.

cu emoții vaste descriu trecutul meu,
cu învățături de seamă timpul m-a surprins.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe spirala albastră

pe coama vântului alunecă iubiri
în sunet de colind și de pian
mai vine o iarnă mai trece un an
fluturi de zăpadă dansează-n priviri.

stele coboară lin pe spirala albastră
cu sclipiri de diamant divin
închin pentru viață paharul cu vin
dezvolt fericirea din dragostea noastră.

tu zâmbește mereu și eu o să-ți scriu
o poveste frumoasă culeasă din soare
n-am să-ți amintesc de tot ce mă doare
cuvintele păstrează spiritul candriu.

veselia din cer este molipsitoare
trece prin ceață, prin norul fumuriu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La școala vieții

învăț de la fluturi zborul lin și tandru
învăț de la albină viața s-o îndulcesc
mă-nvălui cu parfumul florilor de leandru
stejarul mă învață cu freamăt să trăiesc.

învăț de la munte să fiu temerară
să mă înalț peste prăpastia adâncă
învăț să fiu solară ca zilele de vară
chipuri de speranțe am sculptat pe stâncă.

învăț de la arhangheli drumul spre nemurire
filozofii îmi arată cum să mă recunosc
împletind cu raze slove de iubire
beție și extaz cu miresme de mosc.

învăț de la pădure să-mi ascund suspinul
stele mă învață să nu cunosc declinul.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avânt netulburat

am poezia nu sunt spirit stingher
un noian de slove am ridicat la stele
am brazdat cu iubire al nouă-lea cer
stele fericite cântă în nervurile mele.

lumini îngerești s-au așezat pe frunte
ard precum o torță în noaptea albastră
peste volburi de trăire am ridicat o punte
am trecut oceane cu aripa măiastră.

jubilez îndrăgostită de viață mereu
splendorile naturii în suflet le-am strâns
vise de implinire sunt sangvin minereu
cu care mă avânt în spațiu necuprins.

cu emoții vaste descriu trecutul meu,
cu învățături de seamă timpul m-a surprins.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe-un munte de patimi

plouă cu mirări și e potop de lacrimi
scoate la suprafață doruri patogene
Golgota din gânduri e munte de patimi
au amorțit în trup puncte eterogene.

pictez fericirea cu zâmbet de flori
cu fluturi care sorb roua petalelor fine
vreau să zugrăvesc pereții cu stele și sori
să culeg de pe cer lumini diamantine.

mă îngrijesc de flacăra nestinsei iubiri
să ardă în suflet suspinul mâhnirea
dar parcă raiul meu e stăpânit de zbiri
plimbă ca pe-o nălucă în mine amintirea.

un infinit de gânduri trimit în univers
speranțe minunate să nu aibă revers.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Melopee

timpul fredonează un cântec de liră
arbori pe alei frunzele-și răsfiră
pianul și vioara cântă în tandem
vocale și consoane se-nghesuie-n poem

vântul în pași de dans mătură alei
eu cu bucurie savurez ceai de tei
am strâns sentimente de forță infinită
cu acorduri fantastice viața e definită

nouri arămii se-mprăștie-n amurg
au aștept speranțe din frumosul burg
meditez transcendental la univers
n-am nici o obiecție la faptul divers

romanța luminii vreau s-o simt în sânge
umbra închipuirii nu mă va constrânge

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rapsodie

n-am gânduri sinistre nu am a mă teme
Maica Dumnezeie mă îndrumă mereu
cu iubiri care rezistă dincolo de vreme
și-mi netezesc calea către Dumnezeu.

stele varsă-n minte visele supreme
pictează lumini pe sufletul meu
n-am gânduri sinistre nu am a mă teme
lumea o privesc așa cum vreau eu.

sunt miliardară în gânduri boeme
conștiința mea este ca un muzeu
îngeri mă învață să nu-mi fac probleme
să trec prin furtună cu aripi de zeu.

n-am gânduri sinistre nu am a mă teme
soarele și luna mă veghează mereu.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transparențe ideale

viața mea durată efemeră de scânteie
cu invazia nestăpânită a iubirii nebune
când m-au nins petale de măr și orhideie
amploare de destin ce-a trăit o minune.

n-am dezrădăcinat păduri de vis
gândurile mele s-au convertit la soare
se scurg spre veșnicia acestui Paradis
ca un fluviu ce aleargă spre mare.

calități de vis s-au pogorât din stele
leagăn de lumini și de revelații
gânduri imortalizate în acuarele
expresiile fericirii răspândite în spații.

grație reflexivă priviri spre curcubeie
colorând frumos sufletul de femeie.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe valea suspinelor

nule sunt gândurile ce nu cresc pe suflet
sunt precum scaieții în câmp pustiit
emoții ce s-au stins la baza unui sunet
care se vor un cântec sub cald asfințit.

soarele e singur într-un deșert arid
cu oaze de iubire rare și mititele
clepsidră răsturnată în grotescul vid
veacul care geme sub ruine de castele.

amintiri care bântuie ca fantomele noaptea
fug, se-ascund de lumina suavă stelară
în jocurile vieții e prezentă și moartea
fulgerând fericirea imaginea-i clară.

pe valea suspinelor speranțe trec puntea
spre visul ce se-armonizează cu steaua polară.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În atelierul închipuirii

vreau să pictez fericiri cu zâmbet de magnolii
cu porumbei ce sorb roua din petalele fine
vântul scutură norii cu ploi de orgolii
viața mea se întregește cu splendorile divine

vreau să sculptez iubirea în stâncă
să trăiesc visătoare un miracol sublim
freamătă romantismul în simțirea adâncă
zilnic un poem răsare din forul intim

lacrimi boeme sting năvalnice focuri
destinul meu se prezintă în zeci de nuanțe
în drumul spre cer sunt minuni pe alocuri
care-mi luminează stoluri de speranțe

îmi închipui că am aripi de pasăre rară
să zbor spre univers liberă sprințară

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poveste nocturnă

petrec în noaptea rece insomnia lugubră
pe cer s-au înmulțit nori plumburii
în lumini de felinare arborii fac umbră
vîntul se întețește răscolit de furii.

mi-e dor de Lună cu alaiul de stele
să-mi recompună visul freamătul multiplu
lumini să intre-n casă trecând prin perdele
cu extaz albastru concret pur și simplu.

lumina-mi aduce iubirea universului pur
răzbate norii trece prin ploaia deasă
fericire așteptată care prinde contur.

trăiesc în armonia deplină de acasă
îmi pare că zâmbesc lucrurile din jur
florile care vorbesc de vara prețioasă.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lumini de veghe

coboară printre oameni femeie
scoate din cutie vioara cea veche
la ferestrele caselor mici și albe cântă iar
despre sori și păduri nesfârșite

plouă fără întoarceri
peste noapte s-au ridicat ziduri noi
la marginea cetăților luxuriantă vegetație
vârste rubiniu scânteind
același trup în care adorm fără prihană călătorii spre Nord

alunecă spre cadranul solar cuvintele imperfectele
pietrele tresar în munți a descântec de ierburi amare
apele cresc fântâni se nasc în deșerturi
vara își poartă cerbii spre inima neagră a pământului
prin pădurile de mesteceni se aprind lumini de veghe

dincolo de capătul lumii trece iar umbra mirelui
caligrafiind pe nisipuri
numele tău

poezie de
Adăugat de Eliana SerbanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton trist

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

La școala vieții

sunt la școala vieții și zilnic învăț
despre anotimpuri și a lor capricii
în iarna magiilor cu fulgi mă răsfăț
mă joc cu zăpada ce acoperă vicii.

azi trec melancolia prin extemporal
vorbesc de spre tristețe ca despre o baladă
s-a strecurat și slova în val atemporal
căpătând frăgezime de dulce ruladă.

învăț despre curajul de a ține piept
coșmarelor care îmi produc insomnie
învăț să mă bucur de cerul înțelept
de viori stelare cântând o simfonie.

învăț de la îngeri să urmez drumul drept
învăț de la păsări să zbor în armonie.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri...

Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Și udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...

Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se aude–n depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud șoapte,
Și gănduri trecătoare...

Iar gândurile mele sunt confuze,
Deși e frig, eu ard de dor,
Vântul serii șuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.

Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odă vieții

admir ochii care au văzut de toate
care au plâns în slove printre suspine
privire larg deschisă cu senzualitate
asupra vieții plină de orizonturi fine.

respect inima ce poartă un freamăt subtil
sângele care dizolvă regrete și eșecuri
libertatea de gândire încadrată-n stil
aerul prieteniei perindat prin cercuri.

lumea obiectivă cu mii de întrebări
mândri gânditori care dezleagă taine
lumini îngerești care produc determinări
anotimpuri care poartă spectaculoase haine.

toate astea trec prin mine pentru iluminări
deschisă-s pentru viața cu întâmplări faine.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Recolta din gânduri

nori albi pufoși plutesc pe cer
în curând se vor așterne ploi
e toamnă blândă și încă mai sper
că nu o să aducă valuri de nevoi.

strânse-s în cămări recoltele de toamnă
și-s mii de nunți cu miri îndrăgostiți
e pace în lume și asta înseamnă
că oamenii sunt tot mai fericiți.

toamna e cochetă în costum pastelat
lauri ruginii poartă pe tâmple
lieduri răsună în lung și în lat
bucuriile vieții sunt tot mai multiple.

am strâns în suflet bogatele gânduri
se transformă-n slove rânduri rânduri.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Maria Ciobotariu

Joc de lumini și umbre

E ziua aproape,
alerg cu pași grăbiți
pe întinderi de ape
din al ploii șuvoi
lumina plutește în zare
iar norii fumurii se risipesc
picături de ploaie m-ating
îmi umezesc privirea,
sunt lacrimi pe fire de iarbă
lacrimi din ochii,
ce se-nchid și deschid,
sub culoarea albastă a timpului
un joc de lumini și umbre
aprind un dor nevăzut
eu sunt aici,
tu esti acolo departe
și între noi,
o mare de gânduri
cu fiecare clipă ce trece
căutăm neobosiți
scânteia de viață
dorim să simțim fericirea
crezând în noi și,
mereu așteptând, revărsatul zorilor.

poezie de (17 martie 2020)
Adăugat de Maria CiobotariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook