Vise şi credinţă

Nu te-ntreba ce o să vină,
Alege să te-ncrezi în El...
Vei intra astfel în Lumină,
Vei trece peste orice ger...

Nu te uita mereu în urmă...
Ce-a fost s-a dus şi e pierdut.
Alege să îţi faci o sumă,
Din ce tu ai şi ai avut.

Nu te opri la resemnare!
Cei credincioşi nădăjduiesc...
Şi chiar dacă durerea-i mare,
Învaţă verbul: eu trăiesc!

Trăieşte pentru azi, prezentul!
Şi cu speranţă-n viitor...
Lasă trecutul în absentul
Acelui dor rătăcitor...

Şi nu uita, după cortină,
Când tot aici s-a terminat...
Intri-n sentinţa ta divină,
Cu fruntea sus, încredinţat!

Tot ce oferi, ţi se întoarce...
Căci Dumnezeu e mereu drept!
Oferă dragoste şi pace,
Asta-i ce vreau şi ce aştept.

Aplică ce te-am învăţat!
Eu ţi-am vorbit de legi nescrise...
Nicicând să nu fii resemnat,
Când ai destin frumos de vise...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu uita, iubito...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
De vei putea, de vei putea, de vei putea,
Acel cuvânt ce-a fost şoptit poate pripit,
Dar fără rost nicicum n-a fost, nicicum n-a fost.

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
Dacă ai vrea, dacă vei vrea, dacă ai vrea,
Trecutul timp, cu tot trecând în tot ce-a fost,
Poate cu-n rost, poate cu-n rost, poate cu-n rost...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
În viaţa ta, în viaţa ta, în viaţa ta,
Cum pe pământ purtaţi de vânt cad fulgi de nea,
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita...

Vor trece ani, vor trece luni ca într-o clipă,
Şi zilele ce-au fost cândva cad în risipă,
Nu le uita, nu le uita, nu le uita,
În viaţa ta, în viaţa ta, în viaţa ta!

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plâns lăuntric

Mă dezbrăcase iarna de multă pasiune,
Ce o simţeam adesea, când gândul mi-l furai...
Dragostea mi-era un aprins cărbune,
Şi în adânc purtată şi prin sus, prin Rai.

Şi însetată de iubire, ţi-am dăruit sublimul meu...
Iar tu ca vipera şireată,
M-ai tot rănit mereu... mereu!
Dar, pentru toate este-o plată!

Şi strig în sus, la Dumnezeu...
Să vină iarăşi cu dreptate!
Din inima ta de ateu,
Să te lucreze parte cu parte.

Şi vine vara... timpul trece...
Eu tot aştept să te trezeşti...
Inima mintea o întrece,
Când tu te-ai accepta ce eşti!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare!

Aşa de mult doresc să-ţi fie bine...!
Căci te iubesc nespus, tu suflet încercat...
Viaţa ne încearcă... cu rău şi cu bine,
Tu rămâi puternic, suflet luminat!

Nu-ţi uita credinţa! Nu-ţi uita PUTEREA!
Destinul este şcoala cu lecţii de-nvăţat...
În inimă îţi stă toată averea...
Iar sufletul va fi consacrat...

Nimic nu se termină! Orice punct final,
Vine să proclame dorita Lumină,
Spre râvnitul loc astral...
Şi mult ascunsa cale divină.

Suntem călători şi-atât şi timpul trece,
Două uşi avem şi doi Stăpâni!
La Chemarea Vieţii, să nu rămâi rece!
Şi din Pomul Vieţii să aduni!

Şi mult se-ndură Dumnezeu de cel milos,
Care cu dragoste împarte...
Drumul spre Lumină e alunecos,
Numai prin El, învingem o moarte!

Şi la final, contează numai fapte...
Să fie din iubire, pentru El...
La Judecată, vei primi dreptate,
De la Cel ce s-a jertfit ca şi un miel...

Iartă şi iubeşte Adevărul!
Calea mereu strâmtă şi lupta este mare!
Nu lăsa ispita să-ţi servească mărul,
A te depărta de a ta salvare...!

Şi închei, cum am început...
Te iubesc cu duhul, şi te vreau salvat!
Nimic întâmplător nu s-a născut...
Lasă-te de Duhul Sfânt purtat...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excelsior

Veghează, spirite, veghează,
nu pierde niciodată al tău nord,
fii printre cei ce nu ancorează
în apa liniştită a nici unui port.

Dă roată, roată cu privirea-mprejur,
nu te uita la ţărmuri în ruină,
ridică-ţi fruntea spre văzduhul pur,
mereu, mereu, în larg, în a mării cortină.

Mereu cu velele întinse
din cer la transparenta mare,
la aste ape necuprinse
cu a lor veşnică mişcare.

Fugi de pământul încremenit,
cu zare îngustă, meschină,
în nobil freamăt, neobosit,
mereu, mereu în larg, în a mării cortină.

Lasă ţărmuri, pământ
de orice-ntoarceri uitând:
nu se curmă-al tău drum sub vânt
şi nu se va curma, nicicând.

poezie de Joan Maragall (1895), traducere de Nicolae Coman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un adevăr crud: Numai adevărul ne eliberează...! Restul sunt doar iluzii şi autonegare. Calea adevărului este într-adevăr cea mai grea şi spinoasă... dar ea oferă ceea ce nu poate nimeni şi nimic a ne oferi: libertatea sufletului! Alege corect cum să-ţi trăieşti viaţa! Minţind şi minţindu-te singur... sau liber şi în pace! Alegerea este a fiecăruia!

Adina-Cristinela Ghinescu în Pentru suflet - Colecţie de citate şi aforisme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciună? Sau adevăr aprins?...

Şi totul a fost numai minciună?
Doar te-ai jucat cu mine şi atât...?!
Doreai ca între noi să nu rămână,
Decât o aventură, minus cât...?

De ce nu m-ai lăsat totuşi în pace...?
Ştiai că eşti indisponibil şi minţeai,
Ai sentimentele aşa sărace,
De numai la tine te gândeai...?!

De ce ai insistat să fii cu mine,
Şi m-ai îndrăgostit până la nori...?
Chiar n-ai simţit nimic profund în tine,
Să te gândeşti la mine până-n zori...?!

De ai ştiut că nu eşti în putere,
Să îţi schimbi viaţa, s-o iei de la-nceput...
Nu trebuia să îmi provoci durere,
Să intri-n viaţă mea cum tu ai vrut!

N-a fost corect nici drept cum ai jucat,
Eu sinceră ţi-am fost întotdeauna...!
M-ai sfâşiat când eu secretul ţi-am aflat,
Şi de atunci inima plânge ca nebuna!

Şi tot tu necontenit mă căutai...!
Deşi descoperit ai fost de mine!
De ce în pace oare nu mă lăsai,
De ce mi-ai dus inima în ruine?...

Ori egoist, ori nu ştiu ce ai fost...!
Ori parşivism a fost ascuns în tine!
Cum ai putut să-ntorci viaţa-mi pe dos,
Şi să-mi răpeşti ce nu îţi aparţine?...

Şi multe se lovesc în contradicţii...
N-am înţeles nici azi ce ai făcut...!
Ori decăzut-ai tare în perdiţii...
Ori m-ai iubit, şi nu ai ştiut...!

O joacă, un capriciu, o iubire...
Atât a fost, sau ce a fost de fapt?!
Dar ce a fost, mi-a dat nemulţumire,
Când fals trăiai rolul tău din act!

Vreau să-nţelegi impactul ce-ai lăsat!
Eu nu mai pot să fiu la fel vreodată...
N-am fost eu cea care te-a chemat,
Şi altceva ţi-am fost eu ţie toată!

De ce nu te-ai uitat atent la mine?...
N-ai remarcat că eu sunt altceva?!...
Nu ai văzut structurile-mi divine,
N-ai sesizat nimic?! Orice! Ceva!!!

Fost-ai aşa de orb la mine oare...
De n-ai văzut cât pot şi ce sunt eu?!
Trebuia să mă iubeşti tare,
Să mă ţii lângă tine tot mereu!

Şi la final perplexă m-ai lăsat!
Lovit-ai crunt în inimă şi cuget...
Cum ai făcut, mult m-a îndurerat,
În cioburi ai lăsat un suflet...!

Minciună?!... Sau adevăr aprins?...
Ce-a fost în inima-ţi vicleană?
Doar te-ai jucat până ai fost prins?
Şi n-ai gândit că mi-ai lăsat o rană!...

Ce-a fost, s-a dus... dar pentru mine-i viu!
Nu pot uita şi merge mai departe...
Sufletul rănit, plânge în pustiu,
Şi toate rănile mi le adun în carte...

De n-ai iubit defel, doar te-ai jucat,
Mă rog să suferi mult... aşa ca mine!
Nu pot să iert mai mult de am iertat,
Să mă distrugi atunci când îţi convine...!

Şi înţelege că nu ai fost corect!...
Şi nici iertare n-ai învăţat a cere!
Schimbă-ţi caracterul mult infect,
Şi inima amară ca o fiere...

Lumina să se-abată asupra ta...!
Să înţelegi că viaţa nu-i o joacă...
Nu-ţi bate joc în viaţă... treaba ta!
Dar roata se întoarce ca o placă!

Şi să înveţi iubirea şi iertarea...
Să le oferi cu suflet luminat,
Ascultă-ţi din inimă mereu chemarea,
Că să trăieşti cinstit, corect, salvat!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicicând supusă

Şi mă privea neliniştit
Într-o culoare despletită,
În locul care mai stingher
El se simţea, iar eu gonită.

Se zice că eu l-am chemat
Să îmi arate a mea cale,
Iar el, destinul răzvrătit
Mi-o-nfăţişă în dor şi jale.

Uimirea mea, capăt de drum;
Aşa cum ar fi fost să fie,
Dar n-am s-ajung şi să renunţ
Când am încă speranţa vie.

Au năpădit fiorii reci
Când pleoape grele acum se lasă,
Dintr-o iubire sorbi tristeţi
Cu-aceeaşi poftă virtuoasă.

Peste coline, peste ani,
Ce-a fost acum n-o să mai fie
Va fi prieten şi duşman
Acelaşi care o să vie...

Nicicând supusă vreunui dor,
Când s-a unit lacrima rece
Cu agonia dintr-un crez,
În urme care se vor trece...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă

Învaţă după o bătălie pierdută repede să te ridici
Să rămâi rezervat şi nimănui nimic să nu zici.
Oamenii întotdeauna aşteaptă bine să te cunoască,
Iar când eşti la pământ unde te doare să te lovească.

Învaţă să-i ierţi pe cei care ţi-au făcut rău
Ura e un sentiment urât pentru un suflet nobil ca al tău.
Iartă-i, dar rămâi cu ochii în patru, nu-i uita niciodată
Nu ştii când încearcă să te rănească încă o dată.

Învaţă să-ţi laşi deoparte orgoliul, e doar o gravă boală
Care te îndepărtează de iubire, e o armă letală.
Orgoliul, chiar el... într-o secundă te poate desparte
De tot ce te reprezintă în viaţă, de-a ta jumătate.

Învaţă să-ţi alegi, nu să-ţi accepţi destinul
Şi nu uita că ai plecat de jos, că ai cunoscut chinul
Şi nu-i uita pe oamenii buni care te-au ajutat, pe cei
Care ţi-au rămas aproape când în buzunar aveai câţiva lei.

Învaţă să-nfrunţi orice obstacol cu zâmbetul pe buze,
Iar când trebuie să lupţi pentru ceva să nu invoci scuze
Şi dacă pierzi să nu faci din asta deloc o dramă
Să rămâi puternic şi să scoţi împotriva destinului o altă armă.

Învaţă să fii mereu un om în adevăratul sens al cuvântului,
Să nu te dai niciodată după direcţia vântului.
Oferă iubire, preţuieşte viaţa şi trăieşte fiecare clipă,
Zâmbeşte mult şi nu fă de timp risipă!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (22 martie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din dragoste pentru Cristos

E nedefinit, e necuprins, e atotputernic, drept şi bun,
Acuma roadele s-adun!
E mare şi e preamărit, e sfânt şi pur, atotsfinţit...
Şi zbor cu El spre răsărit!
E vrednic şi e răbdător, este Cristos ce ne-a salvat...
Prin El am sufletul curat!
E Regele dintotdeauna, e călăuza noastră care,
Ne dă cununi de sărbătoare!
El este Dumnezeu cel vechi... cel nou şi care o să vină...
Şi are milă de noi toţi, căci dragostea-i este divină!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii bun

Fii bun în fiecare zi
Atîta timp cît pe pămînt tu vei trăi
Fii bun în fiecare clipă
Chiar dacă simţi că nu vei reuşi

Fii bun cu cel ce te stimeaza
Învaţă să-l respecţi şi tu pe el
Fii bun cu cel ce încurajeaza
Şi tu mereu să faci la fel

Fii bun cînd soarele răsare
Învaţă mereu să zîmbeşti
Fii bun cînd rău te doboară
Învaţă ca să poţi să te ridici

Fii bun cu toţi şi fiecare
Prieteni buni încearcă să ţii faci
Fii bun cînd norocul îţi surîde
Şi nu uita de oamenii cei dragi

Fii bun la bine şi la rau
Că nu ştii ce-ţi rezervă viitoru
Fii bun cu cel ce ajutorul îţi cere
Ajută-l, că vei fi şi tu ajutat

Fii bun şi nu judeca omul
Indiferent de-ţi pare rău sau bun
Fii bun şi ajută-ţi aproapele
Că si el te va ajuta cîndva

Fii bun chiar dacă puţini te apreciază
Şi nu ceda cînd cu rău eşti răsplătit
Fii bun şi lasă-ţi sufletu să vorbească
Că-n suflet oamenii mereu sunt buni

Fii bun şi iartă-l pe cel ce greşeşte
Că doar aşa îi arăţi că eşti deosebit
Fii bun chiar daca timpu trece
Că timpu niciodată nu-l putem opri

Fii bun şi nu uita de bine
Chiar dacă binele nu este observat
Fii bun şi dăruieşte bunătate
Cu bunătatea ta, poţi schimba lumea.

poezie de Serghei Ţurcan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţuieşte secunda, trăieşte viaţa!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Mai mult decât orice pe pământ!
Căci mâine, tu nu vei şti de vei mai fi,
Preţuieşte secunda, şi vei trăi!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
De ziua de mâine se leagă speranţa!
Dar astăzi este ziua ta,
Trăieşte-ţi clipa, nu uita!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Şi alege azi, moartea ori nemurirea ta!
Căci ziua de mâine nu este a ta,
Trăieşte-ţi secunda, nu uita!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Iar astăzi dacă auzi cuvântul,
Vino! La Isus şi fă legământul!
Şi fericirea o vei avea!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Şi laudă pe Dumnezeu!
Căci viaţa de la El o ai,
Şi pace, tot de la El primesti!

Preţuieşte-ţi aproapele, cât timp este în viaţă,
Şi fi fericit, alături de el!
Căci voia Domnului, este în aceasta,
Şi atunci împlinit, tu vei fi mereu!

poezie de Ovidiu Kerekes (20 mai 2006)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un paradis pierdut

Vei fi paradisul pierdut
Cu trandafiri, fără vreo vină.
Tu, în care am crezut
Considerându-te divină.

Nu vrei să înţelegi şi-atunci
Îţi închizi a tale porţi.
Când vin, tu mă alungi.
Da, asta văd că poţi.

Orice ţi-aş spune, nu e bun
Te supără chiar adevărul.
Şi nu găsim acelaşi drum
Predominând astfel misterul.

Dac-aş putea, eu aş învinge,
Dar nu mai pot să mă lupt.
Astfel inima îmi plânge,
Refugiindu-se în trecut.

Am să tac cum faci şi tu,
Iar visul meu va înceta.
Ce se va alege de acu
Vom mai trăi şi vom vedea.

poezie de Mihai Leonte (ianuarie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezentul

De-ţi pasă rămâi şi lasă
Pe gând nu fi supărat
Ţi-am lăsat scris pe masă
Nici măcar nu l-ai aflat

Între trecut si viitor
Eu prezentul neliniştit
Crescut în seva anilor
Am căutat si te-am găsit

Eu sunt un vânt rătăcitor
Prezent în fiecare clipă
Mereu în timp un călător
Nu face din mine risipă

Călătoresc cu steaua ta
Iubeşte-mă si mă răsfaţă
Prezent mereu deasupra ta
Trecutul nu-ţi mai este viaţă

Priveste-mă nu m-alunga
Căci viitorul este departe
Fără mine ani nu poţi adăuga
De sărutul meu să ai parte

Acum prezentu-i infinit
Viitorul este un cald curent
Cu iubire în gând am venit
Voi fi mereu un suflet prezent

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere (La mulţi ani!)

Renaşte din cenuşă, ca pasărea uitată...
Un suflet dărâmat, din grele suferinţe,
Pentru mântuire, mereu este o plată...
Şi a-ţi răstigni propria fire...

Nicicând omul de-afară nu poate înţelege,
Ce se petrece în duhul altui om...
Pământul şi Cerul, au o altă Lege,
Şi fructul cel oprit, nu poţi să-l iei din pom!

Răsplata este mare celui cu credinţă!
Şi timpul este testul răbdării încercate...
Premii multe vin când trăieşti căinţă...
Când durerea şi trupul o străbate...

Nu renunţa la tine! Suflet încercat!
Lupta dintre sine, mereu a fost să fie...
Între pământ şi Cer, război a existat...
Pentru-a ne bucura etern, în veselie!

Şi iată, că acum... la ceas aniversar...
Îţi urez putere, să lupţi lupta cea bună!
Să urci trepte iar şi iar,
Căci negreşit, te-aşteaptă o Cunună!

Mulţi ani cu sănătate, credinţă şi iubire!
Să fii împlinită, căci eşti duh iubit...
Îţi doresc să capeţi eterna fericire,
Să te odihneşti la Ceruri, infinit...

Şi nu uita de mine, căci, te iubesc nespus!
Şi nu-ţi uita nici propria menire...
Cu inima deschisă, să primeşti răspuns...
Care să te poarte-n veşnica împlinire!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere (La mulţi ani!)

Renaşte din cenuşă, ca pasărea uitată...
Un suflet dărâmat, din grele suferinţe,
Pentru mântuire, mereu este o plată...
Şi a-ţi răstigni propria fire...

Nicicând omul de-afară nu poate înţelege,
Ce se petrece în duhul altui om...
Pământul şi Cerul, au o altă Lege,
Şi fructul cel oprit, nu poţi să-l iei din pom!

Răsplata este mare celui cu credinţă!
Şi timpul este testul răbdării încercate...
Premii multe vin când trăieşti căinţă...
Când durerea şi trupul o străbate...

Nu renunţa la tine! Suflet încercat!
Lupta dintre sine, mereu a fost să fie...
Între pământ şi Cer, război a existat...
Pentru-a ne bucura etern, în veselie!

Şi iată, că acum... la ceas aniversar...
Îţi urez putere, să lupţi lupta cea bună!
Să urci trepte iar şi iar,
Căci negreşit, te-aşteaptă o Cunună!

Mulţi ani cu sănătate, credinţă şi iubire!
Să fii împlinită, căci eşti duh iubit...
Îţi doresc să capeţi eterna fericire,
Să te odihneşti la Ceruri, infinit...

Şi nu uita de mine, căci, te iubesc nespus!
Şi nu-ţi uita nici propria menire...
Cu inima deschisă, să primeşti răspuns...
Care să te poarte-n veşnica împlinire!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al nostru vis (De ce...?)

Şi mă întind uşor în patu-n care,
Întind speranţele, precum şi multe vise...
În patul în care mă iubeai atât de tare,
Speranţele acum sunt compromise.

Şi dorul mă cuprinde-n amintirea,
Când mă îmbrăţişai tandru, duios...
Nu mi-ai vorbit atunci de amăgirea,
Care urma... şi a întors totul pe dos.

Şi îmi e sete de a ta privire,
Când ochii tăi se adânceau mult în ai mei...
De ce ai ales o despărţire...?
Şi fericirea tu mi-ai vrut s-o iei?...

Şi nu ţi-am înţeles niciun motiv real,
Când şi pentru tine, era aşa de bine...!
Ai redus iubirea la banal
Şi dragostea ai ruinat-o în sine!

De ce să îţi faci rău când era bine?
De ce să te sacrifici tot mereu...?
Gândeşte-te măcar atunci la mine,
Nu meritam să-mi faci totul mai greu!

Şi sunt momente când dorul nu dă pace,
Şi amintiri mă poartă-n paradis...
De ce ai sentimente aşa sărace...?!
Renaşte din cenuşă al nostru vis!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai este timp sa ma cunosc

De ţi-am adus numai tristeţi,
Aş vrea să ştii…nu am dorit!
Sau lacrima-ţi din care-nveţi,
Când nu ţi-am şters, căci m-am grăbit.

De nu ţi-am luminat mâhnirea,
Tu suflete, nu sta pe gânduri!
Eu ţi-am dorit doar fericirea,
Dar tu mă iartă printre rânduri.

De n-am simţit când voiai pace
Şi te îngreunam vorbind…
Acuma glasul meu îmi tace,
Citindu-te numai simţind.

De-ai vrut să fii în calea mea
Şi te-am expediat cu grabă…
Tu iartă-mă că am fost rea,
Dar fii tu bun ca raza albă.

De m-am gândit numai la mine
Între momentele ca plumbul,
Vreau să mă crezi că doar pe tine
M-am rezemat să-mi alini gândul.

De fost-au ceasuri repetate,
Când în dureri mă adunam…
Luându-te la rost cu toate,
Tu iartă-mi, căci eu sufeream.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept. Aştepţi?

Stau. Aştept.
O rană-n al meu piept
Cântă prin fior
Dragostea-ţi prinsă-n zbor
Atunci şi acum. Iarăşi ascult,
Deşi, vreau să te uit. Mult.
Chem să îmi vii. Aştept.
Poate n-o să fii. E drept?
Ţi-am dat jumătăţi de lună
Cu inimă bună,
Iar tu... doar faimos nimic
Mi-ai dăruit. Atât de mic!
Să privim la stele. Acum. Aici. Amândoi.
Două modele sunt. Suntem noi.
Aştepţi. Cauţi. Îngheţi.
La infinit te repeţi.
E viaţa ta. Mi-ai luat-o pe-a mea.
Ce faci cu ea?
Aştepţi?...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu spune NU!...

Nu spune NU, când tu simţi DA,
Nu te opune când iubeşti...
Ea îl chema, el refuza
Iubirea ce o tot goneşti...

Nu te mai încărca cu vină,
Păcat nu este când iubeşti...
Lasă iubirea ca să vină,
Nu te opri să risipeşti...

Nu te mai reprima în toate...
Tu mă iubeşti cu suflet pur;
Destinul ne va uni, poate...
S-atingem culmile de-azur...

Hai să zburăm spre fericire!
Deşi, demult nu cred în ea...
Dar cred în dragoste, iubire,
Ce nimeni nu îţi poate lua!

Hai să ne depăşim în toate,
Să fim mai mult de am fost ieri...
Nu doar distanţa ne desparte,
Iubire, vreau şi tu să speri!

Nu spune NU la ce-ţi ofer...
Nu arunca ce ţi se cheamă!
Să nu renunţi, atât mai sper,
Şi de iubire să ţii seamă!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inutilitatea omenească

Şi ne preocupăm de bani şi alte cele...
Când totul pe pământ va arde...!
Eliberează-ţi sufletul dintre zăbrele,
Devino om curat şi cumsecade!

Şi ne preocupăm de efemere...
Când Dumnezeu vrea să ne vorbească...
A-ţi salva duhul, crezi că-i greu, mistere...
Învaţă-l mai bine, să se şlefuiască!

Şi ne preocupăm de zilele ce vin...
În loc să-l căutam pe Domnul să ne-nveţe...
Suflul tău, născut din strat divin,
A revenit aici pentru poveţe!

Şi ne preocupăm să fie numai bine,
Când binele nu creşte şi nu te-nvaţă...
Mai bine alege să urci văi şi coline,
Ca să apuci o nouă dimineaţă!

Şi ne preocupăm prea mult de trup şi sociale...
Dar vine ziua în care vei muri...
Umbli numai după ţeluri şi motive goale...
Alege sufletul a nu ţi-l osândi!...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!