
Rondelul lui
De-ar fi să-mi fac bagajul meu de suflet,
Te-aș lua pe tine și nimic în plus,
Cu tot cu visul nostru recompus,
Aș vrea să plec cu liniștea în cuget.
Ai fost o rază, dăruind un sclipet,
O clipă-n apa mării, la apus.
De-ar fi să-mi fac bagajul meu de suflet,
Te-aș lua pe tine și nimic în plus.
Pe coridoare vechi, un ultim umblet
Al unui sol ce are vești de-adus,
Ecoul glasului ce m-a sedus,
Parfumul tău și chipul plin de zâmbet.
De-ar fi să-mi fac bagajul meu de suflet.
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
De-ar fi să plec
Și de-ar fi să plec departe,
Te-aș păstra la mine-n gând,
Dragostea să-ți simt aproape,
Să nu plâng.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (6 septembrie 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
de-ar fi
să mă nasc iar
te-aș iubi
de tânăr
cu oasele mai ușoare
precum cele
ale unui înger de flutur
din care să scutur
tot timpul pierdut
și lunile-i reci
te-aș iubi mai mărunt
migălos
mai tăcut
oceane de ceruri, chip de azur,
tot ce-mi fu fără tine
aș scoate din lume
și-aș uita iadu-n sahare
anost
jinduind niagare
de lâncezire pe un
fără rost
de-ar fi
să mă nasc iar
ți-aș fi mirt în suflare
te-aș iubi tot pe tine
chiar și așa
spre sfârșit
dar
doamne
cât aș suferi
înmiit
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi fost...
Înaintea Timpului, de-ar fi fost să respir,
Aș fi umplut neantul imens,
Cu gândul meu tot mai dens,
De prefaceri, de-nălțări și iubiri.
De-ar fi fost să împlinesc un alt gând,
Aș fi urcat acest pământ,
Din al său obișnuit mers,
La rangul de stea, din Univers.
De-ar fi fost să exist într-un areal,
Undeva în infinitul astral,
Aș fi ales să fiu în acel spațiu curbat,
În care Timpul să-mi rămână nemișcat.
poezie de Gheorghe Alionte (5 aprilie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi
De-ar fi să fiu acela care-n visuri
te poartă-n brațe lin, ca într-un zbor
deasupra nesfârșitelor abisuri,
atunci m-aș face, pentru tine, dor.
De-ar fi să fiu, în gândul tău, acela
pe care-l vrei, pe care îl dorești
să-ți fie-n calea ploilor umbrela,
atunci aș fi chiar gândul ce-l gândești.
Iar, dac-ar fi să-ți fiu alături, ție,
în zborul de sfârșit, spre alte lumi,
aș vrea ca noua viață să îmi fie
un drum pe care tu să mă îndrumi.
Nu știu ce-aș vrea, dar tu, desigur, știi,
căci ai, în suflet, ca ecou: "De-ar fi...".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te iubesc, femeie!
Cum blânda dimineață
Își flutură iubirea
Peste copaci în floare,
Cum păsări cântă-n codru
De dragul primăverii,
Eu cânt iubirea-n taină
De dragul tău femeie!
Prin vene-mi curge lavă
Cu muzica dorinței,
În suflet ard în torțe
Nemuritoare patimi
Și râd de fericire,
De tine, ochii lacomi.
Eu te iubesc femeie,
Până și gându-n noapte
Ți-l mângâi în tăcere
Să nu stârnesc izvoare
Neliniștite-n tine.
Să nu-ți cuprindă visul
Străine năluciri
Să tulbure ființa
Și-n somn, să mai suspini.
De-ar fi s-o faci vreodată
Să fie doar, de... dor,
Ascuns adânc în suflet,
De mine, până mor.
Eu te iubesc femeie
Ca ploaia cea de vară
Pe care eu, pământ,
Cu sete o aștept,
Să-mi răcorești ardoarea
Ce-o am când nu-s cu tine,
Să fericești țărâna,
Din care sunt făcut.
De n-ai fi fost, femeie,
Te-aș fi zidit din mine
Din inimă-scânteie,
Cu lacrimă și lut,
Dând viața mea, tribut.
poezie de Angelina Nădejde (30 iunie 2013)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de iarnă
De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când Soarele-i în nori,
M-aș cerne printre fulgi de nea
Fără să știi, pe-ai tăi bujori,
Și-apoi, în lacrimi prefăcut,
Ți-aș încălzi obrajii-ți reci
Pe buze, cu un lung sărut
Pe strada mea de-ar fi să treci,
De unde, ca într-un abis,
De dor nebun m-aș prăvăli
Chiar între sânii tăi, ce vis
Pe strada mea să treci de-ar fi (!)
Iar după ce mi-aș reveni,
În jos, pe sute de poteci
Te-aș căuta pân te-aș găsi
Pe strada mea de-ar fi să treci,
Și-apoi, dar vai!.... s-a luminat!
Și nu mai cad nici fulgi de nea (!)
E-atâta soare, ce păcat
De-ar fi să treci pe strada mea!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel

Comentează! | Votează! | Copiază!
Crepuscul
De-ar fi să cred răsăritul,
magiei asfințitului,
i-aș găsi sens.
De-ar fi să cred ciripitul,
și dans păgân aș fi,
și ultim fâlfâit de aripi.
De-ar fi să cred mugurii,
m-aș abandona soarelui,
cu ochii deschiși.
De-ar fi să cred vântul,
pe cei instrăinați,
cu sufletul i-aș imbrățisa.
De-ar fi să cred verdele,
aș întineri cu fiecare frunză,
până la primul surâs.
De-ar fi să cred liniștea,
aș renunța să te caut,
fiindu-mi deajuns ca exiști.
Pentru că,
în crepusculul dorului meu,
ești tu.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiu muzei mele
De-ar fi să-ți fac altar, l-aș face din inima mea;
să fii din Soare și Pământ o parte,
din mireasma primăverii și ruginia toamnă,
din Eternitate,
a sufletului meu angelică doamnă.
De-ar fi să-ți fac un templu, l-aș face din albii trandafiri;
să fii o parte din Eden,
din rugăciunea către Tatăl Meu, din albul purității,
să-mi fii imnul abisal de suflet, scris într-un catren,
tu, veșnică Lumină a divinității.
De-ar fi să-ți scriu Poemul, l-aș scrie cu sângele de suflet;
să fii nemuritoarea doamnă a spiritului meu,
zeiță divină,
ție să mănchin, și-apoi lui Dumnezeu,
în veacuri de lumină!...
poezie de Ștefan Radu Mușat (3 noiembrie 2009)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce vrei, Doamne...
De ce vrei, Doamne, să mă pierzi
De ce să-mi plângă-n suflet iară
Pădurile cu lacrimi verzi
Și munții cu tăceri de ceară.
De vrei, Doamne, să mai plâng
Și pui durerea să mă-nhațe
Ca marea de-aș putea s-o plâng
Mi-ar plânge peștii toți în brațe...
De ce vrei, Doamne, să colind
În alte ceruri și-alte stele -
Ca norii de-aș putea să-i strâng
Mi-ar plânge lacrimile mele...
De vrei, Doamne, spune-mi deci,
De ce vrei să-mi închizi cuvântul
Să-mi plângă-n suflet stele reci,
Să-mi plângă-n inimă pământul.
Și unde-ai vrea să fiu apoi?
Eu un pot, Doamne, fără Tine
Și dacă arborii mi-s goi
Eu tot îi pun să Ți se-nchine.
Și chiar de-s singură-n pustiu -
Eu tot de Tine sunt legată -
Și-orfană chiar de-ar fi să fiu
Tu tot mi-ai fi în ceruri Tată...
Amin!
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iartă-mă, prieten
Tu iartă-mă, prieten, n-am vrut a-ți face răul,
Nici în vis nu gândit-am c-am să-mi aud ecoul
Din vocea-mi răgușită, din starea-mi de pierzare
Acum spre tine, prieten, mă-nclin să-mi cer iertare.
Mi-ar fi plăcut și mie să am calea ușoară
Să nu trec în viață prin lucruri ce-or să doară
Treptat, deodată sau chiar atunci pe loc, loveau
Ca ciocanul în cuiul de când Îl răstigneau.
De-ar fi așa ușor, nu toți ar alege-asemeni?
Oh, Doamne, cât de multe prin încercări îmi semeni
În suflet și în minte, în corp și în simțiri!
De-aș fi măcar capabil să-ți aduc împliniri...
Mai lasă-mi al tău suflet să încălzească încă
Pentru ultima oară răsuflul meu de stâncă.
Oferă al tău zâmbet întreg oriunde-n cale
Și tot întregi primi-vei iubirile totale.
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar ploua
De-ar ploua...
Încet, ca gândul meu nestins
Curgând a întrebare,
Arid de înțeles pur
Și răspunsuri.
De-ar ploua...
Senin, ca privirea ta seara
Zâmbind a revedere,
Aprinsă în lumină nouă
Și visare.
De-ar ploua...
Greoi, ca dorul meu cărunt
Zăcând a neputință,
Lipit în emoții vechi
Și căință.
De-ar ploua...
Repede, ca graba mea ferice
Sperând a început,
Vestită-n gesturi mărunte
Și cuvânt.
De-ar ploua...
Amestecat, ca tine, ca mine,
Simțind indecis,
Visând vise diferite
Și iubind.
poezie de Gabriela Chișcari (16 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai...
Și-n amurg, de noapte, plin
Tu mă chemi... de-ar fi să vin
Eu te chem... de-ar fi să mor
Caci totu-i trecător...
Și te chem cât mai aproape, "Hai"
Niște liniște să-mi dai...
Haide mamă, haide mamă
Tot acolo langă poartă,
Lângă casa din povești,
Fără a mai aștepta vești,
De la ce-i ce nu mai sunt
Pe al patriei pământ.....
Și te chem pe tine tată,
Să fim toți, ca niciodată,
Printre picături de ploaie
Să notăm versuri pe foaie,
Și să visăm la ce-i frumos
Și să cad pe gânduri curios...
poezie de Mihaela Eva
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa
De-ar fi să scot din amintiri o clipă
Și, în puterea mea, un timp s-o am,
Aș vrea să văd, în ea, cum se-nfiripă
Tot ce simțea acela ce eram.
Și poate-aș crește-o cât aș vrea să fie
De-ar fi să-mi placă mult ori aș dori
Să-mi fie mare cât o veșnicie
Sau, dacă-i mult, măcar cât ține-o zi.
Iar de va fi ca ea să nu-mi mai placă,
Aș strânge-o-n pumni, aș face-o gând uitat
Și n-aș mai vrea cu mine să petreacă
Prin amintiri ce-n urmă am lăsat.
De-ar fi să pot s-o fac, n-aș face-o-n pripă
Și nu mi-aș risipi puteri de mag
Pe altceva decât aceeași clipă
Ce revenea când te priveam cu drag.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă m-aștepți și azi un ceas sau două, cu un buchet de ispite fragede voi veni negreșit. Mi-e dor de tine. Te-aș alunga pe drumuri străine vehement, sarcastic și dur. Pe urmă cât ai surâde te-aș chema înapoi doar să-mi sufoc simțurile amorțite într-o lungă îmbrățișare. Te-aș naște dintr-un vis. Vreau să-mi îmbăt cu tine toate clipele...
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi
De-ar fi o lacrimă să fiu
Sau strigăt în tăcerea mută,
Tot aș veni într-un târziu
La tine... patimă tăcută.
Te-aș înveli cu cer și stele,
Cu pulberea din amintiri
Și ți-aș șopti de toate cele,
La margine de împliniri,
De-ar fi, doar lacrimă să fiu
Pe-al tău obraz, ca un sărut,
Dureri aș arunca-n pustiu,
Culcându-te în așternut.
Și depărtările voi sparge,
Cu gândul te aduc aproape,
Purtând o rochie de alge
În dans eteric, peste ape.
De-ar fi, doar lacrimă să fiu,
Sau dor în dimineți cu rouă,
Nu aș mai face-n veci pariu,
Dar aș iubi mereu, când plouă.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din inimă să-mi ieși
Începând de azi mă doare
Fix în cot de dragoste,
Ea timp pentru mine n-are,
Și-mi e numai pacoste.
Mă alungă, apoi mă cheamă,
Nici eu nu mai știu ce vrea,
De azi n-o mai iau în seamă,
O scot din inima mea.
Fă-ți bagajul ș-apoi pleacă,
Ia cu tine ce-ai adus,
Inima de dor să-mi treacă,
Tu mai mult pe jar m-ai pus.
Îmi promiți marea cu sarea
Nevăzută apoi te faci,
Și mai mare-i îndignarea
Că vorbești când tre' să taci.
Te-arunc în temnița adâncă
Din inimă să-mi ieși, din cap,
Îți sap o peșteră într-o stâncă,
De tine dragoste să scap.
poezie de Răzvan Isac (19 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac

Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi
De-ar fi să-mi umpli ochiul gol
Și gândul doar cu tine,
Spre tine aș veni în zbor
Și toată aș fi cu tine.
De-ar fi să fie iarăși verde
Și dorul să m-aștepte în poartă,
Printre culori nu m-aș mai pierde,
Uitând de lacrima sărată.
Rotund m-aș face acoperit,
Cu ochi și mâini de-a valma,
Spre tine aș trece prin zenit,
Prin vânt și frig chiar iarna.
Aș ține-n brațe orice frunză
Și umbra pietrei mi-ar fi dragă,
Desculță aș dansa prin iarbă,
Doar eu să-ți fiu mereu cea dragă.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș
Îți spun de veșnicie,
Mă sperii cu "un pic"...
Și dintre slove
Îmi răsari "peltic"
Când te-aș cânta să-mi fii...
Aș vrea să pleci
Aș vrea să mai rămâi!
Îți înmânez întregul
Tu-mi tai din jumătăți...
Și dintre rânduri
Îmi iubești doar "părți"
Când te-aș cobi să-mi dai...
Aș vrea să fugi
Aș vrea și să mai stai!
Îți strâng din dor cuprinsul
Tu-mi vinzi din stăruință...
Și dintre strofe vechi
Îmi scuturi din credință
Când te-aș iubi să știi...
Aș vrea să treci
Aș vrea să mai revii!
poezie de Gabriela Chișcari (1 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un suflet zdrobit poate să se elibereze de tot bagajul lui emoțional dacă primești un zâmbet de la persoana care o iubește.
aforism de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Fiecare pas al vieții
Adăugat de cinepa

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Lacrima
De-ar fi să-ți împărtășești odată,
Bogățiile ce tu le ai,
Din toate darurile tale
Ți-aș cere o lacrimă să-mi dai.
Mi-ai da atunci un strop de suflet
Care din adâncuri îmi răsare
Ca și din adâncul mării
Te aștept cu nerăbdare.
poezie de Snejana Buiuc-Dornea
Adăugat de Snejana

Comentează! | Votează! | Copiază!