
Viața se varsă în moarte. Omul e un obstacol. Pentru cine, totuși?
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Omul e un fluviu care se varsă în lume.
Costel Zăgan în Inventeme (3 august 2022)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se află dincolo de moarte și o face, totuși, posibilă?
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu-mi pot da viața pentru cuvânt, cine să mă mai pro-pună pentru... înviere!?
aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt înconjurat de suferință: totuși, cine râde?
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

I-au urmărit viața și după moarte!
Costel Zăgan în Dosarul secret al lui Bacovia (20 septembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zadarnic ne tratăm toată viața de moarte.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (16 iunie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Deși la capătul ei ne așteaptă veșnicia, totuși, preferăm viața.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (2 iunie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața nu promite decât moarte. Și se ține de cuvânt!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Are sufletul negru: toată viața a stat cu fața la moarte!
aforism de Costel Zăgan (iulie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hermeneutica (dez)iluziei: totul se varsă în nimic!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața, ca o deschidere spre... moarte: cu cât înaintezi, cu atât ești cucerit!
aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este muritor toată viața.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (10 martie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și totuși, Doamne, și viața și moartea sunt minunate: fiecare la locul și timpul potrivit!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce-a depășit toate limitele, a spart oglinda: ultimul obstacol pe traseul autocunoașterii.
aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a uitat țintă la moarte toată viața, însă a murit fără s-o vadă!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă grăbesc: moarte are locuri rezervate pentru toți!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iulie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul golește realitatea înconjurătoare de sens. Se autotransferă, semantic, în ea. Rezultatul? Cunoaște ceea ce știa deja! Rămânând, totuși, un rest. Ei bine, restul acesta de ignoranță este... progresul!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de echilibru
Totuși
cine-i
prea sus
Sau
cine-i
prea
jos
Poate
că
numai omul
e
la
locul lui
Lângă
Dumnezeu
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalm imprevizibil (Turul victimelor condiției umane)
Viața nu-i totuși pantă spre moarte
visul Doamne crește ca o stâncă
o veșnicie mai avem până departe
ceru-i poate lacrima cea mai adâncă
Visul crește Doamne ca o stâncă
Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
de bucurie sufletu-i gata să plângă
în care lacrimă Doamne să m-ascund
Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
mai este o veșnicie până departe
până acolo Doamne până când
viața nu-i totuși pantă spre moarte
Chiar dacă visul crește ca o stâncă
chiar dacă lucrurile-s gata să plângă
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iunie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldavauschwitz show
Destinul meu se micșorează
d(o)ar vârsta crește an de an
mă șterg pe bot de înc-o rază
poate(-l) ajung Costel Zăgan
D(o)ar vârsta crește an de an
și-ajung din ce în ce mai doct
trec noaptea de zău meridian
totuși să zic așa fără de scop
S-ajung din ce în ce mai doct
mă șterg pe bot de înc-o rază
și parc-aș fi la patruzecișiopt
destinul meu se micșorează
D(o)ar vârsta crește an de an
Doamne ca la Costel Zăgan
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!