Efect pervers

Reuma-i boală blestemată,
Şi te cuprinde mare jale,
Când cazi răpus la pat (cu-o fată)
Dar nu te poţi mişca... din şale...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probleme politice

PSDu-i necăjit,
Dracnea că-i înţepenit;
Irinuca-i of şi jale,
Că nu mişcă nici din şale...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reciprocă

Zic "filozofii" cunoscuţi,
E rău să cazi din lac în puţ;
Inversa logică devine,
Să cazi din puţ în lac... e bine...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie, ca pui de ţăran

Am fugit eu din comună,
Dar, la bloc, e mare jale:
Când e la sfârşit de lună,
Îmi cer taxe... comunale!

epigramă de Eugen Coţa din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi cuprinde marea

Nu poţi cuprinde mare
Oricât te-ntinzi şi vrei
dar te va prinde-odată
sub el, un val al ei.
Nu poţi opri furtuna
oricât te-mpotriveşti
dar te va smulge-odată
vreun vânt, oricine eşti.

Nu poţi să ţii pământul
sub palmă cât ai vrea
dar el doar sub o palmă
pe veci te va ţinea.

Nu poţi să-ngropi Lumina
sub nici un oboroc,
nu poţi opri nici noaptea
nici soarele pe loc.

Nu poţi să-nfrângi Lucrarea
lui Dumnezeu cum vrei
dar vei fi frânt odată
şi tu de mersul ei.

Şi vei vedea ce veşnic
ce-amar şi dureros
e plânsul celor care
se luptă cu Hristos.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credulitate

Nu te crede-a fi isteţ
Când te-nsori cu-o fată mare.
Orice lucru are preţ,
Dar puţine au valoare.

epigramă de Nicolae Ghinea din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A dor de...

Mi-a dor de tine nu ştiu cum
mi-a dor de tine nu ştiu unde.
sunt gândurile moi, rotunde
prin coşul minţii-mi iese fum.
Şi cha cha cha şi bum bum bum!
în miezul verii-aud colinde
şi mă visez că m-aş cuprinde
într-o zăpadă verde scrum.
Ce of, ce jale şi ce drum
nepietruit cu jurăminte.
mă joc cu-o mână de cuvinte
a dor de tine. Ca şi cum...

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă e să cazi, cazi pe spate. Dacă poţi privi în sus, te poţi ridica.

citat din Les Brown
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi umbla toată ziua, căutându-şi locul cela unde-i erau visele de fată mare, dar nu-l găsea, şi când nu poţi găsi locul sfânt al sufletului tău, nu te poţi găsi pe tine însuţi, iar când nu te poţi regăsi pe tine, nimic nu te mai poate bucura...

citat din romanul Frunze de dor de Ion Druţă (1957)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot să mă mişc în realitate decât împinsă de o mare exaltare. Altfel nu mă pot mişca. În momentele de calm sunt prinsă din nou în plasa sensibilităţilor, timidităţilor mele, ca şi cum m-aş mişca într-o atmosferă străină. Îmi recunosc anormalitatea.

Anais Nin în Incest
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curiozitate

- Fată mare, fată mare,
Ai crescut, sau mi se pare?
- Tare te înşeli, bădică,
Mare-am fost când eram mică...

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimism...

Când plânge inima-n durere,
Şi o cuprinde o vrajă amară şi adâncă
Caută-ţi o altă putere,
Şi, printre suspine, tu cântă.

Spre piscuri pline de zăpezi
Cu elan te avântă
Natura poţi ca s-o sfidezi
Deci optimist, tu cântă.

Când valul spumegă sub braţ
Şi te aruncă spre stâncă
Învinge-l, respiră cu nesaţ
Aer pur şi voios, tu cântă.

Obosit după un suprem efort
Odihna este sfântă
Nu te lăsa răpus de tot
Şi caută de cântă.

poezie de Mihai Leonte (26 decembrie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine moartea

Când părăsesc această lume
papa, regele preşedintele, cineva important
ne cuprinde o mare tristeţe, jale
durerea va trece cândva... va veni cineva nou

Când moartea ne răpeşte
mama, tatăl, copilul, pe cineva apropiat
lumea întreagă se prăbuşeşte peste noi
durerea rămâne... nimeni nu-i poate înlocui

poezie de Ryszard Grajek din Pod okiem Kaliope, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa de mai mare

Să fiu, mă vrea, mai "înzestrat"m
Şi-ncearcă cu-n oftat, cu-o pupă,
Dar fără nici un rezultat:
Până-n final, şi-a luat o lupă!

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pensionar

Chiar şi astăzi, când o fată
Îmi apare brusc în cale,
Simt aşa, că mă săgeată
De la creştet până-n şale…

epigramă de Emil Ianuş din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie raţională

Explicaţii dă o fată,
Mare, de la noi din sat:
Decât să fiu violată,
Eu mai bine m-am lăsat...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată mică, fată mare

Femeia-i eterna poveste,
Pe care o dorim noi, fiecare
Şi care, din păcate, nu mai este
O fată mică... fată mare.

epigramă de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

Unde, mândro, te-ai ascuns
De mă laşi fără răspuns?
Unde, mândro, ţi-este gândul
De-ţi duc dorul nopţi de-a rândul?
Eu mă zbat, mândra-mi dispare
Şi de mine habar n-are!
Mă zbat singur, ca un peşte,
Mândra nu mă mai iubeşte!

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

Mândro, de te prind cu altul,
Fac scandal să afle satul,
Dacă nu-mi vii înapoi
Singur-cuc zac în zăvoi!
Să nu zici că nu ţi-am spus
Că de boală sunt răpus,
De-oi pleca să nu mă plângi,
Doar durere-n piept să strângi!

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

Izbăvire vreau să-ţi fie
Izvorul de apă vie,
Numai ploaia când revarsă
Să-ţi sărute gura arsă,
Numai vântul când adie
Pletele ţi le mângâie,
Numai noaptea când coboară
În mantia-i te-nfăşoară,

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

Iară boarea cea tihnită
Să-ţi vrea noaptea liniştită,
Numai stelele din zori
Fie-ţi ochi strălucitori,
Să stăm tâmplă lângă tâmplă
Că-n final aşa se-ntâmplă:
Stelele, noaptea şi luna
Ne-or veghea întotdeauna!

Să fii, mândro, blestemată,
Nu mi te-ai păstrat curată,
Te-or mustra păreri de rău,
N-am putut să fiu al tău!
Iar de vrei să mă blestemi,
De nimic să nu te temi,
Doar de bunul Dumnezeu,
Sunt al Lui şi este-al meu!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracula: Trebuie să dovedim cu toţii vigilenţă revoluţionară! Parcă poţi să ştii mentalitatea unui ţânţar. Nu subapreciaţi puterea insectelor. O înţepătură de viespe l-a răpus pe Alexandru cel Mare. Pe cel mai mare împărat l-a ucis ţânţarul, nu armăsarul.

replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Nu mai am în mine vlagă,

Fără rost e lumea-ntreagă,

Când lăsăm făr-de tulpină,

Juna floare din grădină,

Şi parfumul florii piere,

În neant şi în tăcere,

Risipit în negrul hău,

De o mână de călău...

Cum poţi Doamne-ngădui,

Vieţi să stingem, de copii,

Să lăsăm părinţi în jale,

Pentru sete de parale,

Frâu să dăm la nebunie,

Într-o ţară-n agonie,

Fără lege, fără teamă,

De a morţii cruntă dramă,

Oare ce păcate grele,

Ne aduc pe cap belele,

Hrana-n blid că nu e bună,

Ţară de suntem nebună,

Ochii-n lacrimi că plutesc,

Pe pământul românesc,

Totu-i jale şi gunoi...

Doamne... fă ceva cu noi...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ionel Iacob-Bencei - Care, prin epigrama "După reproşuri", promite că pentru însurătoare face curte la o fată mare, în ciuda faptului că tatăl său prevede finalul că este mai mare curtea decât fata

Cu tâlc zise al tău tată
Ca să slobozeşti pe fată,
De-ţi puneai mintea cu ea,
Fată mare rămânea.

epigramă de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!